Guidelines

Open Educational Resources Uptake in Adult Education

Guidelines

pentru implementarea OER în educația adulților

Acest guideline OERup! urmărește să ofere un sprijin și idei practice cu privire la modul în care să înceapă sau să se continue punerea în aplicare a Educației Deschise și sunt orientate atât către organizațiile care lucrează în educația adulților (centre de formare, ...) cât și către formatori individuali și consultanți care doresc să includă Educația Deschisă în formarea lor.

Autori:Fabio Nascimbeni, Ines Kreitlein, Cristina Stefanelli

Co-Autori: Alastair Clark

Contribuitori: toți partenerii proiectului

Cuprins

Introducere 2

1. Educația deschisă și OER în Educația Adulților 3

2. Trecerea la Deschidere – provocarea schimbării 4

2.1 Dezvoltarea unei viziuni comune – De ce ne pasă de asta? 5

2.2 Scrierea unui document de politici – Clarificarea abordării dvs. 5

2.3 Formare – Să învățăm cum să intrăm în lumea deschisă 5

2.4 Claritate privind drepturile dvs. și licența lucrărilor pe care le creați 5

2.5 Puterea exemplului – demonstrând bunele practici 6

3. Întrebări de auto-evaluare pentru poziționarea organizației dvs. sau a dvs. în calitate de profesor și formator cu privire la Educația Deschisă și la OER 7

4. Recomandări pentru implementarea OER și Educația Deschisă în organizația dvs. 9

Organizații fără experiență în OER/OEP, care fac eforturi să întreprindă primii pași în acest sens 9

Organizații care fac primii pași în OER/OEP, care fac eforturi să dobândească experiență în această direcție 9

Organizații cu oarecare experiență în OER/OEP, care fac eforturi să adopte o strategie pentru sustenabilitatea OER. 9

5. Cum să vă dezvoltați proiectul OER 13

6. Exemple de bune practici 14

GP1. ALISON, Irelanda 14

GP2. WB-WEB, Germania 14

GP3. Cogneon Wiki, Germania 15

GP4. IchMOOC, Germania 15

GP5. WerdeDigital, Austria 16

GP6. CoScience, Germania 16

GP7. The wicked Mu, Germania 17

GP8. Proiect digital colaborativ, Spania 18

GP9. Crearea cursului de formare, Spain 18

GP10. Politica Instituțională de Acces Deschis, Spania 19

GP11. UniCampus, Romania 20

GP12. Bienvenue à Derby, UK/France 20

21

GP13. Proiectul Școlilor OER, UK 21

7. Referințe 22

Introducere

Acest document este produs sub proiectul OERup!, acțiune finanțată prin programul Erasmus + programul Uniunii Europene având drept obiectiv promovarea și stimularea implementării cu succes a Resurselor pentru Educația Deschisă (OER) și a Practicilor pentru Educația Deschisă (OEP) în educația pentru adulți în Europa pentru o mai mare participare la Educația Deschisă.

În perioada 2014-2016, OERUp! a lucrat cu instituțiile pentru educația adulților, cu profesioniștii în domeniul educației, precum și cu factori de decizie și creatori de politici din Europa având următoarele obiective:

• 
  Identificarea status quo-ului utilizării OER în educația adulților în Europa;
  
• 
  Creșterea gradului de conștientizare a valorii OER și OEP;
  
• 
  Promovarea formatelor cadru de calitate ale OER și OEP;
  
• 
  Îmbunătățirea competențelor digitale ale profesioniștilor în domeniul educației pentru a asigura abordări care includ OER;
  
• 
  Punerea în mișcare al unui nou curent de Educație Deschisă, rezultând într-un mediu de învățământ modern și inovativ;
  
• 
  Instituții de educație și profesioniști care să ofere susținere în dezvoltarea și implementarea de OEP sustenabil.
  

Aceste linii directoare OERup! au drept obiectiv furnizarea unui suport și a unor idei practice de inițiere sau de implementare a Educației Deschise și vizează atât organizații care activează în domeniul Educației Adulților (centre de formare, …) cât și formatori individuali și consultanți care doresc să includă caracterul deschis în cursurile lor de formare.

Acest document este structurat după cum urmează:

• 
  Partea 1 furnizează câteva reflecții de fond privind importanța Educației Deschise în Educația Adulților;
  
• 
  Partea a 2 a furnizează câteva îndrumări cu privire la modul în care poate fi abordat procesul de schimbare privind Educația Deschisă în cadrul organizațiilor
  
• 
  Partea a 3 furnizează un set de linii directoare, care vizează lideri și manageri din cadrul instituțiilor de educarea adulților;
  
• 
  Partea a 4 a furnizează un set de linii directoare, care vizează formatori independenți care activează în domeniul educației adulților, dornici să includă abordări deschise în activitatea lor zilnică,
  
• 
  Partea a 5 a pune la dispoziție o unealtă originală dezvoltată de OERUp prin adaptarea uneltei existente denumite Business Model Canvas, care poate fi folosită pentru a planifica un proiect OER în cadrul unei organizații din domeniul educației adulților
  
• 
  Partea 6 furnizează o listă de bune practice de Educație Deschisă în cadrul educației adulților, care poate servi drept inspirație atât pentru manageri cât și pentru formatori care doresc să adopte deschiderea la nivel de organizație și la nivel individual.
  

În Părțile 3 și 4, Liniile Directoare sunt structurate pe două tabele. Un prim tabel are drept obiectiv să servească drept “unealtă de auto-poziționare” pentru cititori, care pot înțelege nivelul la care se găsesc în relație cu posibilele niveluri de deschidere. În funcție de nivelul identificat privind gradul atins de “Pregătit pentru Deschidere” rezultând din acest tabel, un al doilea tabel propune o serie de recomandări privind modalitatea de începere/îmbunătățire/consolidare a executării și utilizării OER, adoptarea de metode deschise și colaborative de învățare și modul în care aceste abordări deschise pot fi inserate în strategia generală instituțională.

