Nivelul V
Scrieți o compunere „Folclorul – izvorul curat ca lacrima și prețios ca aurul” după baladele populare „Miorița” și „Mănăstirea Argeșului”.
VARIANTA XVIII Nivelul I
(Subiect pentru identificarea unui răspuns corect)
-
Identificați figura de stil din exemplul de mai jos:
„Respectați, respectați
Drepturile florilor...” (Grigore Vieru)
115
-
inversiune;
-
repetiție;
-
enumerație;
-
antiteză.
-
Indicați cine este poetul din literatura română care abordează toate speciile poeziei (sonet, odă, imn, baladă, elegie, meditație, fabulă, satiră):
-
Gheorghe Asachi;
-
Bogdan Petriceicu Hașdeu;
-
Costache Negruzzi;
-
Dimitrie Cantemir.
-
Evidenţiaţi varianta care caracterizează „Scrisoarea III”:
-
reprezintă soarta omului de geniu în societate;
-
este construită pe o antiteză între personajul istoric „întemeietor de neam şi datini” şi omul politic contemporan poetului, lipsit de orice patriotism;
-
modalitatea de expunere predominantă este dialogul;
-
rima este încrucişată.
-
Indicați care este tema centrală în poezia „La Patrie” de Gheorghe Asachi:
-
istoria românilor;
-
proslăvirea eroilor legendari;
с) critica contemporanilor;
-
încrederea în viitorul Patriei.
-
Identificați titlul operei și autorul fragmentului:
116
„Cât suntem încă pe pace, eu îți zic: Bine-ai venit!”
-
„Dan, capitan de plai” de V. Alecsandri;
-
„Scrisoarea III” de M. Eminescu;
-
„Răzvan și Vidra” de B. P.-Hașdeu;
-
„Alexandru Lăpușneanul” de Costache Negruzzi.
-
Determinați ce fel de nuvelă este „Alexandru
Lăpușneanul” de Costache Negruzzi:
-
romantică;
-
istorică;
-
realistă;
-
fantastică.
Nivelul II
(Subiect pentru identificarea a două răspunsuri corecte)
1. Identificați în variantele propuse figurile de stil:
-
„Doină, doină, cântrec dulce...” (V.Alecsandri)
Dănțuiesc stele în iarbă...” (L.Blaga)
-
enumerație, epitet;
-
repetițe, epitet;
-
metaforă,
-
hiperbolă;
-
comparație.
-
Numiți șirurile care conțin numai reprezentanți ai umanismului românesc:
-
Varlaam și Dosoftei, Ion Neculce.
-
Costache Negruzzi, Grigore Urece;
-
Grigore Urece, Miron Costin, Ion Neculce.
117
-
Gheorghe Asachi, Miron Costin;
-
toți cărturarii susnumiți.
-
Găsiți răspunsurile corecte referitoare la tema și compoziția nuvelei „Ultima lună de toamnă” de Ion Druță:
-
tema părinților rămași singuri acasă în așteptarea copiilor plecați în lume;.
-
tema nuvelei este satul și țăranul basarabean;
-
în fiecare toamnă copiii sunt zguduiți de câte o telegramă despre boala tatălui;
-
toamna toți copiii se adună la casa părintească;
-
toți copiii au venit acasă a doua zi după ce a cântat cucoșul în prag.
4. Identificați răspunsurile corecte
|
referitoare la tema
|
și ideea mitului „Zburătorul” de Ion
|
Heliade Rădulescu:
| -
dragostea și natura;
-
descrierea apariției sentimentului erotic la tinerele fete;
c) descrierea naturii în timpul înserării și al nopții;
-
patimile trebuiesc evitate;
-
pentru dragoste trebuie să lupți.
5. Identificați operele din repertoriul teatral al lui Vasile Alecsandri:
-
„Despot-Vodă”;
-
„O scrisoare pierdută”;
-
„Iorgu de la Sadagura”;
-
„Apus de soare”;
118
-
„Năpasta”.
-
Identificați două caracteristici ale „Baladei munților
” de G. Topârceanu:
-
prin această creație autorul se dovedește a fi un maestru, un adânc cunoscător al sufletului românilor;
-
narațiunea și personificările scot în evidență o operă adânc patriotică;
-
este un pastel al tuturor anotimpurilor;
-
rima împerecheată;
-
este o descriere a munților.
