Ghid metodologic pentru servicii de dezvoltare a deprinderilor de viaţă independentă
Yüklə 1,53 Mb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- Metode participative
- Activitatea 1 Aşa sunt EU
Procedura Formatorul stabileşte împreună cu grupul felurile de mâncare pe care le vor pregăti; Exemplu: ciorbă ţărănească, ghiveci de legume cu carne de vită, desert; Se stabileşte lista cu alimentele ce trebuie procurate, aspectul acestora în stare proaspătă, cantităţile, locurile unde pot fi găsite şi preţurile orientative; Se discută despre pregătirea pentru mersul la cumpărături: bani, plase, distanţele şi mijloacele de transport până la magazinele de desfacere cu argumente pro şi contra alegerii acestora; Formatorul merge împreună cu grupul de tineri şi-i asistă la cumpărături. Fiecare membru al grupului trebuie să cumpere un aliment şi să comenteze în faţa grupului cum anume l-a ales (raport preţ/calitate, verificarea etichetei, locul de desfacere este aproape de casă etc.); La sfârşit alimentele sunt aduse în bucătărie, sortate şi pregătite pentru gătit; Se vor discuta următoarele aspecte: Ce li s-a părut mai dificil ? Cum ar fi putut acţiona aşa încât să economisească bani ? Cum se face pregătirea pentru gătit ? (ex.: spălat, tranşat, curăţat, tocat etc.). Recomandări pentru formator Formatorul trebuie să se limiteze la prezentarea iniţială a scopului activităţii şi câteva linii directoare şi să evite preluarea responsabilităţilor grupului; Înainte de a porni la cumpărături să se asigure că tinerii cunosc orientativ preţurile, ştiu ce au de făcut, au stabilit în mod corect raportul meniu/materie primă necesară. Chiar dacă iese prost, să evite intervenţia din motive legate de risipă, pierderea timpului sau cumpărături „proaste”; În cazul în care nu a ieşit cum trebuie, să-şi noteze toate observaţiile inclusiv de ce anume, şi să reia activitatea în altă zi. Activitatea 6 Cunoasterea bucătăriei Această lecţie se bazează pe demonstraţii practice; metodele de predare şi învăţare vor fi determinate de nevoile individuale ale fiecărui cursant. Bucătăria este locul unde se pregăteşte mâncarea; ea este utilată de la modest la sofisticat cu instrumentarul necesar. Indiferent de gradul de utilare se identifică următoarele elemente de bază: Aragazul (preferabil prevăzut cu cuptor); Masa de bucătărie; Vase de gătit, strecurători, tocătoare; Cuţite, linguri, furculiţe etc. Modul în care utilizăm acest instrumentar depinde de ce anume dorim să gătim. În timpul utilizării lor trebuie să se ţină seama de regulile legate de: Securitate în bucătărie (supravegherea permanentă a focului, manevrarea corectă a vaselor care conţin apă clocotită, a obiectelor ascuţite, a aparatelor electrice etc.); Igiena spaţiului, instrumentarului şi nu în ultimul rând a persoanei care găteşte; La sfârşitul lecţiei tinerii vor fi capabili să cunoască şi să utilizeze corect obiectele din dotarea bucătăriei, să respecte normele de igienă şi cele de păstrare / pregătire a hranei. Durata : Variabilă – câteva ore. Resurse : Accesul în spaţiul unei bucătării; Materie primă în funcţie de meniul ales (zarzavaturi, legume, fructe etc.); Şorţuri, bonete, mănuşi şi prosoape de bucătărie; Produse pentru curăţenie (bureţi, detergent, praf de curăţat etc.). Observaţie Se poate solicita accesul în bucătăria căminului şi folosirea materiei prime pentru pregătirea mesei într-o zi obişnuită; Poate fi implicat personalul care lucrează la acea bucătărie. Procedura Lecţia se desfăşoară în mai multe etape astfel: (a) Discuţie de grup Ce este o bucătărie ? De ce avem nevoie de un spaţiu special amenajat ? Dacă din construcţie nu avem un asemenea spaţiu, atunci cum am putea să-l delimităm şi să-l amenajăm (minimal) în acest scop ? (b) Exerciţii de utilizare a instumentarului bucătăriei Se completează fişa cu modul de utilizare a instrumentarului bucătăriei (v. anexa); Într-o sală obişnuită se vor