Liniile directoare sunt rezultatul unei activități de colaborare a consorțiului și se bazează pe lecțiile proiectului învățate în faza de testare a pachetului de formare, pe feedback primit și pe discuțiile din timpul webinarurilor și discuțiile cu actorii relevanți purtate în cadrul evenimentelor locale și internaționale multiple. De asemenea, acestea sunt realizate cu ajutorul unui număr de rapoarte existente în domeniul educației adulților și educației deschise, menționate în secțiunea de referințe. Îi mulțumim mai ales lui Kevin Campbell-Right de la Stirring Learning pentru contribuțiile aduse la paragraful 2.

1. Educația deschisă și OER în Educația Adulților

Cercetarea desfășurată de OERup! în cursul proiectului în timpul fazei Analiza Nevoii, disponibilă la http://www.oerup.eu/ro/despre/analiza-de-necesitati/, a concluzionat că adoptarea OER și abordarea Educației Deschise în cadrul procesului de formare educațională a adulților este limitată la cazurile etalon legate de formatori individuali implicați, în timp ce implementarea Practicilor Educației Deschise sau absorbția Resurselor privind Educația Deschisă la nivel instituțional se întâmplă rareori. În această etapă, educația adulților este în mod clar în urma învățământului școlar, gimnazial sau superior, în ceea ce privește abordările deschise.

Pe de altă parte, beneficiile implementării OER și OEP, așa cum sunt acestea identificate într-un număr de studii axate pe învățământul superior¹, ar fi oportune și educației adulților. Aceste beneficii sunt:

• 
  Reducerea radicală a costurilor de furnizare a cursurilor de formare;
  
• 
  Calitatea îmbunătățită a conținutului educațional;
  
• 
  Acces crescut al studenților;
  
• 
  O gamă mai largă a resurselor disponibile;
  
• 
  O mai mare implicare;
  
• 
  Întârzieri mai mici de începere a cursurilor;
  
• 
  Eliminarea nevoilor de actualizare frecventă a manualelor;
  
• 
  O rețea lărgită și care își împarte resursele, suplimentară educației formale.
  

De asemenea, analiza nevoilor OERUp! a mai reliefat faptul că motivele pentru care OER și OEP sunt atât de lent implementate în educația adulților se datorează, în principal, neconștientizării acestor abordări, coroborate cu un anumit grad de scepticism privind calitatea OER și cu dificultatea de implementare a noilor modele de business care pot fi compatibile cu caracterul deschis. În plus, eterogenitatea și diversitatea actorilor implicați în procesul de învățare pentru adulți necesită un efort susținut pentru furnizarea unor linii directoare și exemple comprehensive, dacă se vizează implementarea într-un mod sustenabil și eficient al Practicilor Educaționale Deschise.

2. Trecerea la Deschidere – provocarea schimbării

Implementarea unei politici privind educația deschisă va implica o schimbare culturală semnificativă și, în timp, poate ridica întrebări dificile. În special, ne putem aștepta să se ridice problema privind drepturile de proprietate intelectuală a persoanelor fizice sau juridice, și privind posibilitatea creării unor materiale care să nu aibă licență deschisă având în vedere conținutul cu valoare comercială al acestora. Utilizând aceste linii directoare veți putea anticipa aceste discuții și le veți putea trata ca pe oportunități de menținere a dialogului despre deschidere în cadrul comunității dvs.

Provocarea dezvoltării unei culturi a Educației Deschise poate fi preluată în cadrul instituțiilor formale, la nivelul guvernării locale sau naționale sau printr-o alianță a organizațiilor și chiar în cadrul unei comunități de practică. În toate cazurile, liderii (formali sau informali) vor avea rolul de a dezvolta o strategie care să susțină o cultură deschisă, care poate fi, de asemenea, (însă nu în mod necesar) să fie susținut de modificări instituționale. Nu există niciun tipar pentru implementarea acestei schimbări, însă recomandăm să se ia în considerare includerea următoarelor puncte.

2.1 Dezvoltarea unei viziuni comune – De ce ne pasă de asta?

Primul pas trebuie să constea în stabilirea unei definiții comune despre ceea ce înseamnă educația deschisă pentru organizație și care este filozofia care stă la baza acesteia (ex. Declarația OER a UNESCO din 2012, Paris), având în vedere că rolul Resurselor Educației Deschise, Practicile Educaționale Deschise și schimbarea culturală care se impune ca urmare a deschiderii în educație. În special, este util să se aibă în vedere tensiunile identificate de Falconer et al (2013): “Există o tensiune între două motivații cheie privind punerea la dispoziție a OER: altruism și marketizare, unde ‘altruism’ reprezintă dorința unui acces liber la cunoaștere globală și dezvoltarea pedagogiei prin colaborări; iar ‘marketizarea’ reprezintă situația în care instituții sau indivizi doresc să construiască o ‘marcă’, și să măsoare succesul în termeni financiari și de eficiență.” Va fi absolut firesc să identificăm un amestec de motive pragmatice și idealiste pentru dezvoltarea practicilor educației deschise. O definiție comună a viziunii dvs. cu privire la motivul 'pentru care acest lucru contează' vă va ajuta să vă motivați participarea la educația deschisă și de asemenea, vă va ajuta să vă informați cu privire la decizii specifice despre prezentare, licență și formare.

2.2 Scrierea unui document de politici – Clarificarea abordării dvs.

O declarație de politici privind Educația Deschisă poate forma un document separate sau poate fi folosit pentru a susține alte declarații de politică instituțională; în orice caz, declarația va clarifica celor implicați (personal, participanți la cursuri, parteneri, finanțatori etc.) poziția pe care o adoptați. Veți constata că demonstrând înțelegerea conceptului de educație deschisă și angajamentul dvs. pentru educație deschisă veți putea să vă asigurați finanțatorii că materialele pe care le finanțează vor fi disponibile mai multor persoane și în mod gratuit. Ar fi util să faceți referire în documentul dvs. la cei 5 R din Resursele pentru Educația Deschisă. Cei 5 R se referă la faptul că, în cazul unei OER, trebuie să puteți reutiliza, reține, revizui, remixa și redistribui. Chiar dacă nu toți cei implicați vor vedea inițial nevoia atingerii tuturor celor 5 R, este important ca documentul de politică să cuprindă 'imaginea de ansamblu' a OER.