Nivelul III (Teste-corespondență)
1. Uniți țara de baștină cu numele scriitorului:
a) Șota Rustaveli; 1. Grecia;
b) Homer; 2. Moldova;
c) Ion Druță; 3. Gruzia (Georgia);
d) Dante Aligheri. 4. Rusia;
5. Italia.
2. Stabiliţi corespondenţa: replică – personaj în baza comediei „Churiţa în Iaşi...” de Vasile Alexandri:
-
„Ai fete, soro, ai şi peri albi...”;
-
„Alei, maman!.. Ce-o păţit mătuşica de şi-o pus lipitori pe frunte? O doare capu?”;
-
„Nineacă... nineacă... zi feciorului să mă-mbrace.”;
-
„am venit să te umflu din Ieş cu nepus în masă...”.
119
-
Bondici;
-
Luluţa;
-
Guliţă;
-
Gr. Brânzoi;
-
Chiriţa.
-
Citiți cu atenție textul dat:
„Fantastic joacă rândunici zglobii În cerul plin de umbră şi lumină, Şi-i linişte adâncă în grădină,
Sub piersicii cu flori trandafirii...
Cu braţele sub cap, ce bine mi-i Cum stau aşa, în liniştea divină: Pământu-i cald şi cheamă la hodină, Întocmai ca o mamă pe copii...
Pământ, bătrână gazdă primitoare A tuturor trudiţilor din lume,
Ce bun eşti tu în zilele cu soare!...”
(St. O. Iosif)
Găsiți pentru fiecare cifră, litera care corespunde răspunsului corect:
-
În prima strofă apar imagini numai:
-
În versurile „Şi-i linişte adâncă în grădină,
Sub piersicii cu flori trandafirii”...
c) În versul „În cerul plin de umbră şi lumină”...
d) Pământul este comparat în ultima strofă cu:
120
-
apare o antiteză;
-
o gazdă primitoare;
-
apare numai un epitet;
-
o mamă;
-
imagini vizuale și auditive.
-
Găsiți caracteristicile fiecărui personaj: a) Baiazid;
b) Mircea;
c) ciobănașul moldovean; d) baciul Toma.
-
muncitor, cumpătat, credincios;
-
orgolios, violent, lăudăros;
-
calm, curajos, ospitalier, demn patriot;
-
frumos, tinerel, cel mai drag;
-
„Mustăcioara lui – spuma laptelui...”.
Nivelul IV
Citiți cu atenție textul dat:
„Răzvan: Cum? Îl ierți? Îl lași să scape? ...
Răzășul: Căpitane! Mi se pare
Că tu-ți cam întrci cu gluma,
Ș-ai uitat de răzbunare!...
Răzvan: Răzbunarea cea mai crudă este
când dușmanul tău
121
E silit a recunoaște că esti bun și dânsu-i rău...”
(B.P. Hasdeu)
-
Precizați cărui gen literar îi aparține textul și numiți două trăsături:
-
epic;
-
liric;
-
dramatic.
-
Stabiliți specia literară a fragmentului, numiți două trăsături ale acestei specii.
-
Identificați modalitatea de expunere predominantă în text.
-
Menționați două procedee artistice prezente în text.
Nivelul V
Scrieți o compunere de maximum 20-25 de rânduri pe tema: „Feeria de basm a nunții țărănești oglindită în opera „Nunta Zamfirei” de George Coșbuc.”
VARIANTA XIX Nivelul I
(Subiect pentru identificarea unui răspuns corect)
1. Indicați ce
|
figură de stil e
|
folosită în faza: „Ea însă
|
era tristă
|
și tânjitoare,
|
ca floarea expusă arșiții
|
soarelui, ce nu are nimica s-o
|
umbrească...”
|
(Costache Negruzzi „Alexandru Lăpușneanul”) a) epitet;
122
-
mataforă;
-
metonimie;
-
comparație.
-
Identificați titlul operei și autorul următoarelor versuri:
„Tu, fiule, să nu te superi Că-ți dau mereu povețe. Nu-i rea povața niciodată Nici chiar la bătrânețe...”
-
„Bătrâni” de Octavian Goga;
-
„Nunta Zamfirei” de Ceorge Coșbuc;
-
„Cinstirea proverbelor” de Grigore Vieru;
-
„Scrisoarea III” de Mihai Eminescu.