efectua exerciţii de utilizare a câtorva instrumente de bucătărie: Utilizarea corectă a cuţitelor în cazul curăţatului legumelor / fructelor, tăiatul şi tocatul legumelor / zarzavaturilor / verdeţurilor etc.; Utilizarea mixerului; Facerea / servirea unui ceai, care va fi oferit cursanţilor; Se pot prepara salate de legume / fructe proaspete; Aranjarea mesei (aşezarea corectă a tacâmurilor şi veselei); Recomandări Formatorul le va arăta practic modul corect de realizare a acestor activităţi, după care urmează participarea cursanţilor sub supraveghere. Tinerii vor fi încurajaţi să lucreze independent. Formatorul îşi va reduce treptat demonstraţiile şi intervenţiile, pe măsură ce tinerii capătă încredere şi competenţă. La sfârşit se vor consuma cele pregătite, exersându-se eventual într-un joc de rol diferite ipostaze posibile: „oaspeţi / gazde”, „între prieteni”, „cu diferite ocazii” etc; (c) În bucătărie În acest fel se accentuează şi pe necesitatea cunoaşterii regulilor legate de servirea mesei, normele de igienă (personală şi a spaţiilor de pregătire / servire a mesei), utilizarea corectă a tacâmurilor, poziţia corectă la masă, aranjarea adecvată a mesei etc. Această etapă trebuie să ofere prilejul de participare la o situaţie reală, în vederea întăririi cunoştinţelor dobândite. În funcţie de abilităţi fiecare cursant va efectua, individual sau în grup, diferite secvenţe de pregătire a mâncării într-o bucătărie adevărată. Se poate organiza sub forma unui concurs la care membrii juriului să fie personalul bucătăriei, care va acorda note pentru: Abilităţile manuale ale cursanţilor; Corecta aplicare a regulilor de igienă; Gustul şi aspectul preparatelor; Aspectul mesei etc. În juriu pot fi incluşi de asemenea colegi, prieteni şi educatori ai cursanţilor. Recomandări pentru formator Succesul în transmiterea de informaţii şi abilitarea tinerilor privind pregătirea alimentelor pentru hrana personală poate fi urmărit în trei direcţii: Cunoştinţele pe care le-au dobândit; Punerea în practică a acestor cunoştinţe şi modificarea comportamentului alimentar în conformitate cu regulile unei alimentaţii sănătoase; Abilităţi şi deprinderi în pregătirea hranei; Ultimul punct poate fi observat în mod direct, prin aplicaţiile practice efectuate de a lungul lecţiei. Prima direcţie poate fi evaluată prin răspunsuri, testare a nivelului de achiziţii informaţionale. A doua direcţie este mai greu de evaluat şi se prea poate ca dincolo de abilităţi şi informaţii, comportamentul alimentar să se schimbe foarte greu din diferite motive. Chiar dacă aşa stau lucrurile şi aveţi semnale despre acest lucru, asiguraţi-vă că punctul 1 şi 3 sunt bine însuşite de către cursanţi şi ele vor lucra, în timp, în favoarea celui care le deţine. La sfârşitul lecţiei se recomandă o întâlnire de evaluare în care cursanţii să ofere, prin completarea unor chestionare, semnalele legate de importanţa acordată lecţiei şi de nivelul de cunoştinţe în domeniu. Chestionarele trebuie să fie simplu de aplicat, extrem de selective, eventual cu mai multe variante de răspunsuri din care să aleagă unul pe care îl consideră corect (v. anexa). Anexă: Principalele grupe de alimente
Chestionar de evaluare finală Ce crezi despre alimente ? De ce crezi tu că mănâncă oamenii ? Ce alimente / mâncăruri îţi plac şi de ce ? Ce alimente nu-ţi plac şi de ce ? Ai cumpăra anumite alimente indiferent cât costă ? Ce alimente ar trebui să fie întotdeauna accesibile, dar în momentul de faţă nu sunt ? Există alimente care ţi se par foarte gustoase ? Care sunt gusturile tale în comparaţie cu ale prietenilor tăi ? Îţi place să încerci mâncăruri noi ? Ce alimente ţi se par ciudate ? Eşti constrâns să mănânci anumite alimente ? Există alimente care sunt „la modă” ? Ţi se pare că publicitatea face ca anumite produse alimentare să fie mai interesante ? ( 13 ) Ce mănânci când eşti fericit / trist / însingurat / înspăimântat ?
