Govornean Lilia Burla Elena literatura (româNĂ Și universală) culegere de exerciții complexe

Nivelul IV

Citiți cu atenție textul dat:
„Acolo unde-i cer senin Şi ca seninul cer zâmbesc
Femei ce poartă l-al lor sân Copii ce pentru luptă cresc, Acolo este ţara mea
Şi neamul meu cel românesc, Acolo eu să mor aş vrea, Acolo vreau eu să trăiesc!”
(Ioan Neniţescu)
1. Precizați cărui gen literar aparține textul:

1. 
   epic;
   

2. 
   liric;
   

3. 
   dramatic.
   

2. 
   Numiți două trăsături caracteristice poporului român ce se desprind din text.
   

2. 
   Precizați:
   

1. 
   tipul strofei;
   
2. 
   rima;
   

42

3. 
   măsura versului.
   

4. 
   Transcrieți din text o comparație.
   

Nivelul V
Scrieți o compunere pe tema: „Motive sociale și morale ale conflictului în drama „Răzvan și Vidra ”de Bogdan Petriceicu Hașdeu.


VARIANTA VII

Nivelul I
(Subiect pentru identificarea unui răspuns corect)

1. 
   Precizați specia literară căreia îi corespund următoarele caracteristici:
   

• 
  lucrare epică în versuri;
  

• 
  proporții reduse;
  
• 
  se povestesc întâmplări din trecut;
  

• 
  are personaje puține și înzestrate cu însușiri exepționale.
  

0. 
   poemul;
   

0. 
   balada;
   

0. 
   fabula;
   

0. 
   legenda.
   

2. 
   Indicați anul când Dimitrie Cantemir a fost ales membru al Academiei din Berlin:
   

1. 
   1740;
   

2. 
   1714;
   

3. 
   1716;
   
4. 
   1723.
   

43

3. Identificați caracterizările care corespund personajului

Stavrache din opera „În vreme de război” de Ion Luca Caragiale:

1. 
   bun la inimă;
   
2. 
   pătimaș de îmbogățire;
   

3. 
   milostiv;
   

4. 
   tâlhar din bandă.
   

4. 
   Identificați șirul care conține numai oaspeți invitați la nunta Zamfirei în opera cu același nume „Nunta Zamfirei” scrisă de George Cosbuc:
   

1. 
   personaje din universul rural românesc și de basm: Sanda, Ruxanda, Lia, Ținteș, Bardeș, Peneș-Împărat, zmei, Feți-Frumoși, regi bărboși;
   

2. 
   militari de toate rangurile: de la ostași de rând până la „ghinărări”;
   

3. 
   tot satul;
   

4. 
   numai fetele și feciorii din sat.
   

4. 
   Precizați răspunsul corect referitor la „Descrierea
   

Moldovei” de Dimitrie Cantemir:

1. 
   o lucrare științifică ce demonstrează că autorul era un bun cunoscător al istoriei;
   

2. 
   o lucrare științifică ce demonstrează că autorul era un bun cunoscător al folclorului și obiceiurilor populare;
   

3. 
   o lucrare științifică ce demonstrează că autorul era geograf, etnograf, om politic;
   

44

4. 
   o lucrare științifică ce demonstrează că autorul era istoric, geogrgraf, om politic.
   

6. 
   Vasile Alecsandri a fost numit de către Mihai Eminescu în poemul „Epigonii”:
   
   1. 
      „poet al pământului”;
      

2. 
   „cuib de-nțelepciune”;
   

3. 
   „rege-al poeziei ,veșnic tânăr și ferice”;
   
4. 
   „liră de argint”.
   

Nivelul II
(Subiect pentru identificarea a două răspunsuri corecte)

1. 
   Alegeți variantele care conțin numai specii literare specifise genului liric:
   

1. 
   pastelul, imnul, oda, romanța;
   
2. 
   elegia, meditația, idila, sonetul;
   

3. 
   pastelul, bzalada, poemul, fabula;
   
4. 
   epopeea, drama, tragedia, meditația;
   

5. 
   imnul, oda, fabula, poemul.
   

2. 
   Identificați care a fost scopul lui Alexandru Lăpușneanul când a invitat boierii la Sfânta Liturghie:
   
   1. 
      să înfricoșeze boierii;
      

2. 
   să se împace cu ei;
   

3. 
   să pregătească o nouă aventură, pentru a se răfui cu ei;
   

4. 
   să-și ceară iertare, pentru faptele sale;
   

5. 
   fiindcă vroia să se călugărească.
   

