Ghidul esc pentru Diagnosticul şi Tratamentul Bolilor Arterelor Periferice

Tabel 9 Riscul de AVC corelat cu intervenţia CABG

Categoria de pacienţi	Riscul de AVC (%)
Fără stenoză carotidiană	1.4 – 3.8
Stenoză unilaterală de carotidă > 50%	3.0
Stenoză bilaterală de carotide > 50%	5.0
Ocluzie de carotidă	7.0
Istoric de AVC sau AIT	8.5

CABG= revascularizare prin bypass aorto-coronarian; AIT= accident ischemic tranzitor; AVC= accident vascular cerebral. Modificat după Blacker et al.³⁵¹

4.6.3.1.1.2.1 Screening-ul stenozelor de artere carotide la pacienţii care vor efectua CABG

Prevalenţa stenozei de arteră carotidă la pacienţii care vor efectua o intervenţie tip CABG variază în literatură, datorită particularităţilor pacienţilor, selecţiei lor inadecvate, criteriilor de diagnostic la DUS şi severităţii stenozei considerate. Câteva studii au încercat să identifice factorii clinici de risc pentru prezenţa stenozei severe de arteră carotidă la pacienţii programaţi pentru o intervenţie de CABG.³⁵² Cei mai frecvenţi factori au fost vârsta avansată, istoricul de boală cerebrovasculară sau co-existenţa BAMI. Alţi factori de risc, raportaţi mai frecvent, sunt sexul feminin, boala multicoronariană şi fumatul. Recomandările ghidului ESC/EACTS de revascularizare miocardică au luat în considerare aceşti factori.³⁴⁶ Criteriile pentru screening-ul bolii de artere carotide la pacienţii programaţi pentru CABG diferă puţin de recomandările bazate pe părerea experţilor din ghidul amintit, bazate pe datele unui studiu care a evaluat eficacitatea unui scor clinic de a propune evaluarea arterelor carotide prin DUS, la această categorie de pacienţi.³⁵² Autorii au identificat 4 factori de risc independenţi pentru stenoza de arteră carotidă la pacienţii candidaţi pentru CABG: vârsta > 70 ani, suflurile carotidiene, istoricul de boală cerebrovasculară şi prezenţa BAMI clinică sau subclinică. Într-o analiză prospectivă, s-a arătat că efectuarea DUS carotidian doar la pacienţii cu cel puţin 1 dintre aceşti factori de risc a permis detectarea a 100% pacienţi cu stenoze carotidiene de > 70% şi a scăzut cu 40% numărul evaluărilor inutile. Totuşi, această abordare necesită validare într-un studiu multicentric.