Managementul diversitatii intr-o Europa largita: o viziune romaneasca asupra procesului de revizuire a bugetului
Autor(i):
Daniel Daianu (coordonator), Catalina Pauna, Alina-Stefania Ujupan, Liviu Voinea
Revista:
Romanian Journal of European Affairs (RJEA)
Volum:
8
Număr:
1
An:
2008
Pagini - de la:
26
până la:
44
Cod ISSN:
15828271
Cod DOI:
18414273
B
Carte
Titlu:
Autor(i):
An apariţie:
An ediţie:
Editura:
Oraş:
Cod ISBN:
Cod DOI:
C
Capitol/studiu dintr-un volum colectiv
Titlu:
Autor(i):
Titlu volum colectiv:
Coordonator(i):
An apariţie:
An ediţie:
Editura:
Oraş:
Cod ISBN:
Cod DOI:
D
Alt tip de publicaţie
Titlu:
Autor(i):
Tip publicaţie:
Informaţii bibliografice:
2.
Bibliografie utilizată de autor
1. Alfonso, A. and J. Gonzalez Alegre (2008) Economic growth and budgetary components. A panel asessment for the EU, European Central Bank, Workin paper 848;
2. Bachtler, J. and Taylor, S. (2003) The added value of the Structural Funds: a regional perspective, European Policies Research Centre, University of Strathclyde;
3. Begg, I. (directed by) (2004) The impact of Member State policies on cohesion Background study for the 3rd Cohesion Report, for DG Regio;
4. Belkin, P. (2007) The European Union’s energy security challenges, CRS Report for the Congress, Congressional Research Service, http://www.fas.org/sgp/crs/row/RL33636;
5. Boldrin, M. and F. Canova (2001) „Inequality and convergence in Europe’s regions: Reconsidering European Regional Policies” Economic Policy 32, 205-253;
6. Bradley, J. and Morgenroth, E., with Gacs, J. and Utiedt, G. (2004) A study of the Macroeconomic Impact of the Reform of EU Cohesion Policy, Dublin: ESRI;
7. Council of the European Union (2000) Lisbon European Council Conclusions, http://www.consiliul.europa.eu/ueDocs/cms_Data/docs/pressData/en/ec/00100-21.en0.htm;
8. De Rynck and S. McAleavey (2001) „The Cohesion Deficit in Structural Fund Policy” Journal of European Public Policy, 8(4): 541-57;
9. Enderlein, H., Linder, J., Calvo-Gonzales, O. and Ritter, R. (2005) The Eu budget: how much scope for institutional reform?, Ocassional paper Serioes, European Central Bank, No.27;
10. European Comission (2004), Science and technology, the key to Europe’s future – Guidelines for future European Union policy to support research, COM (2004) 353 final;
11. European Comission (2007) „The Eu Added Value of Agricultural Expenditure – From Market to Multifunctionality – Gathering Criticism and Succes Stories of the CAP”, Brussels: DG Internal Policies of the Union, Policy Department on Budgetary Affair;
12. European Comission (2007) Communication from the Comission to the Council: Stategic Report on the Renewd Lisbon Strategy for growth and jobs: launching the new cycle (2008-2010), Com (2007) 803 final;
13. European Commission (2007) Report on the distribution of direct aids to the producers (financial year 2005), DG Agriculture and Rural Development, http://ec/europa.eu/agriculture/funding/index_en.htm;
14. European Parliament (2007) European Parliament Resolution of the 29th of March 2007 on the Future of European Union’s Own Resources, no;
15. European Parliament, Council and European Commission (2006) „The Interinstitutional Agreement between the European Parliament, the Council and Commission on Budgetary Discipline and Sound Financial Management”, Official Journal of the European Union, 2006/C139/01, pp 1-17;
16. Hennessy, T.C. and F.S. Thorne (2005), „How decoupled are decoupled payments? The evidence from Ireland”, EuroChoices 4(3), The Agricultural Economics Society and the European Association of Agricultural Economists, Whitchurch;
17. Hooghe, L. (1998) „EU Cohesion Policy and Competing Models of European Capitalism” Journal of Common Market Studies, 36(4): 457-77;
19. Kok, W. (2004) Facing the Challenge: The Lisbon Strategy for Growth and Employment http://ec.europa.eu/growthandjobs/pdf/kok_report_en.pdf;
20. Lindmark, S. and G. Turlea, M. Ulbrich (2008), Policy Brief: R&D Business Investment in the EU ICT Sector, European Comission Joint Research Center IPTS Seville;
