2. Criminal Law Convention on Corruption, Strasbourg, 1999 – ratified in Romania under Law No. 27/2002
3. Corporate Europe Observatory, Brussels - the EU quarter. Explore the corporate lobbying paradise, July 2005
4. Federal Regulation of Lobbying Act, 1946
5. V. Marziali, “Lobbying in Brussels Interest Representation and Need for Information”, Center for European Integration Studies, Discussion Paper C155, 2006
6. Rinus van Schendelen, Machiavelli in Brussels. The Art of Lobbying the EU, Amsterdam University Press, 2005
7. Corporate Europe Observatory - CEO, 2006
8. I. Michalowitz, What determines influence? Assessing conditions for decision-making influence of interest groups in the EU, Journal of European Public Policy 14:1, January 2007, p. 132–151
11. COM(2008) 323 final, Communication from the Commission European Transparency Initiative: A framework for relations with interest representatives (Register and Code of Conduct) {SEC(2008) 1926}, Brussels, 27.5.2008, http://ec.europa.eu/transparency/docs/323_en.pdf
12. The current CAEN Code 7414 (Business and management consulting activities), although rather vague, seems acceptable for professional lobbying
13. http://www.eubuilders.org/
14. http://www.sme-union.org/
15. http://www.pgeu.eu/
16. http://www.euro-club.org/despre-noi.html, established in 2003
3.
Rezumatul studiului
3.1.
Original / Autor (maxim 2500 cuvinte, în cazul în care acesta există; citaţi pagina/ile daca preluati text compact)
Activitatile de lobby sunt deseori legate de problema autoritatii si a practicilor nepotrivite. Astfel de comparatii creeaza probleme ce pot da nastere usor la crize si conflicte, si simbioza dintre politica si afaceri se transforma intr-o platforma ambigua. De ce ar trebui sa analizam suspiciunile cu privire la intrepatrunderea si suprapunerea intereselor comunitatilor politice si a celor de afaceri? Raspunsul: pentru ca in Romania interesul public este deseori definit intr-un cadru privat sau personal, iar interesele private sunt definite in termeni publici. Aceasta confuzie apare vizibil, exceptand insa grupurile de interese israeliene, americane, engleze, poloneze sau maghiare. Confuzia are importante efecte negative: gestionarea ineficienta a relatiilor institutionale si a relatiilor public-privat, fie nationale sau internationale, adica Europene. In ce masura este considerata a fi adecvata relatia politic-afaceri in SUA si UE? Care sunt constrangerile, conditiile si posibilele sanctiuni? Acestea sunt intrebarile ce doresc a fi clarificate in aceasta lucrare. Voi concluziona cu propuneri ce pot ajuta la promovarea eficienta a intereselor private din Romania, in cadrul institutiilor Europene. (p. 71)
3.2.
Analist (ce vi se pare că mai poate fi adăugat, în cazul în care aţi folosit rezumatul autorului?)
Articolul prezinta de asemenea importanta grupurilor de interese la infaptuirea politicilor publice, influenta acestora si modul prin care acestea reusesc modificarea sau influentarea unor acte normative la nivel european. Pe parcursul articolului se realizeaza si o comparatie intre societatea americana si cea europeana din perspectiva grupurilor de interese si a modului in care acestea sunt percepute de catre societate. Un capitol important in lucrarea Andreei Vass il reprezinta modul in care grupurile de interese pot influenta infaptuirea politicilor publice la nivel european, aceasta identificand trei moduri: primul la nivelul Comisiei Europene, al doilea la nivelul Consiliului, si al treilea la nivelul Parlamentului European. Articolul ne pune in tema si cu riscurile asociatate lobbycratiei, si anume: accesul privilegiat, usile rotative sau metodele nesigure folosite de grupurile de interese, numind aceste riscuri „cutia neagra a Europei”.O alta tema abordata in lucrearea sus mentionata este activitatea de lobby in Romania si care sunt masurile pe care societatea noastra trebuie sa le ia pentru imbunatatirea situatiei actuale.
4.
Tipul cercetării
(marcaţi X în căsuţa corespunzătoare)
X
Cercetare teoretică
Cercetare aplicată/practică
Studiul conţine atât o parte de cercetare teoretică cât şi una de cercetare practică
Nu se poate aprecia
5.
Structura studiului
(Enumeraţi subunităţile de organizare ale cercetării – capitole, subcapitole pentru studii sau articole, părţi componente specificate de autor, astfel incat sa poata fi identificate etapele, pasii, problemele din configuratia operei)
Lobby and advocacy versus misuse of authority (Activitatea de lobby si advocatura versus abuzul de putere)
Lobbying in USA and EU (Activitatea de lobby in SUA si UE)
Machiavelli in Brussels
The black box of European lobbying: misrepresentations (Cutia neagră a lobby-ului european: interpretări greşite)
European transparency initiative (Initiativa transparentei la nivel European)
Lobbying in Romania: what may be done? (Lobby-ul in Romania: ce putem face?)