45

3. Selectați cuvintele bătrânei de la începutul și sfârșitul nuvelei „Moara cu noroc” de Ioan Slavici:

1. 
   „Trei ani, numai trei ani pot sta aici... și mă pun în picioare, încât pot să lucrez cu zece calfe și să le dau altora de cârpit...”;
   

2. 
   „Ghiță! grăi... așezat. Nu vorbi cu mine ca și când ai avea un copil înaintea ta!”;
   

c) „Se vede c-au lăsat ferestrele deschise! ... Simțeam eu că nu are să iasă bine: dar așa le-a fost dat! ...”;

4. 
   „Tu fă cum știi, dar să nu zici apoi că nu ți-am spus...”;
   

4. 
   „Omul să fie mulțumit cu sărăcia sa, căci, dacă e vorba, nu bogăția, ci liniștea colibei tale te face fericit...”.
   

4. 
   Stabiliți variantele ce exprimă soarta personajelor din balada „Monastirea Argeșului”:
   

1. 
   meșterii își fac aripi din șindrilă și se salvează;
   

2. 
   meșterii își fac aripi din șindrilă, dar fiecare dintre ei moare;
   

3. 
   Manole se salvează și o salvează și pe Ana;
   

4. 
   Manole cade mort, se contopește cu biserica și reface, în eternitate, căsnicia cu Ana;
   

5. 
   toți se salvează.
   

5. Precizați, ce face bătrâna din „Ultima lună de toamnă” de Ion Druță când cucoșul cântă de trei ori în prag:

1. 
   se roagă la Dumneazeu să vină copiii acasă ;
   

2. 
   „mulțumește cocoșului cu un pumn de grăunțe”;
   
3. 
   îl fugărește de pe prag;
   

46

4. 
   

   1. Încă un pas;

   
   
   2. Un rob pentru un galben;
   
   3. Mărirea;
   
   4. Nepoata lui Moțoc;
   
   5. Răzbunarea.
   „urmărește cum se îngrașă zece găini proaste pe socoteala unui cocoș înțelept”;
   

4. 
   se uită în lungul drumului dacă nu vine cineva din copii.
   

6. 
   Stabiliți două caracteristici ale comediei:
   

1. 
   specie a genului liric;
   

2. 
   specie a genului dramatic;
   

3. 
   ilustrează viața reală printr-un conflict puternic al personajelor,cu întâmplări și situații tragice;
   

4. 
   modalitatea de expunere predominantă este narațiunea;
   

5. 
   cu acțiune veselă și deznodământ fericit,satirizează intămplări, moravuri ale societății.
   

Nivelul III (Teste – corespondență)
1. Identificați corespondența dintre cânturi și denumirile lor în drama „Răzvan și Vidra ”de Bogdan Petriceicu
Hașdeu:
a) Cântul I b) Cântul II c) Cântul III d) Cântul IV

2. 
   Uniţi autorul cu opera sa:
   

1. 
   Gheorghe Asachi;
   
2. 
   Ion Heliade Rădulescu;
   

47

3. 
   Bogdan Petriceicu Haşdeu ;
   

3. 
   Costache Negruzzi .
   

1. 
   „Descrierea Moldovei”;
   

2. 
   „La Patrie”;
   
3. 
   „Zburătorul”;
   

4. 
   „Răzvan şi Vidra”;
   

5. 
   „Alexandru Lăpuşneanul”.
   

3. 
   Stabiliți corespondența: specie literară – operă: a) „Valea Albă” de Gh. Asachi ;
   

b) „Arca lui Noe”;

c) „Răzvan și Vidra” de B. P. Hașdeu;
d) „Romeo și Julieta” de W. Shakespeare.

1. 
   nuvelă;
   

2. 
   parabolă biblică;
   
3. 
   dramă;
   

4. 
   sonet;
   

5. 
   tragedie.
   

4. Stabiliți corespondența		mijloacelor	artistice prin
care este redat	portretul	tinerei din	balada „Nunta
Zamfirei” de G. Coșbuc:
a) metaforă;	1. „frumoasă ca un		gând răzleț”;
b) inversiune;	2. „mlădiul trup”;

3. 
   comparație; 3. „trup-nalt”, „pas ușor”;
   

3. 
   epitet. 4. „un trandafir în văi...”;
   

5. 
   „cu rochii scurte până-n pulpi”.
   