21. Mrak, M. et All (2007) EU Budget Review: An Opportunity for a Thorough Reform or Minor Adjustments?, Report of the EU Budget Review Tasckforce, Slovenia;
22. Perlkmans, J. (2006) Testing for subsidiarity, BEEP briefing no.13, College of Europe, http://www.coleurop.be/eco/publications.htm;
23. Pierre Boulanger (2007), Les arbitrages budgetaires, background paper for the task force meetend, September 1-th, 2007, Notre Europe, project PAC 2013;
24. Roberts, I. and C. Gunning-Trant (2007), The European Union’s Common Agricultural Policy: a stocktake of reform, Abare Research Report 07.13, Canberra, www.abareconomics.com;
25. Sapir, A., Aghion P., Bertola, G. Hellwig, M., Pisani-Ferry, J., Rosati, D., Vinals, J., Wallace, H. (2003) An Agenda For a Growing Europe: Making the EU Economic System Deliver, http://www.euractiv.com/ndbtext/innovation/sapirreport.pdf;
26. Schui, H. (2008) „Nokia’s migration highlights Brussels failure” Financial Times, Feb 11th, http://www.ft.com/cms/s/0/2ac6fac8-d844-11dc-98f7-0000779fd2ac.html?nclick_check=1;
27. Schussel, W. (2007) „Europe’s Finances – The Old System at Its Limits”, Spotlight Europe, Nov.
28. Smits, R. and S. Kuhlmann (2004), „The rise of sistemic instruments in innovation policy” International Journal Foresight and Innovation Policy, (1-2);
29. Tresch, Richard, W. (2002) Public Finance: a Normative Theory, Amsterdam, Elsevier: Academic Press;
30. Wynn, T. and J. Nunez Ferrer (2007) The EU Budget. The UK Rebate and the CAP – Phasing Them Both Out?, CEPS Task Force Report.
3.
Rezumatul studiului
3.1.
Original / Autor (maxim 2500 cuvinte, în cazul în care acesta există; citaţi pagina/ile daca preluati text compact)
Uniunea Europeana se confrunta cu provocari exogene si endogene majore. Provocarile exogene constau in contxtul schimbarii globale care are un impact asupra dezvoltarii Uniunii. Globalizarea afecteaza pozitia Uniunii in lume datorita noilor puteri globale. Exista un risc tot mai mare de imigratie ilegala in masa cu implicatii ce au in vedere probleme precum ciocnirea civilizatiilor si amenintarile teroriste. Provocarile endogene isi au originea in caracterul unic al Uniunii ca entitate geo-politica. Extinderea spre Est a sporit complexitatea Uniunii. Imbatranirea populatiei si scaderea ratei natalitatii pun in pericol bunastarea sistemului. Functionalitatea pietei unice implica existenta a patru libertati precum si libera circulatie a cunostintelor, conditii despre a caror implementare completa inca se mai pun intrebari.
In cadrul reformarii bugetului punctul de start ar trebui sa fie reprezentat de realitatile diferite din statele membre precum si de varietatea ciscumstantelor sociale si economice din Europa. Aceasta reforma la nivelul Uniunii Europene, care are la baza solidaritatea, ar trebui sa conduca la reforme ale bugetelor nationale pentru a putea asigura o sinergie intre instrumentele elaborarii politicilor de la nivel european si cele de la nivel national. Reforma bugetului ar trebui sa sustina opinia publica pentru politicile Uniunii, avand ca si cadru Tratatul de la Lisabona. Partea bugetului care are in vedere cheltuielile este examinata prin intermediul valorii adaugate si prin bunurile publice europene.
Politica Agricola Comuna trebuie sa fie reformata in functie de provocarile globale si de presiunile interne. Exista o presiune tot mai mare pentru cererea de produse agricole datorita economiei din ce in ce mai bune a Asiei. Cresterea preturilor hranei pe pietele mondiale diminueaza in mod considerabil nevoia de subventii agricole in Uniunea Europeana. Se pune totodata problema utilizarii resurselor Politicii Agricole Comuna in termeni de eficienta si echitate sociala. O reforma a Politicii Agricole Comune ar trebuie sa ia in considerare probleme precum amenintarea realizata de efectele globalizarii asupra fermierilor, dependenta de surse externe de hrana, buna utilizare a resurselor pe care Europa le are (pamant, apa) si consolidarea si diversificarea economiilor rurale.