Adolescenţa este o etapă complexă, dificilă , plină de contradicţii , în cursul căreia individul îşi desăvârşeşte socializarea. El trebuie să asimileze cunoştinţe şi deprinderi legate de stăpînirea şi dezvoltarea propriei lumi interioare dar si privind relaţiile cu cei din jur: persoane de aceaşi vârstă sau mai mari, de acelaşi sex sau diferit,prieteni, colegi, părinţi sau rude, oameni cu diferite poziţii sociale şi roluri diverse. Asumarea propriei identităţi Formatorul trebuie să transmită informaţii despre caracteristicile adolescenţei, autocunoaştere şi să dezvolte abilităţi în delimitarea „EU – CEILALŢI”. Personalitatea omului este alcătuită din tot ceea ce se întipăreşte în mintea omului şi este evidenţiată prin comportamentul lui în diferite situaţii pe parcursul întregii vieţi; Experienţa pe care o acumulăm de-a lungul vieţii determină o permanentă dezvoltare adaptivă, dar rămânem constanţi în trăsăturile de fond: suntem mereu altfel, dar totdeauna noi înşine; Ceea ce suntem fiecare dintre noi, ceea ce putem fi şi ce am dori să devenim sunt componentele „luptei” pentru devenire, între ele trebuind să existe echilibru şi armonie; Cunoaşterea de sine şi educaţia trebuie să stea la baza modelării propriei personalităţi; Scop
Pregătirea adolescenţilor pentru asumarea şi exercitarea corectă a statutului de adult independent în rolurile sociale fundamentale. Obiective Conştientizarea de către adolescent a faptului că oamenii sunt, în elementele lor esenţiale, toţi la fel: se nasc, cresc şi se dezvoltă psihosocial, îmbătrânesc şi mor; Fixarea elementelor caracteristice dezvoltării în adolescenţă, implicit a diferenţelor determinate de identitatea de sex; Abilitarea adolescenţilor cu informaţii şi metode de autoevaluare; Dezvoltarea interesului pentru cunoaşterea de sine; Stimularea relaţionării sociale, cunoaşterea limitelor individuale în relaţia „EU – CEILALŢI”. Cunoaşterea caracteristicilor creşterii şi dezvoltării bio-psiho-sociale la pubertate şi adolescenţă; Recomandări pentru formatori Verificarea materialului de suport al lecţiei înaintea întâlnirilor, luarea măsurilor legate de spaţiu, participanţi astfel încât să se evite surprizele neplăcute; Activitatea de formare va implica utilizarea tehnicilor specifice alternând secvenţele de pregătire prin metode afirmative, interogative şi active.