2.3 Formare – Să învățăm cum să intrăm în lumea deschisă

Pentru a dezvolta o cultură a deschiderii este important să se facă pași în direcția diseminării cunoștințelor specifice și competențelor privind practicile educației deschise. Acest lucru se poate realiza fie prin activități de formare formală structurată precum și printr-un mentorat mai puțin structurat și sprijin reciproc între organisme. Desigur, există multe Resurse pentru Educația Deschisă despre Resursele pentru Educație Deschisă și o selecție a materialelor de formare sunt incluse în secțiunea de Resurse Utile din acest document.

2.4 Claritate privind drepturile dvs. și licența lucrărilor pe care le creați

Studiul din 2013 privind utilizarea OER în educația adulților pe teritoriul european a concluzionat că “Se face o confuzie majoră, chiar și între practicienii OER, și cu atât mai mult la nivelul publicului larg, între ‘liber’ și ‘deschis’.” A permite existența acestei confuzii poate rezulta în practici deficitare, cu utilizarea egoistă a unui material fără licență, sau oportunități pierdute, având în vedere că practicienii care nu vor să își asume riscuri evită materiale perfect utilizabile pe motiv că nu e clar regimul licenței. Având în vedere că nu există niciun model pentru cesionarea Drepturilor de Proprietate Intelectuală (DPI) și a Licențelor asupra lucrărilor create de profesori sau cursanți este foarte important să abordăm chestiunea într-un mod care să avantajeze activitatea organizației dvs. Cel mai comun întâlnit tip de Drept de Proprietate Intelectuală este Dreptul de Autor, iar un angajator poate fi în poziția în care să revendice un drept de autor asupra lucrărilor create de un profesor. În orice caz, acest domeniu poate fi unul contencios, mai ales în situația în care un profesor angajat cu contract cu normă redusă creează un material care să fie utilizat în diferite instituții. Lucrările produse chiar de cursanți pot beneficia de drepturi de autor. Desigur, dacă remixați conținut existent cu licență Share Alike va trebui să țineți cont de acest lucru în licența pe care o alegeți. Majoritatea Resurselor pentru Educație Deschisă li se atribuie licențe Creative Commons și pentru a vă asigura că alții pot adapta și remixa lucrarea dvs. evitați o licență care interzice lucrările derivative. Ați putea lua în considerare utilizarea unei licențe Attribution-ShareAlike 4.0 International Licence - CC BY-SA

2.5 Puterea exemplului – demonstrând bunele practici

Dacă intenționați să încurajați personalul și cursanți dintr-o instituție să recunoască și să folosească resursele deschise licența clar definită a resurselor organizațională poate juca un rol decisiv în demonstrarea bunelor practici privind caracterul deschis. Este chiar crucial să practicăm ceea ce propovăduim!

3. Întrebări de auto-evaluare pentru poziționarea organizației dvs. sau a dvs. în calitate de profesor și formator cu privire la Educația Deschisă și la OER

Acest tabel are drept obiectiv să vă servească drept “unealtă de auto-poziționare”, pentru a vă permite înțelegerea poziției pe care o aveți, în calitate de organizație sau profesor și formator, în relație cu patru stadii diferite ale “disponibilității față de educația deschisă”, reflectată în coloane.

Întrebări pentru organizare	Organizații fără experiență în OER/OEP	Organizații care fac primii pași în direcția OER/OEP	Organizații cu oarecare experiență în OER/OEP	Organizații cu experiență extinsă în OER/OEP
1. Cât de multe cunoașteți despre Resursele de Educație Deschisă și despre Educația Deschisă?	Noi/Eu nu știu nimic despre acestea.	O parte din personalul organizației are cunoștințe despre aceste chestiuni	O bună parte din personalul organizației are cunoștințe despre OER și Educație Deschisă.	Ne asigurăm ca majoritatea personalului este la curent cu noutățile în materie de OER și Educația Deschisă.
2. În ce măsură utilizați și reorganizați OER în organizația dvs?	Nimeni nu utilizează OER.	O parte din personal experimentează utilizarea și reorganizarea OER.	Utilizarea și reorganizarea OER sunt activități comune în organizație / sunt comune în activitatea mea zilnică.	Recomandăm și ne susținem personalul pentru utilizarea și reorganizarea OER, incluzând asigurarea calității. Sunt implementate mecanisme concrete de susținere.
3. Dvs. sau organizația dvs. aveți o viziune asupra OER și a Educației Deschise?	Nu, nu există nicio viziune privind acest subiect	Da, managementul, personalul și cursanții din cadrul organizației au diferite viziuni emergente.	Managementul, personalul și cursanții încep să discute despre o viziune comună în cadrul organizației. Persoanele individuale au dezvoltat o viziune personală.	Da, deschiderea este parte din declarația organizației/misiunii mele. Această declarație este comunicată deschis celor din afară.
4. Sunteți implicați în orice tip de parteneriate sau rețele în relație cu OER și Educația Deschisă?	Nu, nu suntem / nu sunt. Cel puțin, din cunoștințele noastre, nu știm dacă personalul este implicat în inițiative sau parteneriate în legătură cu OER, OEP.	O parte din personal este implicată în unele parteneriate legate de OER/OEP, în baza unor inițiative individuale.	Organizația începe să stabilească parteneriate și să se alăture unor rețele organizate pe aceste aspecte.	Organizația a inițiat, condus și a devenit membră în parteneriate și rețele organizate pe aceste aspecte.
5. Dvs. sau organizația dvs. are experiență în utilizarea metode și unelte de învățământ deschis (ex. bloguri, wiki, rețele sociale, …)?	Nu, în mod normal sunt folosite metode tradiționale de învățământ.	O parte din personal experimentează metodele și uneltele pentru educație și învățământ deschis.	O parte din personal folosește în mod regulat metodele și uneltele pentru educație și învățământ deschis.	Organizația noastră promovează și formează personalul nostru pentru a aplica metodele și uneltele pentru educație și învățământ deschis. Se dezvoltă și disemniează noi metode și unelte.
6. Dvs. / organizația dvs. facilitează diseminarea ideilor/practicilor și colaborarea în domeniul educației și învățământului?	Nu, diseminarea și colaborarea nu sunt facilitate.	Suntem conștienți că există diseminare internă la nivelul personalului formator. Însă persoanele individuale doar împart material între ei, într-un mediu familiar (prieteni și colegi), și din proprie inițiativă.	Personalul nostru diseminează idei și colaborează atât în cadrul organizației și cu lumea exterioară (prin social media, de exemplu)	Organizația cere personalului să disemineze, în mod regulat, ideile și practicile lor, atât intern cât și extern. Organizația / persoane individuale au stabilit rutine și formate cadru de comunicare eficiente care să susțină acest lucru.
7. Organizația dvs. folosește metode deschise de evaluare (ex. open badges, evaluare reciprocă, etc.)?	Nu, metodele de evaluare tradiționale sunt, în general, cele utilizate.	Experimentăm/ Experimentez practicile de evaluare deschisă.	La unele cursuri sunt utilizate practicile de evaluare deschisă.	Organizația se asigură / mă asigur că se ia în calcul și se utilizează evaluarea deschisă pentru cursurile și resursele adecvate.