Politica de Coeziune se confrunta si ea cu anumite probleme si de aceea reforma bugetului ar trebui sa aiba in vedere o mai buna utilizare a Fondurilor Structurale si de Coeziune. Bugetul alocat Politicii de Coeziune ar trebui sa fie sporit sau cel putin mentinut la valoarea existenta in prezent. Este necesara existenta unei mai bune atentii asupra rezultatelor precum si a unor planuri de aliniere intre dezvoltarea nationala si prioritatile politicilor Uniunii Europene. Politica de Coeziune ar trebui totodata sa serveasca drept cadru in elaborarea politicilor nationale, in special pentru noile state membre. Din aceasta cauza este nevoie si de imbunatatirea modului de alocare a resurselor si de eficientizarea cheltuielilor publice. Politica de Coeziune este in prezent una dintre cele mai importante politici ale Uniunii Europene pentru ca are capacitatea si potentialul de a contribui la o dezvoltare coerenta a Uniunii cu instrumente desemnate sa faca fata complexitatii socio-economice a Uniunii Europene.
Ca si actor global, Uniunea Europeana trebuie sa realizeze o mai buna coordonare intre statele membre si Comisie, sa fie capabila sa actioneze coerent si rapid la nivel mondial, sa asigure securitate pentru Uniunea Europeana, si sa integreze mai bine politicile de energie in actiunile sale externe.
In ceea ce priveste sistemul resurselor proprii, acesta nu este unul corect deoarece mecanismele de corectie au fost construite pentru a respunde si pentru a ajusta inegalitatile care apartin trecutului. Este fundamentala reformarea cheltuielilor astfel incat sa fie rezolvate problemele sistemului bazat pe propriile resurse. De asemenea, un buget mai mare ar necesita politici ale Uniunii care sa fie capabile sa contribuie la infruntarea provocarilor. Cu toate acestea, exista fraude serioase in gestionarea banilor Uniunii Europene care impiedica o sporire a fondurilor.
Implementarea eventualei reforme a bugetului trebuie sa fie realizata gradual, de preferat pe perioada unei Perspective Financiare, astfel incat sa se evite aparitia unor dezechilibre.
3.2.
Analist (ce vi se pare că mai poate fi adăugat, în cazul în care aţi folosit rezumatul autorului?)
Infruntarea unor provocari majore atat interne cat si externe precum schimbarile climatice, redistribuirea puterii in economia mondiala si cresterea complexitatii Uniunii Europene ca urmare a extinderii spre est conduc la nevoia Uniunii de a-si revizui bugetul cu conditia respectarii unor principii de baza cum ar fi solidaritatea, interdependenta politicilor si necesitatea restructurarii bugetelor nationale. Toate acestea trebuie realizate sub cadrul legal al Tratatului de la Lisabona. Intrucat nu s-au gasit posibilitati eficiente de a imbunatati implementarea Politicii de Coeziune, solutionarea acestei probleme a devenit un punct important pe agenda de reformare a acestei politici. De asemenea, reforma Politicii Agricole Comune trebuie sa aiba in vedere efectele incalzirii globale si necesitatea aigurarii proviziilor de alimente atat in interiorul Uniunii Europene cat si in intreaga lume.
In opinia autorilor, Fondurile Structurale si de Coeziune reprezinta un instrument important de accelerare a convergentei reale in Europa. Gradul de succes in realizarea acestei convergente variaza considerabil la nivelul tarilor si regiunilor, in ciuda suportului substantial asigurat de Fondurile Structurale si de Coeziune. Statistica evidentiaza faptul ca tarile cu un stat al guvernarii mai bun cheltuie si investesc mai eficient. De aceea, la nivel national exista o nevoie de a imbunatati consecventa si de a clarifica directia strategica in ceea ce priveste procesele si produsele politicilor.
Mai multa atentie ar trebui acordata dezvoltarii Cadrelor de Cheltuieli pe Termen Mediu si bugetelor pe programe din care Fondurile Structurale de Coeziune ar trebui sa fie o parte integranta si care ar trebui sa fie tratate similar cu celelelalte resurse financiare.