Prezentarea unui material, de către formator sau de specialiştii invitaţi de acesta, sub forma unor mici expuneri; Exerciţii utilizându-se tehnica creion – hârtie, tabla, flip chartul etc;
Verificarea cursantului privind gradul de învăţare şi de fixare a unor informaţii; Metode participative Discuţii de grup, joc de rol, brainstorming, studii de caz, mici proiecte individuale sau de grup. Evaluarea iniţială va permite comparaţia informaţiei de bază, deţinută iniţial de participanţi, cu informaţia similară obţinută după un timp şi va demonstra influenţa pe care au avut-o activităţile derulate şi dacă lecţia şi-a atins scopul propus. Resurse necesare Un spaţiu adecvat numărului de cursanţi şi tipului de activitate; Materiale informative de tipul planşelor, pliantelor, mici cărţi de popularizare în domeniul sănătăţii comportamentului sexual; Flip chart, tablă, creioane colorate; fişe, chestionare, foi de evaluare, etc; dosare şi eventual albume foto; diferite obiecte de recuzită pentru jocul de rol; reportofon, casete audio.
Cunoaşterea de către adolescenţi şi tineri a părţilor pozitive şi negative ale personalităţii lor joacă un rol important în găsirea unor modalităţi de depăşire a aspectelor negative şi a unor modalităţi de dezvoltare a ceea ce au mai bun. Există foarte multe elemente ale personalităţii în formare de care ei nu sunt conştienţi, elemente pe care le ignoră sau le minimalizează precum şi elemente de care sunt mândri. Autocunoaşterea sau autoaprecierea reprezintă cunoaşterea calităţilor şi defectelor proprii, a capacităţilor, aptitudinilor şi atitudinilor, a trăsăturilor de personalitate precum şi a gradului lor de dezvoltare. Ea se realizează prin comparaţie cu ceilalţi oameni şi evidenţiază particularităţile individuale în cadrul unor grupuri.
Fiecare din noi îndeplineşte în viaţa de zi cu zi mai multe roluri: om, european, creştin, fiu/fiică; elev, prieten, coleg, frate / soră, etc. Vorbiţi despre voi identificând cât mai multe roluri pe care le îndepliniţi. Timp de lucru: 5 minute reflexie, 5 minute expunere individuală Explicaţii pentru formator În dinamica articulării identitare se disting trei niveluri de definire a eului. - un nivel supraordonat care trimite la identitatea speciei umane, la fiinţa umană şi diferenţele dintre aceasta şi alte specii (eu sunt / noi suntem oameni); - un nivel intermediar al definirii propriei persoane ca membru al unui grup; este vorba de o identitate socială bazată pe similitudinile din interiorul grupului şi diferenţe faţă de alte grupuri; - un nivel subordonat al definirii propriei persoane ca fiinţă singulară, unică; identitatea este bazată acum pe comparaţii interpersonale, pe diferenţele dintre eu şi celălalt în interiorul grupului de apartenenţă (eu şi X suntem elevi în aceeaşi clasă, dar spre deosebire de X care nu are fraţi, eu am 2 fraţi şi ştiu să cânt la ghitară). Prezentarea conceptului de identitate. Ce reprezintă procesul de socializare? Pornind de la exerciţiul 1, se discută prezentările membrilor grupului, subliniindu-se asemsănările şi deosebirile identitare. Timp de lucru: 20 min.