-
Identificați pentru a câta domnie se întoarce Alexandru Lăpușneanul de la Constantinopol pentru a lua tronul țării în opera „Alexandru Lăpușneanul” de Costache Negruzzi:
-
pentru prima domnie;
-
pentru a doua domnie;
-
pentru a treia domnie;
-
pentru a patra domnie.
-
Identificați specia literară căreia îi corespund următoarele caracteristici:
-
transmite învățăturile Mântuitorului prin exemple din viața de zi de zi.
123
-
fabulă;
-
meditație.
5. Numiți ce-și doresc părinții din nuvela „Ultima lună de toamnă” de Ion Druță în fiecare toamnă:
-
să rodească pământul;
-
să culeagă struguri și să facă vin;
-
să vină copiii acasă;
-
să fie vreme bună pentru lucrările la câmp și la vie.
6. Recunoașteți felul rimei în următoarele versuri:
„Sus în brazii de pe dealuri Luna-n urmă ține strajă, Iar izvorul, prins de vrajă
Răsărea sunând din valuri...” (Mihai Eminescu)
-
rimă încrucișată;
-
rimă îmbrățișată;
-
monorimă;
-
rimă împerechiată.
Nivelul II
(Subiect pentru identificarea a două răspunsuri corecte)
1. Identificați variantele care denumesc comediile lui
Vasile Alecsandri:
-
„Ovidiu”, „Despot Vodă”;
-
„Arvinte și Pepelea”, „Iorgu de la Sadagura”;
-
„Buchetiera din Florența”, „Doine și
lăcrimioare”;
d) „Chirița din Iași”, „Chirița în provincie”; e) „Piatra din casă”, „Dan, căpitan de plai”.
124
-
Indicați variantele corecte referitoare la opera „Mănăstirea Argeșului”:
-
baladă cultă;
-
baladă populară;
-
baladă pastorală;
-
baladă legendară;
-
baladă fantastică.
-
Identificați variantele care conțin caracteristicile sonetului:
-
poezie de formă fixă, alcătuită din 14 versuri (2 catrene și 2 terține);
-
poezie de formă fixă, alcătuită din 13 versuri;
-
poezie de formă fixă, alcătuită din 11 versuri (2 catrene și o terțină);
-
a apărut în secolul al XII-lea, în Italia;
-
a apărut în secolul al XIII-lea, în Franța.
4. Identificaţi personajele din nuvela „Moara cu noroc” de Ioan Slavici după următoarele caracteristici:
-
personaj tragic sfâşiat între patima banului şi modul de trai cinstit;
-
înţeleaptă, cumpătată, respectă normele de conduită morală, modestă, purtătoare a mesajului nuvelei.
125
-
Recunoaşteţi operele care țin de specia literară – nuvela:
-
Gheorghe Asachi, „Valea Albă”;
-
Bogdan Petriceicu Haşdeu, „Răzvan şi Vidra”;
-
Ion Druţă, „Ultima lună de toamnă”;
-
Mihail Sadoveanu, „Baltagul”;
-
Ion Heliade Rădulescu, „Zburătorul”.
-
Identificați figurile de stil în structurile evidențiate:
„N-avem oști ,dară iubirea de moșie e un zid
Care nu se-nfiorează de-a ta faimă Baiazid!”
(Mihai Eminescu)
„Vechi pustnic,rămas singur din timpul său afară,
Ca pe un gol de munte o stâncă solitară...”
(Vasile Alecsandri)
-
epitet;
-
metaforă;
-
personificare;
-
comparație;
-
alegorie.
Nivelul III
(Teste – corespondență)
1. Uniți tipul comicului din comedia „Chirița în Iași sau două fete ș-o neneacă”, cu termenii care corespund acestui tip de comic:
-
Neschi, carnacsi, ghiuju;
-
Pungescu, Bârzoi, Brustur;
-
întâlnirea cu șarlatanii Bondici și
Pungescu;
-
Chirița întrebuințează în vorbire multe
126
cuvinte franțuzești.
-
comic de intrigă;
-
comic de limbaj;
-
comic de situație;
-
comic de nume;
-
comic de moravuri.
-
Stabiliți corespondența dintre figurile de stil și exemplele corespunzătoare:
a) hiperbolă;
b) personificare;
c) interogație retorică; d) antiteză.
-
„Codrii se înfricoșează de atâta frumusețe...”