4. Recomandări pentru implementarea OER și Educația Deschisă în organizația dvs.

Următorul tabel conține recomandări și linii directoare pentru a crea un mediu favorabil pentru OER în contextual aplicabil dvs., sau pentru a crește capacitatea dvs. de a utiliza abordarea deschisă în activitățile dvs. de formare. Sugerăm să vă concentrați pe categoria care corespunde organizației dvs., urmare a “scorului” obținut în tabelul precedent. Fiecare recomandare este legată fie de o resursă care va crește capacitatea dvs. de deschidere sau de o bună practică care arată modul în care alte instituții introduc în present OER și OEP în activitatea lor zilnică.

	Organizații fără experiență în OER/OEP, care fac eforturi să întreprindă primii pași în acest sens	Organizații care fac primii pași în OER/OEP, care fac eforturi să dobândească experiență în această direcție	Organizații cu oarecare experiență în OER/OEP, care fac eforturi să adopte o strategie pentru sustenabilitatea OER.
LICENȚĂ DESCHISĂ Linii directoare privind adoptarea licențelor deschise pentru materialele dvs. didactice. (Q1)	Familiarizați-vă cu termenii utilizați în domeniul Educației Deschise: Link Înțelegeți aspectele de bază ale dreptului de autor în educație. Link	Familiarizați-vă cu licențele Creative Commons: Link Stabiliți o persoană responsabilă pentru licențiere deschisă în cadrul organizației.	Dezvoltați o politică de licențiere deschisă la nivelul instituției dvs. Link Organizați periodic cursuri de formare pentru personalul dvs./dvs. pentru a fi la curent cu dezvoltările din lumea OER.
OER Linii directoare pentru creșterea utilizării OER (Q2)	Explorați internetul pentru a vedea unde găsiți OER. Link.	Învățați cum să creați, să căutați și să evaluați OER: Link Motivați personalul individual pentru dezvoltarea și (re)utilizarea OER.	Dezvoltați o politică OER pentru instituția dvs., care să includă și metadatele (Exemplu) și cu asigurarea calității(Exemplul 1, GP3)
PRACTICI PENTRU EDUCAȚIE DESCHISĂ Linii directoare pentru introducerea abordărilor Educației Deschise în activitățile dvs. (Q3 Q4 Q5)	Dezvoltați o înțelegere a ceea ce înseamnă Practici pentru Educație Deschisă. Link Familiarizați-vă cu termenii și metodele relevante Link Aflați despre colegi, sau persoane din rețelele dvs. care lucrează deja cu metode de învățare și educație deschisă, și profitați de experiența acestora.	Stabiliți mecanisme în cadrul organizației pentru a susține profesorii și formatorii în utilizarea de OER și în dezvoltarea de OEP (GP2) (GP9), (GP10) Încurajați /Susțineți utilizarea de unelte digitale de diseminare și schimb de OEP; (GP6) Oferiți diseminare instituțională a inițiativelor individuale de creare de OER. Susțineți personalul care este interesat de acest subiect și oferiți-le timp să se implice.	Oferiți stimulente pentru a încuraja transformarea scenariilor șo resurselor educaționale în OEP. Oferiți stimulente pentru a încuraja schimbul de idei, privind schemele și uneltele inovative de predare (GP) Asigurați-vă că dvs./ majoritatea personalului dvs. aveți/are cunoștințe, deprinderi și încrederea necesară pentru a crea cu succes și în mod adecvat scheme deschise de învățare. (GP 4)
STRATEGII PENTRU EDUCAȚIE DESCHISĂ Linii directoare pentru includerea deschiderii în strategia dvs. (Q6)	Familiarizați-vă cu termenii și metodele relevante Link Învățați despre modul în care strategia dvs. de afaceri și strategia dvs. instituțională pot arăta, când se integrează OER și OEP Link Citiți câteva exemple de strategii de afaceri și politici OER Link	Dobândiți o înțelegere cu privire la dezbaterea în jurul abordărilor deschise în educație Link Reflectați asupra strategiei dvs. de afaceri și a strategiei dvs. instituționale, folosind tabloul de proiect OER Link Urmăriți activitățile și dezbaterile diferitelor rețele și inițiative în calitate de oaspete și identificați subiecte interesante, jucători, relevanți pentru scopul dvs.(Link către analiza de nevoi) Definiți pentru dvs. /discutați cu personalul dvs. potențialul, și oportunitățile de deschidere și diseminare în activitatea dvs. / lor zilnică (GP12); (link către unealta “cultură deschisă” și descriere); (GP4, GP5)	Formulați o declarație de misiune incluzând Educația Deschisă. Realizați o politică / un ghid pentru evaluare deschisă și scheme de învățare deschisă (GP9) Introduceți OEP și OER în modelul de afaceri al organizațiilor, asigurându-vă că utilizarea și reutilizarea resurselor educaționale și mediile de învățare deschisă sunt parte din serviciile și ofertele generale. (Exemplu) Definiți partenerii dvs. relevanți și stabiliți sau alăturați-vă rețelelor, folosind tabloul de proiect OER Link

Nu mai necesar să spunem că, chiar dacă organizația dvs. are o experiență clară în utilizarea OER, întotdeauna e loc de îmbunătățiri. În OER in special, este important să fiți permanent conectați la noutățile în domeniu, având în vedere că domeniul este unul care se mișcă rapid și este nou apărut. Vă recomandăm să aruncați încă o privire asupra sfaturilor și exemplelor date în tabelele anterioare, și să vă alăturați Comunitatea OERup! google+ pentru a fi în contact cu colegii.