6.
Concepte şi termeni cheie
(Treceţi conceptele şi termenii în limba română, în afara de cazurile în care nu puteţi găsi un echivalent potrivit pentru termen. Dupa termenul tradus în limba română treceţi, între paranteze, termenul în original. Treceţi definiţiile utilizate de autor în text, citând pagina sau paginile, acolo unde este cazul)
Ex. Se scrie: Cultură politică (political culture) pentru coloana Concept/termen de mai jos, cu definiţia utilizată de autor sau care reiese din analiza autorului, în coloana din dreapta.
Concept/termen
Definiţie (max. 250 cuvinte pentru o definiţie)
Abuzul de putere (misuse of authority)
Abuzul de putere implica a face o cerere, o promisiune sau un acord pentru o oferta conditionata de o remuneratie de orice tip. Fie ca aceasta influenta este exercitata sau nu, sau fie ca rezultatele obtinute sunt cele dorite sau nu, abuzul de putere sau manipulare este un subiect ce duce la urmarirea penala. (p. 72)
Activitatea de lobby (Lobbying)
Codul etic al activitatii de putere prevede o competenta in exercitarea legitima a interesului propriu, privat. Principalele caracteristici: expertiza legislatica si tehnica, strategii retorice si abilitati ce se axeaza pe infaptuitorii deciziilor. Activitatile de lobby au scopul de a influenta factorii guvernamentali de decizie. (p. 72)
Advocacy
Orice activitate ce creste gradul de constientizare, care se adreseaza publicului sau factorilor de decizie, si influenteaza actiunile sau deciziile ce afecteaza direct viata oamenilor sau a societatii ca intreg poate fi definita ca advocatura. Advocaruta este o componenta constanta a activitatii de lobby, insa advocatura nu implica neaparat si activitatea de lobby. (p. 72)
Accesul privilegiat (privileged access)
Se refera in general la firmele mari sau la asociatiile de angajati reprezentate in grupurile de experti. (p. 76)
Usi rotative (Revolving doors)
Persoanele de contact si informatiile din interior sunt ingrediente vitale pentru o activitate de lobby eficienta. Intensitatea lor creste o data cu viteza usilor rotative intre institutiile Europene si grupurile de interese. (p. 76)
Metode suspecte si pretextul independentei (Dubious methods and the pretence of independece)
Agenda grupurilor de interese este deseori privata, ascunsa, si actorii de lobby sustin ca reprezinta organizatii nonprofit sau experti independenti. (p. 76)
7.
Obiective/ scop/uri asumate de autor
Unul dintre obiectivele propuse de autoare este de a analiza relatia politic-afaceri in SUA si UE si de a face o scurta comparatie intre cele doua sisteme. Cel de-al doilea obiectiv este a determina constrangerile, conditiile si posibilele sanctiuni pentru relatia politic-afaceri. De asemenea autoarea isi propune sa gaseasca diferite solutii ce vor ajuta la eficientizarea intereselor private din Romania la nivel European.
8.
Întrebări de cercetare formulate de autor
(Dacă sunt formulate ca atare întrebări privitoare la demersul pe care autorul îl propune, în raport cu obiectivele propuse, întrebări la care studiul/lucrarea îşi propune să răspundă. Treceţi întrebările numai dacă ele sunt distincte de obiective)
Ce tip de influenta si sub ce conditii grupurile de interese exercita influenta?
9.