Imbunatatirea absortiei si eficcacitatii Fondurilor Structurale si de Coeziune ar trebui sa tina cont de reforma ciclului bugetar anual in cazul anumitor state membre. Totodata, ar trebui sa se acorde o atentie sporita pentru actualizarea capacitatii administrative a beneficiarilor de Fonduri Structurale si de Coeziune, in special la nivel sub-national.
Pentru a imbunatati legaturile dintre performanta programelor si resursele alocate din Fondurile Structurale si de Coeziune exista o necesitate de consolidare a sistemelor de Monitorizare si Evaluare. Experienta arata ca utilizarea efectiva a sistemelor de Monitorizare si Evaluare nu numai ca imbunatatesc absortia fondurilor dar ajuta la o orientare mai buna a resurselor.
Pentru o mai buna gestionare si responsabilizare, Perspectiva Financiara ar trebui redusa la cinci ani, la fel ca mandatul Parlamentului European si al Comisiei. Flexibilitatea sporita a Perspectivei Financiare trebuie sa fie luata in considerare pentru a raspunde mai bine la situatiile neprevazute. Pe termen lung, bugetul Uniunii Europene ar trebui marit si ar trebui adaugate noi resurse la cele deja existente.
4.
Tipul cercetării
(marcaţi X în căsuţa corespunzătoare)
Cercetare teoretică
Cercetare aplicată/practică
X
Studiul conţine atât o parte de cercetare teoretică cât şi una de cercetare practică
Nu se poate aprecia
5.
Structura studiului
(Enumeraţi subunităţile de organizare ale cercetării – capitole, subcapitole pentru studii sau articole, părţi componente specificate de autor, astfel incat sa poata fi identificate etapele, pasii, problemele din configuratia operei)
In cadrul studiului se regasesc urmatorii pasi:
▪Rezumat
-Provocari exogene
-Provocari endogene
-Politica Agricola Comuna
-Politica de Coeziune
-Partea de venituri a bugetului Uniunii Europene
1.Politica Agricola Comuna
2.Politica de Coeziune
▪Bibliografie
6.
Concepte şi termeni cheie
(Treceţi conceptele şi termenii în limba română, în afara de cazurile în care nu puteţi găsi un echivalent potrivit pentru termen. Dupa termenul tradus în limba română treceţi, între paranteze, termenul în original. Treceţi definiţiile utilizate de autor în text, citând pagina sau paginile, acolo unde este cazul)
Ex. Se scrie: Cultură politică (political culture) pentru coloana Concept/termen de mai jos, cu definiţia utilizată de autor sau care reiese din analiza autorului, în coloana din dreapta.
Concept/termen
Definiţie (max. 250 cuvinte pentru o definiţie)
1.
Politica Agricola Comuna
O politica foarte importanta a Uniunii Europene este Politica Agricola Comuna. Misiunea Politicii Agricole Comune este dubla: in primul rand, aceasta trebuie sa indeplineasca obiectivele mentionate prin Tratat, iar in al doilea rand trebuie sa se adapteze provocarilor rezultate in urma globalizarii si a presiunilor interne. O reforma a Politicii Agricole Comune ar trebui sa se concentreze pe o redistribuire a cheltuielilor in cadrul sau si pe imbunatatirea masurilor intreprinse. Atunci cand ne referim la reforma Politicii Agricole Comune trebuie sa luam in considerare faptul ca exista si alte sectoare si politici legate de aceasta care vor fi implicit afectate de orice schimbare.
2.
Politica de Coeziune
Politica de Coeziune este in prezent una dintre cele mai importante politici ale Uniunii Europene pentru ca are capacitatea si potentialul de a contribui la o dezvoltare coeziva a Uniunii cu instrumente desemnate sa gestioneze complexitatea socio-economica a Uniunii Europene. Aceasta si-a demonstrat in timp capabilitatea de a se adapta noilor schimbari astfel incat sa-si atinga scopurile. Politica de Coeziune vizeaza numeroase masuri definite in cadrul obiectivelor precum si prevederi suplimentare pentru mai multe state membre cu un status special astfel incat fiecare membru sa poata beneficia de aceasta.
3.
Bugetul Uniunii Europene
Bugetul Uniunii Europene se bazeaza pe un sistem al propriilor resurse. Avand in vedere schimbarile care au loc atat la nivel mondial cat si la nivelul Uniunii Europene, este necesara o reforma a bugetului care sa se adapteze noilor modificari. Reproiectarea bugetului trebuie sa ia in considerarea realitatile diferite ale statelor membre si in special varietatea circumstantelor sociale si economice din Europa, principiul solidaritatii, asigurarea sinergiei dintre instrumentele de elaborare a politicilor de la nivel national si cele de la nivel European si respectarea cadrului legal al Tratatului de la Lisabona.