Scop
Facilitarea autocunoaşterii de către subiecţi. Dezvoltarea capacităţii de prezentare a propriei persoane. Resurse necesare: Covor /mochetă; Tablă / flipchart; Creioane şi cretă colorată; Coli de scris; Fişe de autoevaluare; Scenariile pentru jocul de rol; Studii de caz. Procedura: După ce grupul s-a întrunit, formatorul le prezintă scopul activităţilor care se vor derula; va trebui să-i informeze, în linii generale, în ce vor consta acestea şi se va accentua caracterul informal, distractiv al lor. Participanţii vor sta în cerc pe covor împreună cu moderatorul grupului şi vor face o scurtă prezentare a lor; nume, vârstă, autodescriere fizică, orice informaţie pe care ei o consideră importantă şi cred că îi reprezintă. Recomandări pentru formator Prezentarea va începe de la formator; Vor fi stimulaţi să spună cât mai multe lucruri despre ei; Nu se vor permite ironiile, întreruperile etc. Exemplu pentru autoprezentare: „Mă numesc … sunt elev(ă) … îmi place să … muzica mea preferată este … sunt înlat(ă) / scund(ă) … cea mai mare calitate a mea este … meseria pe care vreau să o practic mai târziu este … am prieteni … etc.” După ce s-au prezentat toţi participanţii, sunt întrebaţi dacă îşi amintesc ce îi caracterizează pe „X”, „Y”, „Z” …; apoi se scriu pe tablă elementele comune identificate la toţi participanţii sau lacea mai mare parte a lor precum şi cele care îi diferenţiază. Exemplu pentru sistematizarea acestor informaţii:
La sfârşit se solicită participanţilor să comenteze observaţiile notate pe tablă şi să sintetizeze câteva concluzii care să răspundă la următoarele întrebări: Ce anume ne caracterizează pe noi toţi ?…Ce anume ne diferenţiază ?…De ce natură sunt elementele care ne diferenţiază ? Discuţia de grup se termină cu jocul „Baba oarba” în care, grupul, împărţit în două, trebuie să acumuleze un punctaj din identificarea subiecţilor. Fiecare membru al subgrupului va fi legat la ochi şi va trebui să identifice din 3 încercări un subiect al celuilalt grup. Va fi ajutat cu informaţii legate de preocupările acestuia şi nu din trăsăturile fizice. Grupul câştigător va hotărâ pedepse hazlii pentru învinşi. Se pot propune mai multe jocuri, interactive, cu scopul de a stimula participarea şi de a identifica reacţii pozitive sau negative, în cazul unor situaţii reale sau imaginare. La finalul activităţii li se solicită participanţilor să completeze fişa de autoevaluare „Aşa sunt EU” (v. anexa), în cazul în care timpul nu le permite aceste fişe pot fi date spre completare ca temă de casă. Formatorul trebuie să insiste pentru completarea tuturor rubricilor. Este de aşteptat ca subiecţii să nu completeze toate spaţiile sau ca informaţia transmisă să fie sumară. Fişele se vor păstra şi se vor compara cu cele care vor fi administrate la sfârşitul acestui modul de pregătire. Exerciţiul 3 Cu cine mă asemăn ? Încearcă să identifici 5 grupuri distincte din care faci parte şi gândeşte-te cum au influenţat/cum influenţează ele identitatea ta! Timp de lucru: 10 min. Explicaţii pentru formator Se discută la sfârşitul exerciţiului despre grupurile din care fac parte tinerii, subliniindu-se că fiecare dintre ei face parte din acelaşi grup (ex. toţi sunt elevi în aceeaşi clasă), dar aparţin şi unor grupuri diferite (ex. X este prieten cu Y şi Z, pe când A este prieten cu B, C şi Z, etc.). Formarea personalităţii este un proces cu dublă deschidere: socializarea (integrarea socială, învăţarea culturii ca transfer de la o generaţie la alta, etc.); individualizarea (adaptarea cerinţelor sociale la structura proprie, cultivarea elementelor individuale specifice, etc.). În acest context conceptul de identitate este foarte important: identitatea este noţiunea fundamentală pe care trebuie să o avem în vedere atunci când vorbim despre scopurile socializării; ea rezultă din interacţiunea dimensiunilor socială şi individuală ale fiinţei umane şi, ca şi cultura, nu este dată odată pentru totdeauna ci se construieşte şi re-construieşte permanent, fiind multidimensională. În cazul copiilor instituţionalizaţi, formatorul va sublinia – în discuţii pe marginea exerciţiilor – diversitatea identitară a acestor copii, faptul că ei nu sunt deosebiţi de celelalte grupuri de aceeaşi vârstă, beneficiază de acelaşi tip de instrucţie, aparţin aceleiaşi culturi, aceleiaşi naţiuni, etc. şi trebuie, în consecinţă, să îşi valorifice la maximum potenţialul individual pentru a se integra în viaţa socială şi profesională fără complexe de apartenenţă la un anumit grup supus unor “etichete” discriminatorii.