Perspectiva teoretică asumată de autor
(Prezentaţi teoria/iile utilizată/e de autor – aprox. 1000 cuv. pentru fiecare teorie în parte; semnalaţi pagina lucrării în caz că preluaţi text compact)
In lucrarea „Lobbying opportunities, confusions and misrepresentations in the European Union”, Andreea Vass utilizeaza teoria formelor fara fond pentru a descrie situatia grupurilor de interese in Romania. Aceasta critica infiintarea de noi organisme fara a fi cat de putini preocupati de cauzele si solutiile problemelor ce le discutam. Inainte de a avea institutii puternice, ceea ce avem nevoie conform teoriei formelor fara fond, sunt proceduri si reguli bine definite. Dezvoltarea unui cadru ce le permite jucatorilor politici si institutiilor sa relationeze, si in situatiile necesare sa aplice sanctiuni este necesara si apriori infiintarii institutiilor. Reactiile tardive si inadecvate a institutiilor la variate crise sunt dovada defectelor, caracterului necorespunzator si esecurilor sistemul national, situatii ce trebuie ajustate. O alta exemplificare a unor forme fara fond in sistemul national este supra-abundenta actelor normative, in timp ce procedurile sunt in numar redus, in special in situatia relatiilor institutionale. (pp. 80 - 81)
O alta teorie folosita in articol este teoria pluralista intalnita in SUA. Societatea americana, fata de UE, se axeaza pe o teorie diferita in ce priveste grupurile de interese. SUA practica un pluralism al puterii, formulat si de Robert Dahl: „nu exista un centru al suveranitatii puterii, ci multiple centre de putere, niciuna nefiind sau neputand fi complet suverana.” Aceasta teorie favorizeaza formarea in societate a unor grupuri cu apartenenta complexa, care se doresc influentarea politica. Teoria pluralista favorizeaza dezvoltarea unor retele sociale care urmaresc sa influenteze pe de o parte schimbarea la nivelul societatii, pe de alta parte puterea in sine. Aceasta teorie in SUA este influenta si in prezent. In SUA primele incercari de a regla activitatea de lobby au fost la inceputul secolului 20. Primul act normtiv este aprobat in 1946, si modificat in 1995 in „ Lobbying Disclosure Act”. Legea defineste activitatea de lobby ca „orice forma de comunicare scrisa sau orala ce se adreseaza oricarui oficial al puterii legislative sau executive”, trebuie sa fie facuta in numele unui client si are c scop modificarea, legiferarea unei legislatii sau reglementari, a unui ordin executiv, program politic sau pozitie a Guvernului SUA. Este necesara insa inregistrarea lobbyistilor la oficiul administrativ al Camerei Reprezentantilor si Senatului si sa prezinte un raport al activitatii la fiecare 6 luni. Asemeni SUA, UE incearca sa favorizeze implicarea grupurilor de interese prin finantarea expertizelor ONG-urilor, incurajandu-le astfel la participarea procesului de infaptuire a politicilor publice.
10.
Metodologia invocată de autor ca parte a analizei
(Marcaţi cu un X căsuţa din dreptul unei variante dacă aceasta este valabilă pentru studiu.)
(descrieţi metoda folosită de autor – prezentaţi chestionarul, enumeraţi şi descrieţi indicatorii de cercetare, descriere şi prezentare matrici, prezentaţi teze, atribute folosite de autor, caracteristici, prezentaţi predicţia/retrodicţia formulate de autor – definiţi şi prezentaţi ceea ce aţi marcat la întrebarea 10, aşa cum apare itemul semnalat în textul de analizat.)
La inceputul articolului prezentat autorul face o distinctie intre abuzul de putere, advocacy, activitatile de constientizare si activitatea de lobby si subliniaza faptul ca acestea nu trebuie confundate pentru ca sunt concepte diferite. Activitatea de lobby in UE este putin trasparent, subtila si absenta, iar lipsa informatiilor cu privire la clienti, venituri si taxe creste, fiind ajutata si de fragmentarea insitutiile UE. Numarul in crestere al grupurilor de interese ce isi desfasoara activitatea la nivelul UE a dus la hotararea membrilor PE sa implementeze un sistem de inregistrare a grupurilor. O alta clasificare folosita se refera la politicile publice care oscileaza intre doi poli de interes: nationa versus european si public versus privat. Astfel apar noi actori ce urmaresc interese particulare sub forma unor agentii public-private cunoscute sub numele de GONGO (Governmental Organised NGO's) sau GINGO (Governmental Interested NGO's). CE incurajeaza aceste tiputi de ONG-uri in a se implica la infaptuirea politicilor publice pentru, recuperand astfel lipsa de informatii din procesul de infaptuire a politicilor la nivelul European. La polul opus se afla BONGO (Business Organised NGO's) si BINGO (Business Interested NGO's). Influenta acestora depinde de constientizarea problemei sustinute, de sincronizarea cu campaniile de informare, de riscurile si oportunitatile politice si economice pe care le prezinta. Activitatea acestori actorii se rezuma la interactiunea dintre: cetateni, pozitii si influenta procedurilor. In ceea ce priveste aceasta oscilare intre public si privat, national si european o situatie dificila este coordonarea influentei sectorului privat national cu sectorul public european.