4.
Fondurile Structurale si de Coeziune
Fondurile Structurale si de Coeziune reprezinta un instrument important in accelerarea convergentei reale din Europa. Acestea necesita o imbunatatire a alocarii si a eficientei cheltuielilor publice, transformandu-se astfel intr-o provocare pentru multe dintre statele membre. O optimizare a eficientei alocarii Fondurilor Structurale si de Coeziune necesita o aliniere a planurilor de dezvoltare nationala cu propritatile politicilor Uniunii Europene dar si o mai buna integrare la nivelul Uniunii a agendei politicilor strategice in cadrul programelor de dezvoltare nationala.
5.
Cadru de Cheltuieli pe Termen Mediu
Cadrul de Cheltuieli pe Termen Mediu reprezinta un mijloc de echilibrare a resurselor agregate accesibile cu prioritatile politicilor din tarile membre. Obiectivele Cadrului de Cheltuieli pe Termen Mediu se refera la sporirea claritatii obiectivelor politice, imbunatatirea predictibilitatii in alocarile bugetare, intelegerea zonei de acoperire si transparenta in utilizarea resurselor. Cu toate acestea, Cadrul de Cheltuieli pe Termen Mediu este mai mult un exercitiu anual de proiectare a veniturilor si a cheltuielilor cu cativa ani inainte decat o initiativa de ghidare a bugetelor anuale.
7.
Obiective/ scop/uri asumate de autor
Autorii isi propun sa analizeze situatia bugetului si a doua dintre cele mai importante politici ale Uniunii Europene, Politica Agricola Comuna si Politica de Coeziune, in contextul schimbarilor actuale. Acesta evidentiaza deficientele cat si punctele tari ale situatiei deja existente, ca mai apoi sa propuna o serie de solutii ce pot conduce la efecte favorabile. Astfel, autorii stabilesc seturi de principii si conditii pe care reformele ar trebui sa le indeplineasca in vederea depasirii provocarilor impuse de presiunile interne si procesul de globalizare.
8.
Întrebări de cercetare formulate de autor
(Dacă sunt formulate ca atare întrebări privitoare la demersul pe care autorul îl propune, în raport cu obiectivele propuse, întrebări la care studiul/lucrarea îşi propune să răspundă. Treceţi întrebările numai dacă ele sunt distincte de obiective)
1. Este lipsa de convergenta a regiunilor acoperite de Obiectivul 2 un rezultat al lipsei de valoare adaugata sau este un rezultat al putinelor resurse alocate la nivelul Uniunii Europene, lucru care nu a permis existenta unui impact mai puternic?
2. Care sunt factorii care au facut diferenta intre cele doua seturi de beneficiari ai Fondurilor Structurale si de Coeziune?
3. Exista tensiuni intre procesul de sprijinire al competitivitatii si cel al redistribuirii resurselor care afecteaza performanta Fondurilor Structurale si de Coeziune?
4. Reprezinta sporirea flexibilitatii in alocarea resurselor a problema mai degraba decat o solutie?
5. Reprezinta constrangerile privind capacitatea de implementare un factor care diminueaza flexibilitatea si descentralizarea procesului de luare a deciziilor?
9.
Perspectiva teoretică asumată de autor
(Prezentaţi teoria/iile utilizată/e de autor – aprox. 1000 cuv. pentru fiecare teorie în parte; semnalaţi pagina lucrării în caz că preluaţi text compact)
Autorii isi asuma o teorie analitica si explicativa care se bazeaza pe intelegerea necesitatii de adaptare a Uniunii Europene la conditiile rezultate in urma procesului de globalizare si a presiunilor interne. Se porneste de la ideea de reforma a bugetului si politicilor Uniunii, reforma care trebuie sa ia in considerare o serie de principii, necesitati si conditii impuse de diversi factori exogeni si endogeni.