5. Cum să vă dezvoltați proiectul OER

Când intenționați să demarați și să implementați orice proiect, primul dvs. pas trebuie să fie descrierea, structurarea, punerea sub lupă, contestarea, și analiza punctelor centrale ale ideii de proiect. Când vorbim despre OER, această idee poate fi orice de la crearea unei strategii organizaționale OER, dezvoltarea unui nou plan de afaceri care include OER, crearea unui conținut OER, sau dezvoltarea unei metodologii de Predare Deschisă.

În acest sens, OERup! a adaptat și reproiectat Metodologia Business Model Canvas strategică și antreprenorială (concepută de strategyzer.com), și a creat “OER Project Canvas”. Acest tablou este compus din 10 căsute care vă ajută să vă structurați ideea, să conectați elementele componente, să consumați procesul creativ (brainstorm), și să adresați întrebările potrivite care contestă ideea dvs.

Completați singuri tabloul, tipăriți-l, agățați-l pe perete și discutați-l cu prietenii și colegii, sau diseminați-l digital cu o comunitate online relevantă. Indiferent de ce alegeți, încercați să discutați la un moment dat pe marginea tabloului și cu cineva din afară, și vedeți dacă îi puteți expune ideea în mod eficient, sau dacă sunt aspecte pe care încă nu le-ați luat în considerare.

Găsiți întrebarea corectă pentru fiecare căsuță în “Pas cu pas OER Project Canvas ” și câteva sfaturi utile despre modul de folosire al Tabloului în “Redgulile OER Project Canvas ”

Unde găsiți Tabloul:

• 
  Descărcați Tabloul de Proiect OER http://www.oerup.eu/fileadmin/_oerup/dokumente/OER_Project_Canvas.pdf
  
• 
  Folosiți versiunea diseminabilă de Business Model Canvas (creată de “Canvanizer”) și adaptați-o pentru versiunea de Tablou de Proiect OER: https://canvanizer.com/choose/business-model-canvases
  
• 
  Creați-vă propriul Business Model Canvas pe google docs: https://canvanizer.com/faq/how-to-create-business-model-canvas-with-ms-word-or-google-docs
  

Vizionați înregistrarea webinarului:: Business Model Canvas (video copyright by strategyzer)

6. Exemple de bune practici

GP1. ALISON, Irelanda

ALISON este o antrepriză socială globală dedicată oferirii de educație recunoscută gratuită și competențe de formare la locul de muncă pentru orice persoană, oriunde, oricând, pe orice subiect de pe web. Furnizează resurse online gratuite pentru dobândirea competențelor de bază și esențiale la locul de muncă. ALISON furnizează software didactic multimedia de înaltă calitate, cu priză la cursanți, interactiv pentru certificare și pentru învățare bazată pe standarde.

De ce reprezintă aceasta o bună practică:

Datorită impactului (în jur de 600.000 de persoane din întreaga lume a absolvit cursurile gratuite certificate și a obținut diplome ALISON cu peste 10.000 de persoane care au povestit despre responsabilizarea și succesul pe care le-au dobândit) și razei sale de acțiune (este bazată pe o comunitate globală de cursanți adulți și angajatori).

www.alison.com

GP2. WB-WEB, Germania

DIE - Deutsches Institut für Erwachsenenbildung (Institutul German pentru Educația Adulților) Fundația Bertelsmann

wb-web este un portal online proiectat pentru profesionalizarea profesorilor, formatorilor, și mentorilor care activează în educația adulților. Secțiunea de știri informează despre tendințe, discuții, cercetări, studii și publicații privind educația adulților. Așa numita “Wissensbausteine” (elementele de cunoaștere) furnizează conținut privind subiectele: domeniul de muncă, consultanța/mentoratului, predarea/învățarea, interacțiunea, metodele, media, și diagnoza. În plus, există un material didactic pentru pregătirea, implementarea și analiza evenimentelor educaționale.

De ce reprezintă aceasta o bună practică:

Întreg conținutul acestui portal este publicat sub licența cc-by-sa 3.0 de.

Portalul furnizează informații generale despre OER, precum și instrucțiuni practice și liste de verificare, care permit altor persoane să creeze OER.
wb-web a fost creat prin inițiativa unui institut național finanțat din fonduri publice și de o fundație privată, care a format parteneriate cu diferiți actori importanți din domeniul educației adulților din Germania (click!).

wb-web.de

GP3. Cogneon Wiki, Germania

Cogneon GmbH (Cogneon Ltd.)

Cogneon este o societate, care furnizează consultanță privind gestionarea cunoștințelor în organizații. Cogneon wiki a început ca un intranet al companiei, accesibil doar angajaților, utilizat ca enciclopedie pe subiectul gestionării cunoașterii / activității de cunoaștere pentru societăți și instituții. După un eveniment inspirațional (denumit Cogneon Knowledge Jam) desfășurat în 2015, în 2006 aceștia au decis să deschidă fondul de cunoștințe către clienții și partenerii lor, iar, în final, în 2011, cogneon wiki a devenit liber accesibil publicului larg.

Oricine este liber să citească, descarce și să reutilizeze articolele și paginile (licența este cc-by). Sugestiile pentru noi articole și pagini pot fi trimise Cogneon Wiki, under editorii desemnați iau decizia finală.

De ce reprezintă aceasta o bună practică:

Pentru aceștia, procesul gradual, a făcut mai ușor de gestionat implicațiile deschiderii pentru toți cei implicați (învățând prin practică). Cogneon Wiki, la fel ca Wikipedia, se bazează pe software-ul cu sursă deschisă Mediawiki( Open-Source-Software Mediawiki). Sunt multe caracteristici tehnice, precum colectarea, ConfirmEdit, Cite, EmpedVideo, Image Video, Semantic Mediawiki, Mobile Frontend etc. menită să crească accesibilitatea și calitatea articolelor.