Alege din exerciţiul 2 două grupuri din care ai afirmat că faci parte şi enumeră trei caracteristici ale lor. Întrebă-i pe colegii prezenţi (care s-au afirmat sau nu ca aparţinând aceloraşi grupuri) dacă sunt de acord cu tine. Compară caracteristicile găsite de tine, cu cele găsite de alţi colegi ce au afirmat că aparţin unui aceluiaşi grup cu tine. Timp de lucru: 20 min. Exerciţiul 5 Ce fel de persoană te consideri? Se va răspunde în scris, individual. Răspunsurile nu se vor discuta în grup. Fiecare membru al grupului va fi invitat să reflecteze singur asupra profilului personal ce reiese din chestionar. Timp de lucru: 15 min.
Exerciţiul 6 Chestionar pentru a te autocunoaşte Care consideri că este: Cea mai mare fericire:………………………………………………….. Cea mai mare nefericire:……………………………………………….. Cea mai frumoasă floare:………………………………………………. Cel mai mare defect la persoana iubită:………………………………… Cea mai mare calitate la persoana iubită:……………………………….. Cea mai frumoasă vârstă:……………………………………… Cel mai frumos oras :………………………………………….. Timp de lucru: 15 min. Răspunsurile individuale se scriu de către formator pe tablă şi se comentează cu întregul grup pentru a se vedea spre ce se îndreaptă preferinţele grupului respectiv. Exerciţiul 7 Povesteşte despre tine! Povesteşte colegilor o întâmplare din viaţa ta în care ţi-ai pus în valoare una sau mai multe calităţi personale; relatează întâmplarea şi aminteşte-ţi cum te-ai simţit după aceea. Ce au spus sau au făcut celelalte persoane care au participat sau au asistat la întâmplare (ţi-au mulţumit, ţi-au recunoscut meritele, etc.)? Timp de lucru: 3 min. pentru fiecare membru al grupului. Concluziile formatorului la temă Timp de lucru: 5 min. Formatorul va pune în evidenţă ce cunoştinţe şi mai ales ce atitudini şi comportamente au manifestat copiii / tinerii în cadrul activităţilor subliniind aspectele pozitive şi implicarea personală a fiecăruia. Joc autodescoperire: “Palariile” De-a lungul vietii noastre vom purta multe si diferite “palarii” precum rolurile pe care le vom interpreta. Dandu-ne seama ce palarie ar trebui sa purtam si totodata de rolul pe care ceilalti cred ca il jucam, putem invata mai multe despre noi insine si cum sa ne integram mai bine in peisaj. Aceasta activitate le da frau liber participantilor in a alege o “palarie” care sa reprezinte starea de spirit zilnica a fiecaruia. Fiecare participant va trebui sa creeze o palarie pentru o alta persoana din grup, pentru a-i arata cum este perceputa. Impartasirea sentimentelor despre perceptia de sine intr-un grup si costientizarea fiecarui individ asupra modului in care este privit de examinator (grup). Participanţi : Membri ai unui grup care deja se cunosc bine în număr par. Resurse necesare : Ziare sau hartie creponat; Panglica ; Markere colorate Fiecarei persoane îi este stabilit un alt membru din grup, caruia va trebui sa îi confectioneze o palarie din hartie. Fiecare participant va confectiona o palarie pentru sine si alta pentru corespondentul sau in joc. Palariile trebuie sa fie colorate in asa fel incat sa fie o palarie semnificativa, care sa reprezinte persoana pentru care a fost confectionata (ex. o palarie colorata in bleu-culoarea cerului, ar fi pentru o persoana “calda cu toti cei din jurul sau” sau o palarie de bucatar pentru o persoana care "aduna toate lucrurile mici si le transforma intr-un lucru mare"). Incurajati participantii sa fie creativi. Cand palariile au fost confectionate, initiati o “ceremonie” in care fiecare are ocazia sa isi prezinte propria palarie si sa explice palaria pe care a confectionat-o pentru corespondentul sau. Aceasta activitate ar trebui sa se desfasoare intr-un grup cu participanti care se cunosc bine intre ei. 1. Ce parere ai despre palaria care a fost creeata pentru tine? 2. Cum te-ai hotarat ce fel de palarie sa iti confectionezi? 