Autorii analizeaza problemele pe care Uniunea Europeana trebuie nu numai sa le depaseasca, ci si sa le rezolve. Uniunea trebuie sa aiba in vedere faptul ca o mai buna coordonare intre statele membre si Comisie precum si intre contribuitorii lumii poate conduce la rezultate mult mai bune in confruntarea provocarilor. Autorii considera ca Uniunea Europeana trebuie sa fie capabila sa actioneze in mod coerent si rapid la nivel mondial. Acest lucru implica necesitatea unei politici externe comune care sa fie sustinuta de resursele europene. De asemenea, este necesara asigurarea securitatii atat in interiorul cat si in afara Uniunii Europene. Statele ar trebui sa intensifice dialogurile in ceea ce priveste aceasta problema, iar bugetul Uniunii ar trebui sa contribuie la indeplinirea obiectivelor stabilite in aceasta privinta.
Autorii discuta si despre necesitatea unei reforme a bugetului care sa se plieze mai bine pe schimbarile existente in prezent. Potrivit acestuia, sistemul bazat pe resurse proprii nu este unul corect datorita mecanismelor de corectie care se potriveau conditiilor si situatiilor existente in trecut si care nu sunt adaptate la cele actuale. Drept urmare, este necesara existenta unui sistem functional, stabil, simplu si echitabil. Aceasta reforma trebuie sa fie implementata gradual pentru a evita aparitia unor dezechilibre.
Un alt punct important al lucrarii este cel care marcheaza Politica Agricola Comuna si factorii contextului global care o afecteaza. Unul dintre acesti factori este reprezentat de cresterea presiunii asupra cererii de produse agricole datorata formidabilului progres al economiilor asiatice. Politica Agricola Comuna trebuie sa fie reexaminata pe baza dinamicilor globale, luand in considerare si motivele sociale si de coeziune. Uniunea Europeana trebuie sa-si dezvolte mecanismele de interventie pentru a stopa riscurile si pentru a permite gestionarea crizelor. In acelasi timp, trebuie luata in considerare si o mai buna utilizare a bunurilor publice europene. Reforma Politicii Agricole Comune ar trebui sa aiba in vedere faptul ca multi fermieri sunt amenintati de efectele secundare ale globalizarii. Totodata, in ciuda liberalizarii comertului, capacitatea europeana de productie a hranei trebuie valorata si utilizata astfel incat dependenta de surse externe de hrana sa nu devina excesiva. Nu in ultimul rand, autorii considera ca atunci cand ne gandim la reforma Politicii Agricole Comune trebuie sa nu uitam ca exista si alte sectoare si politici legate de aceasta care vor fi implicit afectate de schimbare.
Ultima tema discuta de autor este aceea a Politicii de Coeziune. Aceasta este in prezent una dintre cele mai importante politici ale Uniunii Europene fiindca are capacitatea si potentialul de a contribui la o dezvoltare coerenta a Uniunii prin intermediul unor instrumente care pot gestiona cu succes complexitatea socio-economica a Uniunii. Politica de Coeziune este provocata de asteptarile mari venite in urma nevoile existente in Europa precum si de amenintarea renationalizarii. In aceasta sectiune, autorii arata situatia actuala a acestei politici dupa care identifica probleme pe care aceasta ar trebui sa le depaseasca si propune in cele din urma cateva masuri directe de imbunatatire a impactului sau.
In cadrul Politicii de Coeziune, un loc central il ocupa Fondurile Structurale si de Coeziune. Au existat numeroase incercari de a imputernici impactul acestora insa si modul acestora de functionare trebuie imbunatatit. Cu toate acestea, autorii considera ca diferentele de performanta ale tarilor sunt mai degraba legate de contextul de elaborare a politicilor la nivel national decat de capacitatea Fondurilor Structurale si de Coeziune de a livra rezultate statelor membre. Exista tari si regiuni care au progresat rapid atat in termeni de standarde de viata cat si in termeni de productivitate, in timp ce alte state continua sa ramana in urma in ciuda beneficierii de transferuri substantiale.
La fel ca si coeziunea economica, coeziunea teritoriala si sociala este greu de atins. Pe langa aceasta, extinderea spre est a avut loc de curand, fapt care inseamna ca statele membre se afla inca intr-un proces de invatare in ceea ce priveste utilizarea si dezvoltarea capacitatii lor de absortie.
Autorii sustin ca alocarea bugetului pentru Politica de Coeziune ar trebui fie mentinuta sau chiar sporita. Contextul global si necesitatea sprijinirii obiectivelor Tratatului de la Lisabona arata nevoia unor alocari de resurse proportionale dar si cea a unor investitii structurale traditionale si o cooperare teritoriala. Concentrarea trebuie sa fie indreptata catre rezultate, ceea ce inseamna o alocare corecta a responsabilitatilor in cadrul Uniunii Europene precum si la nivelul insitutiilor nationale si regionale.