48

Nivelul IV

Citiți cu atenție textul dat:
„Maistrul Ruben era un bătrân de o antică frumuseță. O frunte naltă, pleșuvă, increțită de gânduri, ochii suri, boltiți adânc în capul cel înțelept, și barbă lungă, care curgea de sub adâncii umeri ai obrazului până în pieptul întotdeauna cam plecat, îi da arătarea unui înțelept din vechime...”
(Mihai Eminescu, „Sărmanul Dionis”)

1. 
   Identificați modalitatea de expunere predominantă în text.
   
2. 
   Selectați o metaforă din text.
   

3. 
   Identificați figura de stil ce se conține în îmbinarea „antică frumuseță”.
   
4. 
   Fragmentul dat este:
   

1. 
   o scrisoare;
   
2. 
   o nuvelă fantastico-filosofică;
   

3. 
   o dramă realistă.
   

Nivelul V
Scrieți o compunere de maximum 20 – 25 de rânduri în care să argumentați (demonstrați) că „Chirița în Iași sau două fete ș-o neneacă” de Vasile Alecsandri este o comedie.
VARIANTA VIII
Nivelul I
(Subiect pentru identificarea unui răspuns corect)

1. Prietenul din copilărie al lui Vasile Alecsandri a fost:

49

1. 
   Costache Negri;
   

2. 
   Vasile Porojan;
   

3. 
   Gherman Vida;
   
4. 
   Ion Mogorogea.
   

2. 
   Identificați răspunsul corect referitor la acțiunea din tragedia „Romeo și Julieta” care este amenințată :
   

1. 
   de vrajba dintre familiile lor: Montaque și Capulet;
   

2. 
   din cauză că Romeo îl ucide în duel pe Tubalt, vărul Julietei;
   

3. 
   din pricină că Lorenzo nu l-a înștiințat pe Romeo de starea lucrurilor;
   
4. 
   fiindcă Julieta a încetat să-l iubească pe Romeo.
   

2. 
   Precizaţi tipul nuvelei „Valea Albă” de Gheorghe Asachi:
   

1. 
   psihologică;
   
2. 
   istorică;
   

3. 
   socială;
   

4. 
   fantastucă.
   

2. 
   Timpul desfășurării acțiunii din nuvela „Moara cu noroc” este:
   

1. 
   de la Sfântul Gheorghe și până la Paște (anul următor);
   

2. 
   jumătatea sec. al XIX-lea;
   

3. 
   de cu toamnă până în primăvară;
   

4. 
   de la Paște până la Sfântul Gheorghe.
   

50

5. Recunoașteți personajul căruia i se poate artibui următoarele: „Sângele cald e un fel de boală care-l apucă din când în când.”:

1. 
   Lăpușneanul din nuvela „Alexandru Lăpușneanul” de Costache Negruzzi;
   

2. 
   Lică din nuvela „Moara cu noroc” de Ioan Slavici;
   

3. 
   Bogza din romanul „Baltagul” de M. Sadoveanu.
   

4. 
   Romeo din tragedia „Romeo și Julieta” de W. Shakespeare.
   

6. La replicile lui Baiazid, Mircea cel Bătrân răspunde cu:

1. 
   ură și dușmănie;
   

2. 
   modestie și demnitate;
   
3. 
   frică și ură;
   

4. 
   cu plecăciune.
   

Nivelul II
(Subiect pentru identificarea a două răspunsuri corecte)
1. Identificați răspunsurile corecte referitoare la biografia lui Grigore Ureche:

1. 
   s-a născut la 1590, într-o familie de preot;
   

2. 
   este primul cronicar care a dat o istorie a Țării Moldovei în limba națională;
   

3. 
   constată cu amărăciune, că Țara Moldovei e „așezată în calea răutăților”;
   

4. 
   începe să-și scrie „Letopisețul” prin 1647;
   
5. 
   a dat primele noțiuni de versificație.
   

51

2. 
   Identificați semnificația versului „N-avem oști, dară iubirea de moșie e un zid...” din opera „Scrisoarea III” de Mihai Eminescu:
   
   1. 
      laudă;
      

2. 
   patriotism;
   
3. 
   curaj;
   

4. 
   ospitalitate;
   

5. 
   orgoliu.
   

2. 
   Identificați operele scrise de Mihai Eminescu:
   
   1. 
      „Zburătorul”;
      

2. 
   „Scrisoarea III”;
   
3. 
   „Romeo și Julieta”;
   

4. 
   „Călin” (file din poveste);
   

5. 
   „Miezul iernii”.
   