Cogneon a definit criterii de calitate, prin care diferențiază între “toate paginile”, și “paginile care merită citite”: (click!)

wiki.cogneon.de

GP4. IchMOOC, Germania

Volkshochschule Bremen + Volkshochschule Hamburg

ichMOOC este un curs despre “eul digital” cu o durată de 4 sătămâni. Întreg materialul este publicat ca CC-BY.

Multe ‘Volkshochschulen’ (colegii comunitare din Germania) oferă o largă varietate de cursuri la care se predă relaționarea socială este predată. În orice caz, majoritatea acestor cursuri se axează pe întrebări tehnice de tipul “cum mă înregistrez?” sau “Unde caut politicile privind intimitatea”. Se presupune că acum ichMooc închide spațiul și va discuta în final despre ceea ce este la fel de important: identitate digitală.

De ce reprezintă aceasta o bună practică:

Crearea ichMooc este o cooperare între două colegii comunitare care au încheiat un parteneriat cu Universitatea de Științe Aplicate Lübeck, ceea ce reprezintă un bun exemplu de muncă de colaborare între învățământul superior și cel pentru adulți.

În ceea ce privește Practicile de Educație Deschisă, ichMOOC urmează un format deschis mixt de învățare, incluzând video, forumuri, și întâlniri față în față, denumite MOOCbars. Opțiunea creări unui MOOC a fost util în două feluri: pentru colegii a fost o unealtă utilă de marketing, iar pentru studenți pentru că se puteau conecta în mod gratuit de acasă. Având în vedere că acest curs vizează și persoane care nu sunt încă familiare cu utilizarea internetului, au fost create aceste MOOCbars, unde aceste persoane se pot întâlni în persoană și pot pune întrebări și discuta subiecte pe care nu îndrăznesc să le formuleze în scris online. Aceste întâlniri în persoană au loc de trei ori pe săptămână în diferite locații în întreaga Germanie la aceeași dată și la aceeași oră.

(click!)

bit.ly/IchMooc

GP5. WerdeDigital, Austria

Institut zur Förderung digitaler Mediennutzung

WerdeDigital.at prezintă o serie de webinarii despre digitizare în viața noastră cotidiană. De asemenea, inițiativa creează și publică Linii directoare sub forma ebook sau PDF, precum și Dosare într-un blog.Licența utilizată: CC-BY-SA

De ce reprezintă aceasta o bună practică:

Pentru a ajunge la cât mai multe persoane și pentru a le câștiga atenția pentru webinarii gratuite, WerdeDigital.at colaborează cu canale TV deschise, care difuzează webinariile în programul lor. În plus, webinariile sunt prezentate la evenimente la care persoanele se întâlnesc față în față, în diferite locații.

werdedigital.at

GP6. CoScience, Germania

TIP – Centrul de Informare pentru Biblioteca Universității de Știință și Tehnică din Leibnitz)

Manualul ‘CoScience - Gemeinsam forschen und publizieren mit dem Netz' este oo resursă de cunoștințe și educație, care a fost dezvoltată cu puțin înainte și în timpul CeBIT 2014 (un târg global pentru domeniul digital defășurat în Hanovra) în cadrul unui Sprint de Carte pe o platformă colaborativă, denumită handbuch.io.

Munca devine din punct de vedere științific tot mai digitală, multi-media, colaborativă, interconectată, precum și interdisciplinară și transdisciplinară. Prin urmare, acest manual descrie bune practici viitoare ușor de abordat și furnizează sugestii noilor veniți în lumea științei.

De ce reprezintă aceasta o bună practică:

Acest manual a fost dezvoltat în sensul colaborării și diseminării de cunoștințe chiar de la început, având în vedere că o parte dintre co-autori s-au strâns laolaltă într-o sesiune de Sprint de Carte. După ce prima versiune a fost publicată, manualul a fost prezentat, discutat, și revizuit în direct în cadrul CeBIT 2014, care formează o mare platformă pentru comunitatea științifică, experții în industrie și publicul larg.

Manualul este publicat ca o ‘carte vie’ într-o versiune dinamică, revizuită, îmbunătățită și extinsă în mod constant. Toți cititorii pot contribui prin comentarii direct în textul online. Platforma handbuch.io este bazată pe un software cu sursă deschisă. handbuch.io

În plus, există o versiune stabilă publicată pentru a facilita referințele și citatele. În întreaga carte s-a adăugat un Identificator de Obiecte Digitale (DOI), precum și capitole individuale. În cazul în care există modificări substanțiale care derivă din versiunea dinamică a manualului, se publică noi versiuni la versiunea stabilă.

Version 1.0 (html), Mai 2014

Version 1.0 (PDF)

Version 2.0 (html), Aprilie 2015

În plus față de aceste versiuni ale platformei, autorii acestui manual au creat o serie de șapte video online, unde aceștia explică capitole individuale în calitate de experți.

Licență: CC-BY 4.0 international

handbuch.io/w/Handbuch_CoScience

GP7. The wicked Mu, Germania

LMU – Universitatea Ludwig Maximilian din München

“The Wicked Mu“ este un podcast, dar și un program de difuzare periodică de materiale audio și video, produce de studenții LMU pentru studenți. Podcast-ul furnizează informații aprofundate și explicații utile pentru studiile de matematică și fizică. Lectorii sunt intervievați pe diferite subiecte și oferă asistență cu privire la fișele de exerciții. Studenții își introduc lucrările de licență și masterat.

De ce reprezintă aceasta o bună practică:

“The Wicked Mu” este un bun exemplu de creații cu conținut deschis de la studenți pentru studenți.

Website (click!)

Facebook (click!)

Twitter (click!)

GP8. Proiect digital colaborativ, Spania

Universitatea Dechisă din Catalonia (UOC)

O resursă în format wiki pentru introducerea studenților în învățarea bazată pe proiect și modul în care se aplică aceasta în subiectul Competențelor ICT. Organizată pe etape, oferă, de asemenea, linii directoare specifice pentru dezvoltarea Proiectului Digital în grupuri

Utilizare: Pentru a fi utilizat de studenți pe subiectul Competențelor ICT: un subiect comun care se regăsește în primul curs al tuturor programelor UOC.