O atentie sporita trebuie acordata, conform autorilor, si Cadrului de Cheltuieli pe Termen Mediu, sistemului de Monitorizare si Evaluare, optimizarii capacitatii administrative a statelor care beneficiaza de Fondurile Structurale si de Coeziune precum si imbunatatirii capacitatii de absortie a acestor fonduri.
Poltica de Coeziune este construita astfel incat sa serveasca fiecarui stat membru. Drept urmare, trebuie gasita o balanta intre concentrarea fondurilor si asigurarea solutionarii problemelor pe care le au regiunile mai putin dezvoltate. Sfatul autorilor in acest sens este acela de realizare a unei distinctii mai clare intre competitivitate si redistribuire dar totodata si de imbunatatire a modalitatilor de absortie si maximizare a impactului Fondurilor Structurale si de Coeziune.
10.
Metodologia invocată de autor ca parte a analizei
(Marcaţi cu un X căsuţa din dreptul unei variante dacă aceasta este valabilă pentru studiu.)
Prezentare indicatori de cercetare
Prezentare itemi de chestionar
Invocare date de cercetare (sursă, eşantion /subiecţi, data cercetării şi caracteristicile metodologice)
X
Utilizare grafice, tabele, mijloace ilustrative de analiză
(descrieţi metoda folosită de autor – prezentaţi chestionarul, enumeraţi şi descrieţi indicatorii de cercetare, descriere şi prezentare matrici, prezentaţi teze, atribute folosite de autor, caracteristici, prezentaţi predicţia/retrodicţia formulate de autor – definiţi şi prezentaţi ceea ce aţi marcat la întrebarea 10, aşa cum apare itemul semnalat în textul de analizat.)
1. Utilizare grafice
Forta de munca si valoarea adaugata, agricultura totala, UE27=100 (pp. 31)
2. Enumerari teze
- Politica de Coeziune este una dintre cele mai importante politici ale Uniunii Europene deoarece are capacitatea si potentialul de a contribui la dezvoltarea coerenta a Uniunii cu instrumente desemnate sa gestioneze complexitatea socio-economica a Uniunii Europene.
- In situatia actuala, sistemul bazat pe propriile resurse nu este corect deoarece mecanismele de corectie au fost construite pentru a raspunde si a ajusta dezechilibre care apartin trecutului.
- In ceea ce priveste reforma Politicii Agricole Comune, liberalizarea pietelor agricole poate fi atinsa pentru cei ce ii pot face fata, adica in principal fermele mari.
- Tarile in care cadrul politicilor nationale a plasat competitivitatea globala pe primul loc au fost cele mai de succes in mobilizarea Fondurilor Structurale si de Coeziune pentru dezvoltare.
- Fondurile Structurale si de Coeziune reprezinta un instrument important pentru accelerarea convergentei reale in Europa.
-Gradul de succes in dobandirea convergentei variaza la nivelul tarilor si regiunilor in ciuda suportului financiar substantial de care au beneficiat pentru perioade lungi.
-Integrarea politicilor si previziunile bugetare sunt centrale in sustinerea cresterii si dobandirea obiectivelor strategice ale convergentei.
- Nevoia de imbunatatire a alocarii si a eficientei cheltuielilor publice ramane, in general, o provocare semnificativa pentru numeroase state membre.
- Cadrul de Cheltuieli pe Termen Mediu este mai degraba un exercitiu anual de proiectare a veniturilor si cheltuielilor cu cativa ani inainte, decat o intiativa de previziuni bugetare care sa ghideze bugetele anuale.
10.2.Alte metode identificate în studiu
(Prezentaţi fundamentele metodologice ale analizei, aşa cum le formulează autorul/identificaţi metode utilizate de autor - aprox. 1000 cuvinte pentru prezentarea unei metode. Citaţi paginile acolo unde este cazul)
Autorii apeleaza la teoriile realizate de alti autori: In ceea ce priveste reforma din 2003, Roberts si Gunning-Trant conchid faptul ca miscarea catre un mod de plata unic al firmelor este foarte posibil sa aiba ca efect mai putin piete denaturate pentru produsele agricole, dar ca mai exista totusi o utilizare destul de mare a pietelor denaturate si ca platile decuplat pot mentine denaturari stabilite ale modelelor de productie.