(Mihai Eminescu)
-
„Tu ești, Mircea?...” (Mihai Eminescu)
-
„Ea un înger ce se roagă
— El un demon ce visează...” (Mihai Eminescu)
-
„Doar izvoarele suspină,
Pe când codrul negru tace...” (Mihai Eminescu)
-
„Ziua ninge, noaptea ninge, dimineaţa ninge iară!...” (Vasile Alecsandri)
-
Uniți trăsăturile caracteristice cu personajele:
-
„Om nu mare de statu, mânios și degrabu vărsătoriu de sânge nevinovat...”;
127
-
inteligent, impulsiv, cu o cruzime grozavă, viclean, știe să atragă poporul de partea lui; e din categoria demonilor;
-
fost rob, înzestrat cu un temperament echilibrat și cu un caracter generos, ambițios, dornic să trăiască liber;
-
femeie frumoasă și energică, devotată, ambițioasă, își îndeamnă soțul să facă „încă un pas” pentru a lua tronul Moldovei.
-
Vidra;
-
Ruxanda;
-
Răzvan;
-
Alexandru Lăpușneanul;
-
Ștefan cel Mare.
4. Uniți numele scriitorilor cu țara lor de baștină:
a) Victor Hugo; 1. Germania;
b) Nicolai Gogol; 2. Italia;
c) Francesco Petrarca; 3. Anglia;
d) William Shakespeare. 4. Franța;
5. Ucraina.
Nivelul IV
Citiți cu atenție textul dat:
„Ai două inimi,mamă! Cum mărul cel rodit
Mai multe mere are,
Cum stele-n cer mai multe-s,
128
Vieții noastre toate Arzând necontenit.”
(Grigore Vieru)
-
Identificați în text o exclamație retorică.
-
Stabiliți tipul strofei, rima, ritmul, măsura versului.
-
Indicați cărui gen aparține textul:
-
liric;
-
epic;
-
dramatic.
-
Textul de mai sus este:
-
o metaforă;
-
o comparație;
-
o enumerație.
Nivelul V
Scrieți o compunere: „O pagină semnificativă din istoria neamului oglindită în nuvela „Valea Albă ” de
Gheorghe Asachi.
VARIANTA XX Nivelul I
(Subiect pentru identificarea unui răspuns corect)
1. Indicați care este punctul culminant al acțiunii în nuvela
„Moara cu noroc” de Ioan Slavici:
-
Ghiță hotărăște să se mute cu familia la han;
-
la întoarcere bătrâna nu găsește decât zidurile afumate ale hanului;
129
-
simțind că i s-a pus „de-a curmezișa în cap” Ghiță o înjunghie pe Ana;
-
Ghiță este dominat de forța malefică a lui Lică.
2. Identificați personajul căruia îi aparține următoarea caracteristică fizică:
-
mustață neagră, ochii cu sprâncene aplecate, înfățișare îndesată și spătoasă;
-
Ghiță din „Moara cu noroc” de Ioan Slavici;
-
Lică din „Moara cu noroc” de Ioan Slavici;
-
Nechifor Lipan din „Baltagul” de Mihail Sadoveanu;
-
bătrânul tată din „Ultima lună de toamnă” de Ion
Druță.
-
Identificați cum era înfățișarea domnitorului român – Mircea cel Bătrân în opera lui Mihai Eminescu
„Scrisoarea III”:
-
un bărbat semeț c-o năframă prinsă-n băț;
-
îmbrăcat în zale și cu coif de argint;
-
în haine scumpe de domnitor;
-
un bătrân atât de simplu după vorbă, după port.
-
Numiți personalitatea istorică, care îl ajută cu armată pe Dimitrie Cantemir în timpul luptei de la Stănilești (1711):
-
Alecu Russo;
-
Ion Neculce;
-
Petru I;
-
Costache Negruzzi.
130
-
Identificați răspunsul corect referitor la strofa alcătuită din două versuri:
-
distih;
-
catren;
-
terțină;
-
sextină.
-
Găsiți răspunsul corect referitor la gândul: „Fusul se învârte harnic, dar sigur”, pe baza romanului „Baltagul” de Mihail Sadoveanu:
-
exprimă hărnicia Vitoriei;
-
exprimă ocupația ei zilnică;
-
sugerează grijile care îi dădeau târcoale;
-
sugerează starea de liniște.
Dostları ilə paylaş: |