Transformare: Studenții învață dintr-o Resursă Deschisă cum să folosească și să citeze Resursele Deschise. În plus, această resursă furnizează strategii de colaborare pe net.

De ce reprezintă aceasta o bună practică:

Această resursă are un impact ridicat având în vedere că este folosită de aproximativ 4000 de studenți UOC în fiecare an. Această resursă se bazează pe o traiectorie lungă în această materie. A fost creată original în 1995 sub licența Dreptului de Autor, fiind reformulată în 2012 sub Licența Bunurilor Creative Comune (Creative Commons).Autori: Maria Pérez-Mateo, Montse Guitert, Teresa Romeu, Marc Romero

http://367298.uoc.wikispaces.net/?javascriptDisabled=false / Disponibil în catalană și spaniolă

GP9. Crearea cursului de formare, Spain

Universitatea Dechisă din Catalonia în calitate de membru al Proiectului OportUnidad

Curs proiectat pentru promovarea culturii de Educație Deschisă prin dezvoltarea de OEP și prin diseminarea între colegi.Cursul este centrat pe cursant, respectiv participantul este cel responsabil pentru procesul său de învățare, având un rol participativ și activ. Obiectivul metodologiei este dezvoltarea performanței participanților de a se adapta schimbărilor la nivel instituțional.

Dobândirea competențelor de mai sus rezultă din desfășurarea a cinci activități

1. Înțelegerea OER și OEP

2. Analiza Propriei Practici de Predare

3. Adoptarea OER

4. Deschidere și Colaborare

5. Concluzionare și Proiectare

Activitățile cursului compară activitatea individuală și cea de colaborare.

Transversal față de cele cinci activități, un jurnal individual adună răspunsurile studenților la întrebările orientative, urmând o structură SWOT (Puncte forte, Puncte Slabe, Oportunități, și Amenințări).Potrivit activităților mai sus menționate, participanții pot adapta dezvoltarea activităților la propriile nevoi de-a lungul unui parcurs personalizat.

Cursul este în întregime online pe o platformă care include uneltele de realizare a fiecărei activități.

Strategii follow-up: Abordarea cursului subliniază activitatea participanților mai degrabă decât rolul profesorului, respectiv proiectul vizează încurajarea participanților către învățare individuală. Rolul profesorului implică ghidarea și facilitarea procesului de învățare, precum și motivarea și însoțirea participanților.Profesorul orientează dezvoltarea activităților de învățare prin prezentare, monitorizare și evaluare (validarea formatelor de evidență).Profesorul acționează, de asemenea, ca un catalizator și motivator.

De ce reprezintă aceasta o bună practică:

Acest curs prezintă facultatea din cadrul universității ca un agent de schimbare care acționează din cadrul universităților. Prin urmare, cursul include activități orientate spre educație deschisă și susține acțiuni în acest sens, afectând oameni și organizații.Proiectarea cursului și abordarea încurajează copierea acestuia; chiar și ca strategie de formare în cadrul instituțiilor participanților.

 http://openaccess.uoc.edu/webapps/o2/handle/10609/26161 

GP10. Politica Instituțională de Acces Deschis, Spania

Politica Instituțională de Acces Deschis la Universitat Oberta de Catalunya (Universitatea Deschisă din Catalonia, UOC)

Promovarea diseminării științei accesului deschis cu respectarea recomandărilor Consiliului Asociației Universităților Europene și Declarației de la Berlin, semnată de Universitat Oberta de Catalunya (Universitatea Deschisă din Catalonia, UOC) din 2 iunie 2006, Consiliul Director al UOC a adoptat o politică instituțională de acces deschis. Această politică, cunoscută și sub denumirea de 'Mandat Instituțional', impune cercetătorilor UOC (facultate, cercetători și colaboratori) să publice cu acces deschis, depozitându-și lucrările în depozitul instituțional al UOC, O2.

Rezultate așteptate: Set de Resurse pentru Educație Deschisă: Depozitul Deschis al UOC (O2) include articole de revistă, ediții preliminare (pre-tipar), lucrări de la conferințe, comunicări în congres, rapoarte de cercetare, lucrări individuale, materiale didactice, proiecte finale de diplomă, dizertații, proceduri ale UOC, lecturi inaugurale, etc.

De ce reprezintă aceasta o bună practică:

Depozitele instituționale sunt parte din schimbarea de paradigmă pe care o reprezintă Accesul Deschis în comunicarea științifică: permite accesul liber la literatură științifică, tehnică și academică și crește impactul și vizibilitatea muncii cercetătorilor și a instituțiilor academice și științifice.

Creațiile științifice și didactice ale UOC au devenit, astfel, accesibile într-o manieră liberă, deschisă, permanentă și organizată.

http://openaccess.uoc.edu/webapps/o2/bitstream/10609/4966/8/InstitucionalMandateUOC_eng.pdf

GP11. UniCampus, Romania

Centrul pentru eLearning al Universității Politehnice din Timisoara (UPT)

Lansat în aprilie 2014 de către Universitatea Politehnică Timișoara, UniCampus este un proiect susținut de Ministerul Educației și dezvoltat de Asociația Universităților Tehnice din România, care aduce laolaltă principalele institute politehnice din țară. Proiectul va oferi MOOC-uri găzduite pe o versiune de platformă Moodle bazată pe metodologie cMOOC.