Hennesy si Thorne sustin ca un numar considerabil de fermieri ar opta pentru utilizarea acestor plati decuplate pentru a subventiona productia neprofitabila.
11.
Formularea unor soluţii pentru situaţiile sau problemele cercetate/analizate
(Completaţi numai în măsura în care există astfel de soluţii formulate ca atare de autor în raport cu probleme teoretice sau practice. Treceţi în casetă codul TEOR pentru soluţii la probleme teoretice şi codul PRAC, pentru soluţii care vizează aspecte care ţin de aplicaţiile/ consecinţele la nivelul realităţii. Treceţi codul 88 în situaţia în care nu se poate aprecia codul; maxim 2000 cuvinte pentru fiecare soluţie în parte, citând paginile din studiu acolo unde este cazul)
TEOR In reforma bugetului este necesar sa se tina cont de realitatile diferite existente in statele membre si de varietatea circumstantelor sociale si economice din Europa. Reforma bugetului ar trebui sa conduca la reforme ale bugetelor nationale pentru a asigura sinergia dintre instrumentele de elaborare a politicilor de la nivel european cu cele de la nivel national.
TEOR La nivel national trebuie sa se imbunatateasca consecventa si ar trebui sa se clarifice directia strategica la nivelul proceselor si produselor politicilor.
TEOR Imbunatatirea modului de alocare a Fondurilor Structurale si de Coeziune necesita atat o mai buna aliniere a planurilor de dezvoltare rurala cu prioritatile politicilor Uniunii Europene, cat si o mai buna integrare a agendei politice strategice din Uniune in programele de dezvoltare nationale.
TEOR Ar trebui sa se acorde mai multa atentie Cadrului de Cheltuieli pe Termen Mediu si bugetelor pe programe, elemente din care Fondurile Structurale si de Coeziune sunt parte integranta.
TEOR Reforma Politici Agricole Comune va conduce si la o afectare implicita a acelor sectoare si politici care sunt legate de aceasta. In general, ne referim la mediul inconjurator, siguranta alimentara, economia rurala, competitivitate si comert ca fiind intr-o legatura cu Politica Agricola Comuna. De aceea, in realizarea reformei trebuie analizata si influenta schimbarilor asupra altor domenii si politici.
PRAC In contextul provocarilor procesului de globalizare si al necesitatii dezvoltarii abilitatilor populatiei ocupate cu agricultura, ar trebui alocati mai multi bani pentru sprijinirea celui de-al doilea pilon al Politicii Agricole Comune, pilon axat pe dezvoltarea rurala.
PRAC In scopul unei mai bune utilizari a Fondurilor Structurale si de Coeziune, bugetul pentru Politica de Coeziune ar trebui marit sau cel putin mentinut la valoarea actuala.
PRAC In ciuda liberalizarii comertului, capacitatea de productie europeana trebuie utilizata astfel incat dependenta
de surse externe de hrana sa nu devina excesiva.
PRAC Reforma ar trebui sa se concentreze asupra redistribuirii cheltuielilor in interiorul Politicii Agricole Comune si asupra unei mai bune orientari a masurilor.
PRAC Implementarea eventualei reforme are trebui sa aiba loc gradual, de-a lungul perioadei unei Perspective Financiare, pentru a evita aparitia unor dezechilibre. Mai mult, pentru o mai buna gestionare si monitorizare, Perspectiva Financiara ar trebui sa fie redusa la cinci ani, intr-un mod simil cu mandatul Parlamentului European si cel al Comisiei.
12.
Concluzii ale autorului
Nu exista concluzii ale autorilor.
13.
Observaţii ale analistului – ce alte idei/probleme semnificative pot fi semnalate in analiza prezentei opere?
(Treceţi aici, dacă este cazul, probleme întâmpinate în completarea grilei cu privire la studiul/analiza pe care o lecturaţi prin intermediul prezentei grile – ce nu a putut fi inclus in nici unul dintre itemii grilei?; sugestii privind structura grilei, probleme sau idei care considerati că trebuie subliniate in continuare dintre cele cuprinse deja în itemii grilei, probleme care merita accentuate sau care considerati ca ofera sugestii pentru cum se scrie o lucrare de diploma pe tematica din opera analizata etc.)