3. Cate “palarii” diferite porti in viata ta cotidiana? 4. Ai palarii pe care le porti in viata ta cotidiana si pe care ai vrea sa le schimbi? Daca da, care sunt si de ce vrei sa le schimbi? Jocuri de autoapreciere “Pentru tine, dar de la cine?” Cateodata este dificil sa auzi si sa accepti complimente, mai ales atunci cand acestea iti sunt adresate in fata altora. Dar daca aceste complimente sunt parte dintr-un joc in care trebuie sa ghicesti, este mult mai usor sa le auziti, si mult mai distractiv sa le faceti. Invatarea deprinderii de a face si primi comentarii pozitive, ca o cale de imbunatatire a imaginii de sine. Pentru persoane cu o stima de sine scazuta, care ar putea beneficia auzind comentarii pozitive despre ei/ele si, in acelasi timp, pentru cei care trebuie sa exerseze deprinderea de a face comentarii pozitive despre altii. Intre 4 si 15 participanti Resurse necesare : Cate un plic per persoana; Hartie ; Pixuri sau creioane Procedura Dati fiecarei persoane cate un plic, pix sau creion si mai multe bucati de hartie. Cereti fiecaruia sa isi scrie numele pe plic si sa dea plicul persoanei de langa el/ea. In momentul in care ai primit plicul celui/celei de langa tine, scrii pe o bucata de hartie un atribut pe care il admiri la acea persoana, si il introduci in plic dar iti scrii numele pe acea hartie, si continua dand plicul la urmatoarea persoana, pana cand fiecare a scris cate ceva despre toti ceilalti din grup. Cand plicurile s-au umplut, sunt inmanate conducatorului de grup. Acesta deschide plicurile pe rand, si citeste cu voce tare cate un comentariu de pe foaia de hartie dar fara sa citesca numele celui care l-a scris, iar cel al carui nume este scris pe plic trebuie sa ghiceasca cine i-a adresat comentariul/complimentul respectiv si, daca ghiceste, primeste un punct. Scopul este ca la sfarsit sa acumulezi cat mai multe puncte. Continuati pana cand plicurile au fost deschise si toate comentariile citite. Cand jocul s-a sfarsit, fiecare participant poate pastra plicul cu complimente ca sa-si aminteasca de calitatile sale remarcate in acest joc. 1.Cum te simti dupa ce auzi toate aceste lucruri pozitive despre tine? 2.Ti se intampla deseori ca ceilalti sa-ti faca complimente? Cum te influenteaza acest lucru? 3.Vei pastra acest plic? De ce da sau de ce nu? 4.De ce este important sa auzim lucruri pozitive de la ceilalti? 5.Crezi tot ce a fost spus (scris) despre tine? De ce da sau de ce nu? Dupa ce toata lumea a scris atributele si le-a introdus in plicuri, redistribuiti plicurile printre participantii la joc, in asa fel incat fiecare va citi comentariile din plicul care i se va da. Este o cale mai simpla pentru a implica mai mult pe fiecare participant in proces. “Oglinda” Cand ne privim intr-o oglinda, s-ar putea sa nu ne vedem in acelasi fel in care suntem vazuti de catre alte persoane. Deseori, vedem parti negative, lucruri care nu ne plac la noi, greselile pe care le facem atunci cand facem ceea ce credem ca este bine. Putem efectiv sa nu ne vedem partile bune asa cum le vad ceilalti. Aceasta activitate este una de