2. 
   Determinați ce face jupânul Stavrache la sosirea fratelui Iancu în opera „În vreme de război” de Ion Luca Caragiale:
   

1. 
   este surprins;
   

2. 
   se bucură mult;
   

3. 
   crede că este un „coșmar”;
   

4. 
   își îmbrățișează fratele;
   

5. 
   îl ajută cu bani.
   

2. 
   Identificați afirmațiile corecte, referitoare la opera „Balada munților” de George Topârceanu:
   

1. 
   este o operă adânc patriotică;
   

2. 
   reprezintă un cântec de ciobănie;
   
3. 
   are la bază un adânc filon popular;
   

52

4. 
   este o baladă populară;
   

4. 
   conține elemente fantastice.
   

6. 
   Îdentificați cu ce o compară G. Coșbuc pe Zamfira din balada sa „Nunta Zamfirei”, care era frumoasă ca:
   
   1. 
      o garofiță din gradină;
      

2. 
   „un gând răzleț”;
   

3. 
   „un trandafir în văi”;
   
4. 
   un bujor de fată;
   

5. 
   luna între stele.
   

Nivelul III (Teste – corespondență)

1. Stabiliți corespondența operă – specie literară:

1. 
   Ioan Slavici, „Moara cu noroc”;
   
2. 
   W. Shakespeare, „Romeo și Julieta”;
   

3. 
   M. Sadoveanu, „Baltagul”;
   
4. 
   Moliere, „Burghezul în mobilime”.
   

1. 
   nuvelă;
   

2. 
   tragedie;
   

3. 
   roman;
   

4. 
   dramă;
   

5. 
   comedie.
   

2. 
   Stabibliți corspondența autor – operă: a) Nicolaie Milescu;
   

b) Grigore Ureche;

c) Mitropolitul Dosoftei; d) Dimitrie Cantemir.
53

1. 
   „Psaltirea”;
   

2. 
   „O samă de cuvinte ”;
   
3. 
   „Biblia de la București”(1688);
   

4. 
   „Letopisețul Țării Moldovei”;
   
5. 
   „Descrierea Moldovei”.
   

3. 
   Uniţi personajul cu descrierea făcută: a) „ Şi-n somn colea îţi vine
   

ca brad un flăcăuandru, şi tras ca prin inel...”;
b) „... îi săruta mâna, asemenea câinelui care, în loc să muşte, linge mâna care-l bate”;
c) „Şi viteaz fiind şi darnic, i se duse numele, Până se trezi că pleata i-au bătut-o brumele.”;
d) „Învăţat şi cărturar şi ştie multe limbi: elineşte, slavoneşte, greceşte şi turceşte. Şi era mândru şi bogat...”.

1. 
   Neculai Milescu Spătariul din „O samă de cuvinte” de Ion Neculce;
   

2. 
   Răzvan din „Răzvan şi Vidra” de Bogdan Petriceicu
   

Haşdeu;

3. 
   Moţoc din „Alexandru Lăpuşneanu” de Costache Negruzzi;
   

4. 
   Zburătorul din „Zburătorul” de Ion Heliade Rădulescu;
   

5. 
   Rostevan din „Viteazul în piele de tigru” de Şota
   

Rustaveli.

54

4. Stabiliți corespondența autor – operă literară:

1. 
   Gheorghe Asachi;
   

2. 
   Dimitrie Cantemir;
   
3. 
   Costache Negruzzi;
   

4. 
   Ion Neculce.
   

1. 
   poemul „Viața lumii”;
   

2. 
   nuvela „Alexandru Lăpușneanul”;
   
3. 
   „Descrierea Moldovei”;
   

4. 
   „O samă de cuvinte ”;
   
5. 
   „Valea Albă”.
   

Nivelul IV
Citiți cu atenție textul dat:
„Noaptea-i dulce-n primavară, liniștită, răcoroasă, Ca-ntr-un suflet cu durere o gândire mângâioasă.
Ici, colo, cerul dispare sub mari insule de nori,

Scuturând din a lui poale lungi și răpizi meteori.”
(Vasile Alecsandri)

1. 
   Dovediți prin două argumente că textul de mai sus este un pastel.
   
2. 
   Transcrieți din text:
   

1. 
   o comparație;
   

2. 
   o inversiune.
   

3. 
   Identificați în text două imagini vizuale.
   

4. 
   Precizați:
   

1. 
   ritmul.
   

2. 
   rima.
   
3. 
   măsura versului.
   

55

Nivelul V

Scrieți o compunere de maximum 20-25 de rânduri pe tema jertfei pentru creație oglindită în balada populară

„Monastirea Argeșului”.