O caracterisitca importanta a sistemului european subliniata in text este fragmentarea institutiilor, oferind astfel multiple cai de influenta a deciziilor prin intermediul: CE, Consiliului, si PE. CE este prima institutie vizata de aceste grupuri de interese din cauza caracterului legislativ detinut de aceasta. Consiliul poate fi influentat in trei moduri: prin presiuni indirecte asupra delegatiilor nationale la Bruxelles, prin influentarea gazdelor grupurilor de experti sau prin influenta directa a guvernelor nationale. In PE grupurile de presiune pot influenta prin proceducare de codecizie sau in gestionarea bugetului. Deseori „grupurile cheie” ce sustin a reprezenta cetatenii se dovedesc a fi finantate de agentiile de consultanta a corporatiilor cu interese bine stabilite. Astfel apar anumite riscuri produse de lobocratie: accesul privilegiat, usile rotative sau metodele suspecte. Pentru a reduce aceste riscuri este necesara transparenta la nivel european. Acesta este unul dintre scopurile UE. Desi exista Codul de Conduita, acesta se aplica doar pentru grupurile de interese ce isi desfasoara activitatea la nivelul CE. Autoarea sublineaza de asemenea faptul ca reglementarea activitatii de lobby trebuie sa fie atat la nivel normativ, cat si la nivel institutional.
10.2.Alte metode identificate în studiu
(Prezentaţi fundamentele metodologice ale analizei, aşa cum le formulează autorul/identificaţi metode utilizate de autor - aprox. 1000 cuvinte pentru prezentarea unei metode. Citaţi paginile acolo unde este cazul)
99
11.
Formularea unor soluţii pentru situaţiile sau problemele cercetate/analizate
(Completaţi numai în măsura în care există astfel de soluţii formulate ca atare de autor în raport cu probleme teoretice sau practice. Treceţi în casetă codul TEOR pentru soluţii la probleme teoretice şi codul PRAC, pentru soluţii care vizează aspecte care ţin de aplicaţiile/ consecinţele la nivelul realităţii. Treceţi codul 88 în situaţia în care nu se poate aprecia codul; maxim 2000 cuvinte pentru fiecare soluţie în parte, citând paginile din studiu acolo unde este cazul)
Primele cinci teme sunt prezentate de catre autoare fara a oferi solutii pentru situatiile intalnite. In ultima tema insa, activitatea de lobby in Romania, aceasta face o serie de propuneri pentru a solutiona probleme intalnite. Una dintre solutiile propuse este profesionalizarea grupurilor de interese prin coduri de practica, ca o forma de auto-reglementare. Acesta este primul pas necesar ce are scopul de a asigura transparenta si legitimitatea activitatii de lobby. Activitatea de lobby este inca la un stadiu incipient in Romania. Acesta situatie nefamiliara necesita existenta unei structuri care sa faciliteze si sa eficientizeze accesul la infaptuirea politicilor la nivel European. Deoarece in momentul de fata in institutiile Europene, grupurile de interese BONGO, BINGO nu sunt active, o alta propunere data este infiintarea unui centru al Afacerilor Romane la Bruxelles care sa ofere consultanta in domeniul afacerilor Europene. Ca o conluzie la propunerile aduse, solutia cea mai buna pentru eficientizarea sistemului national este crearea unor proceduri si reguli clar definite, si apoi a institutiilor necesare facilitarii accesului la infaptuirea politicilor publice.
12.
Concluzii ale autorului
Andreea Vass prin articolul „Lobbying opportunities, confusions and misrepresentations in the European Union” sublineaza diferenta dintre cele trei activitati: abuzul de putere, advocacy si lobby, si confuziile frecvente intre cele trei. O alta concluzie este legata de initiativa unui sistem mai transparent in ce priveste grupurile de interese ce sunt active la nivel european, deoarece lipsa acestui sistem transparent creeaza o perspectiva negativa cu privire la activitatea de lobby. Se propune de catre CE inregistrarea grupurilor de presiune intr-un registru European, insa aceasta inregistrare este in momentul de fata optionala, si tocmai grupurile polemice nu se inregistreaza. Este nevoie pentru realizarea acestei transparente la nivelul tuturor insitutiilor UE de un code sau registru inter-institutional „one-stop-shop”. In ce priveste sistemul national concluzia data este solutionarea prin imbunatatirea activitatii grupurilor de interese prin constientizarea propriilor interese si realizarea acestora cu ajutorul companiilor specializate de lobby. In sistemul national este nevoie de asemenea de un Centru al Afacerilor Romane la Bruxelles, care sa ofere servicii de consultanta profesionala in domeniul afacerilor europene. Este necesar un nou principiu, o noua valoare, un compromis ce are scopul de a inainta.
13.
Observaţii ale analistului – ce alte idei/probleme semnificative pot fi semnalate in analiza prezentei opere?
(Treceţi aici, dacă este cazul, probleme întâmpinate în completarea grilei cu privire la studiul/analiza pe care o lecturaţi prin intermediul prezentei grile – ce nu a putut fi inclus in nici unul dintre itemii grilei?; sugestii privind structura grilei, probleme sau idei care considerati că trebuie subliniate in continuare dintre cele cuprinse deja în itemii grilei, probleme care merita accentuate sau care considerati ca ofera sugestii pentru cum se scrie o lucrare de diploma pe tematica din opera analizata etc.)