reflectare asupra propriei persoane. Suntem prea duri cu noi insine? Acordam vreodata atentie calitatilor noastre? Cand oamenii realizeaza cat de duri pot fi cu propria persoana, incep sa-si vada si partile bune. Poate ca se vor simti mai bine in legatura cu ei insisi. Explorarea modului in care membrii grupului se percep pe sine si compararea acestei perceptii cu modul in care sunt perceputi de ceilalti membrii din grup. Crestere stimei de sine prin formularea de afirmatii pozitive din partea celorlalti membrii ai grupului si recunoasterea originilor acesteia. Pentru persoane care au o imagine de sine negativa. Este recomandabil ca membrii grupului sa se cunoasca intre ei. Se poate lucra individual precum si intr-un grup Resurse necesare: Coli albe de hartie, Rigla, Markere colorate, Pixuri, creioane Procedura Dati fiecarui membru al grupului cate o coala alba in care sa deseneze chenarul unei oglinzi, lasand cel putin 2,5 cm spatiu pe margine.Fiecare trebuie sa-si treaca numele ca titlu si sa scrie cuvinte si convingeri in interiorul oglinzii, care sa descrie felul in care se percep. Cand fiecare si-a indeplinit sarcina, adunati colile si asezati-le intr-un teanc. Acordati suficient timp pentru ca fiecare din grup sa scrie in spatiul alb din jurul oglinzii comentarii pozitive pentru fiecare dintre colegi. Aceste comentarii trebuie sa reflecte cum ii vede fiecare individ pe ceilalti din grup. Incurajati grupul sa fie pozitiv. Dupa ce toti si-au indeplinit sarcinile, dati oglinzile inapoi celor ce le-au creeat, si acordati timp pentru citirea comentariilor inainte de o analiza finala 1.Este vreo diferenta intre modul in care va percepeti si modul in care sunteti perceputi de ceilalti? 2.Sunteti surprins de modul in care va percep ceilalti? 3.De ce este important sa decoperim aspecte pozitive ale propriei personalitati? 4.Cum va apreciati stima de sine? Daca grupul este prea mare, impartiti-l in grupuri mai mici atunci cand este timpul sa se scrie in spatiul alb de pe marginea oglinzilor. Daca grupul este format din copii mai mici sau cu deficiente, desenati-le Dvs. conturul oglinzii, urmand ca ei sa deseneze in interior. In functie de tipul grupului, ar fi indicat sa permiteti jucatorilor sa scrie orice, nu numai lucruri pozitive, dar Nu evidentiati acest fapt. Aceasta creste increderea celor cu o stima de sine scazuta in cele scrise. Activitatea 2 Identitatea sexuală Adolescenţii şi tinerii preiau în comportament elementele care îi caracterizează din punct de vedere al identităţii sexuale, fiind puternic influenţaţi de modelele culturale, aşteptările familiale, părerea grupului de prieteni, influenţa mass media, modă. Factorii care influenţează modelarea lor sexuală nu se află neapărat în echilibru şi pot determina uneori un comportament sexual deviant, fie prin cenzurare excesivă, fie printr-o exacerbare a comportamentului sexual. Scopul
Conştientizarea de către adolescenţi şi tineri că viaţa sexuală este condiţionată de toate aspectele vieţii omului şi că nu poate fi abordată corect decât în contextul relaţiilor sociale şi al maturizării socio-afective a fiecărui individ. Durata :30-40 de minute. Participanti :8-10 cursanţi. Resurse: Tablă şi cretă; Hârtie, creioane; Pliante despre educaţia sexuală; Planşe anatomice; Procedura Se împarte grupul în două subgrupe respectiv de băieţi şi de fete. I se solicită fiecăreia dintre grupe să completeze un minichestionar:
Yüklə 1,53 Mb. Dostları ilə paylaş:
|