De ce reprezintă aceasta o bună practică:

Platforma MOOC a fost dezvoltată și primul MOOC a fost pilotat la sfârșitul lui 2015, având ca subiect Educația Deschisă. Materialele video sunt bazate pe prezentările experților care au participat la Atelierul de lucru denumit ”Opening Up Education”, organizat de Centrul de eLearning al UPT în cadrul Săptămânii Educației Deschise organizat în 2015 -(click!)

unicampus.ro/

GP12. Bienvenue à Derby, UK/France

Serviciul pentru Formarea Adulților din Derby (Derby Adult Learning Service)

Proiectul a vizat conectarea a două grupuri de cursanți adulți care să se angajeze în proiecte paralele, în care s-a folosit feedback reciproc pentru îmbunătățirea produselor finale – un material video despre Derby și un material video despre Mauriac. S-a făcut o legătură între grupuri și, având în vedere că fiecare grup concura, s-a creat împreună cu partenerii o secțiune video și s-a furnizat feedback. Comunicările s-au efectuat prin platforma Derylearn Moodle, prin email și printr-o 'conferință video' utilizând Skype. Întregul proiect a fost desfășurat în limba franceză astfel că s-a adoptat licența CC versiunea franceză. Umorul a fost un element didactic important, iar o caracteristică particulară a celor trei secțiuni a fost tehnica de dublaj cu vorbitori native de franceză spunând cuvintele pronunțate de grupul din Derby

De ce reprezintă aceasta o bună practică:

Creația a fost în mâinile cursanților. Prin aceasta ei și-au dezvoltat o gamă de deprinderi prin crearea de material (limbaj, negociere, abilități de prezentare)

stirringlearning.wordpress.com/2016/04/07/bienvenue-a-derby/ 

GP13. Proiectul Școlilor OER, UK

Consiliul Orășenesc Leicester, plus toate școlile primare, școlile pentru copii cu nevoi speciale și cele gimnaziale din oraș

Proiectul Școlile OER este o condus de o autoritate locală, fiind o inițiativă pentru școlile de stat menită să susțină personalul școlar în procesul de înțelegere, identificare, utilizare și creare de resurse cu licență deschisă (OER). Proiectul a început la finalul anului 2014, constând din diferite component specific de proiect. Acestea sunt:

• 
  Permisiune globală pentru angajații școlilor din subordinea autorității locale angajați în 84 de școli de stat, comunitare sau conduse de fundații, să acorde licență deschisă pentru toate materialele didactice:(click!)- Leicester a fost prima autoritate locală /municipal din Europa care a făcut acest lucru.
  
• 
  Susținere pentru toate școlile din oraș – incluzând academii și scoli de stat cu contribuție privată (a unui trust sau fundații)– în direcția adoptării de politici locale școlare pentru promovarea educației personalului didactic și dezvoltării acestuia în legătură cu resursele pentru educație deschisă: (click!)
  
• 
  Crearea de linii directoare OER și materiale pentru dezvoltarea personalului pentru personalul didactic: (click!)
  
• 
  Am ținut prima conferință a Școlii privind OER din Europa, axată pe OER în legătură cu politica, accesibilitatea, și programă integrată:(click!)
  
• 
  Am înființat o rețea locală de școli bazată pe liderii în materie de OER: (click!)
  

De ce reprezintă aceasta o bună practică:

Abordarea tranșează în mod ferm înțelegerea PI și a problemelor privind drepturile de autor, incluzând licențe deschise și resurse educaționale deschise, ca element cheie pentru alfabetizarea digitală și practica personalului școlar. Abordarea asumată este susținută prin politica generală și cea școlară a orașului, fiind create oportunități de dezvoltare a personalului și resurse semnificative pentru a ajuta personalul didactic să devină încrezător pe probleme care reprezintă, de multe ori, noutăți pentru acesta. S-a arătat o atenție sporită pentru introducere practicii educației deschise la nivel local, pentru dezvoltarea expertizei în întreg orașul, și pentru stabilirea unei rețele auto-sustenabile de practicieni. În plus, toate materialele rezultate din această inițiativă au beneficiat de licență deschisă, în condițiile cele mai flexibile, pentru a facilita celorlalți utilizarea și crearea de noi materiale bazate pe munca noastră. Materialele de îndrumare și dezvoltare au fost traduse în diferite limbi pentru a fi utilizate la nivel internațional (în special pentru Universitatea Virtuală Africană), și au fost adaptate atât pentru sectorul educației post-școlare și superioare.

www.digilitleic.com/?page_id=700

7. Referințe

• 
  Falconer, I., McGill, L., Littlejohn, A., Boursinou, E. (2013). Mainstreaming Open Educational Practice - Recommendations for Policy - Overview and Analysis of Practices with Open Educational Resources in Adult Education in Europe European Commission (Integrarea Practicii Educației Deschise – Recomandări pentru Politică - Privire de Ansamblu și Analiza Practicilor cu Resurse Educaționale Deschise în Educația Adulților în Europa) (link).
  
• 
  Recomandări ale raportului științific și de politică privind practicile OER în educația adulților în Europa publicat de IPTS (link)
  
• 
  Recomandarea UNESCO 2014 pentru Educația Adulților (link)
  
• 
  Raportul Eurydice 2015 “Educația Adulților și Formarea în Europa: Creșterea Accesului la Oportunitățile de Învățare” (link)
  
• 
  Raportul Eurydice 2015 “Educația Adulților și Formarea în Europa: Programe pentru Îmbunătățirea Nivelului Competențelor de Bază” (link)
  
• 
  “Linii Directoare 2011 pentru Practici Educaționale Deschise în Organizații” redactate de proiectul OPAL (link)
  
• 
  Raportul pe 2015 “Privire de Ansamblu și Analiza Practicilor cu Resurse Educaționale Deschise în Educația Adulților în Europa” publicat de Parlamentul European (link)
  
• 
  Wikibook “Open Education Practices: A User Guide for Organisations and Individuals” (Practicile pentru Educația Deschisă: Un Manual de Utilizator pentru Organizații și Persoane Fizice) (link)
  
• 
  Planul OLCOS pentru 2012 “Practici și Resurse pentru Educație Deschisă” (link)
  

Această lucrare a Proiectului OERup! este licențiață sub Licența 4.0 International Creative Commons cu atribuire și distribuire în condiții identice. Pentru a vizualiza o copie a acestei licențe, accesați http://creativecommons.org/licenses/by-sa/4.0/

Acest proiect a fost finanțat cu sprijinul Comisiei Europene. Această publicație reflectă exclusive opiniile autorului, Comisia Europeană nu poate fi considerată responsabilă pentru folosirea informației prezentate.

1^ Adaptat de McGill, Falconer, Dempster, Littlejohn & Beetham, 2013 și Fundația Hewlett, 2013.