Guvernul româniei

TRANSPARENŢA DECIZIONALĂ

Lansarea de proiecte de acte normative spre consultare, dezbateri publice

MMP propune ca autoritatea centrală de mediu să poată suspenda direct anumite proiecte

1 oct /Agerpres/ - Ministrul Mediului şi Pădurilor, Rovana Plumb, a afirmat, luni, într-o dezbatere de specialitate având ca temă investiţiile în microhidrocentrale, că va propune, în cel mult două săptămâni, o propunere de modificare a legislaţiei de mediu, în sensul în care autoritatea centrală de mediu să poată suspenda sau anula anumite proiecte de mediu.

'La ora actuală, nu avem nicio cale administrativă ca între instituţii să putem să dispunem o suspendare sau anulare, ci numai prin instanţe. Au fost multe dezbateri pe acest subiect pentru că nimănui nu-i venea să creadă că nu se poate anula sau suspenda un act decât prin instanţă. Ce pot să vă spun e că am introdus într-o Ordonanţă a Guvernului, pe care o vom prezenta în cursul acestei săptămâni, cel târziu săptămâna viitoare, o propunere prin care modificăm modul de funcţionare al Agenţiei pentru Protecţia Mediului şi al Gărzii Naţionale de Mediu, în sensul că vom scoate mediul din birou şi să-l ducem aproape de cetăţean. Nu mi se pare normal ca pentru o autorizaţie necesară în Constanţa să trebuiască să mergi la Tulcea sau la Galaţi, cum nu mi se pare normal ca să ia o autorizaţie cineva din Dâmboviţa de la Bucureşti (...) În aceeaşi Ordonanţă de Urgenţă am introdus şi solicitarea de a modifica legislaţia actuală în sensul dispunerii de către autoritatea centrală de mediu a operaţiunii de suspendare sau de anulare fără a mai împovăra instanţele de judecată cu astfel de acţiuni, care costă şi bani, şi timp. Vom vedea dacă vom reuşi să amendăm această prevedere pentru că altfel ne lungim', a declarat Plumb.

Ministrul Mediului a atras atenţia că acordul de mediu eliberat pentru investiţiile în microhidrocentralele de pe râurile din Făgăraş este unul nejustificat, iar în ceea ce priveşte strategia privind aceste lucrări nu va mai emite niciun aviz.

'(...) nu mi se pare normal ca nimeni din agenţiile regionale de mediu să nu dea nicio explicaţie şi niciun fel de informare, considerându-se instituţie total independentă faţă de administraţia centrală de management pentru că aşa prevede legislaţia, să facă ceea ce doresc fără să ţină cont de Strategia Naţională. Acest acord de mediu, eliberat nejustificat de către Agenţia Regională de Protecţia Mediului /ARPM Piteşti, n.r./, a fost solicitat încă din 2010, când ştim bine era altă legislaţie. Ceea ce noi am propus este să facem acel studiu de evaluare adecvat conform celor două Directive europene - Păsări şi Habitate, în contextul conservării biodiversităţii, iar pe perioada efectuării acestui studiu pe tot proiectul, să identificăm soluţia legală de oprire sau suspendare sau sistare. În ceea ce priveşte suspendarea, trebuie, cu ajutorul juriştilor, să vedem cum identificăm efectiv elementele legale de suspendare (...) În strategia privind microhidrocentralele nu se mai emite niciun acord de mediu şi niciun aviz. Atenţionez ANAR-ul /Administraţia Naţională Apele Române, n.r./ să-şi definească albia minoră în lege. Faceţi propunere, iniţiaţi propunerea de modificare legislativă în ceea ce priveşte albia minoră pentru că de aici pornesc toate discuţiile, toate neclarităţile', a subliniat Rovana Plumb.

În data de 20 septembrie a.c., IMOB Expert Consulting, investitorul microhidrocentralelor situate pe râurile Capra, Buda şi Otic din Făgăraş, a anunţat primirea acordului de mediu actualizat din partea ANPM, conform solicitării ministrului Mediului şi Pădurilor, Rovana Plumb, pentru aceste lucrări.

Odată cu primirea acordului de mediu actualizat, după controlul efectuat în zonă în data de 27 august 2012, a fost avizată şi documentaţia care completează studiul de impact al proiectului asupra mediului, menţionează investitorul.

,,Studiile de evaluare adecvată pentru proiectul nostru există, sunt aprobate, iar, conform art. 28 din OUG nr. 57/2007, Custodele Natura 2000 nu poate şi nu trebuie să îşi dea acordul retroactiv pentru acestea, lucru specificat şi în scris de Custodele Făgăraşului', a explicat Cătălin Badea, directorul IMOB Expert Consulting.

Acesta a adăugat că lucrări ale proiectului, cum ar fi locul unde se colectează apa pentru a o trece prin aducţiune şi apoi prin turbină şi traversările de pe o parte pe cealaltă a râului, se desfăşoară, legal, în albia râului, investitorul fiind obligat să plătească către 'Apele Române' taxe lunare de 8 euro/m (plus TVA).

România are obligaţii legislative de la Uniunea Europeană în ceea ce priveşte energia regenerabilă. Cea mai importantă este producerea a 24% din energie din surse regenerabile până în anul 2020. După finalizarea lucrărilor, proiectul de microhidrocentrale al IMOB Expert Consulting va avea o putere de 14,7 MW energie regenerabilă.

Investiţia în acest proiect se ridică la 30 milioane de euro pe cele trei râuri, iar finanţarea a fost obţinută prin credit bancar şi surse proprii. Amortizarea investiţiei este estimată între 10 şi 15 ani, în funcţie de precipitaţii.

Prima microhidrocentrală ar urma să devină funcţională în luna octombrie a acestui an.

Printre beneficiile proiectului se află: furnizarea energiei necesare pentru aproximativ 30.000 de familii, evitarea emiterii a aproximativ 30.000 de tone de CO2/an în atmosferă şi a circa 489 de tone de fum şi praf, economisirea a peste 6.300 tone de cărbune şi mai mult de 4.200 tone de petrol.

Conform estimărilor investitorului, în 20 de ani, prin energia regenerabilă produsă, statul român economiseşte aproximativ un milion de euro, echivalentul cantităţii de petrol care trebuie importată dacă nu este compensată de energia verde.

ANAF -proiect de ordin pentru aprobarea formularului referitor la plata TVA la încasare

4 oct /Agerpres/ - Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a elaborat un proiect de act normativ pentru aprobarea modelului şi conţinutului formularului (097) 'Notificare privind aplicarea sistemului TVA la încasare', pe care l-a pus în consultare publică pe site-ul instituţiei, a anunţat, joi, ANAF, într-un comunicat remis AGERPRES.

Potrivit dispoziţiilor art. 1563 alin.(11) din Codul fiscal, persoanele impozabile care trebuie să aplice sistemul TVA la încasare au obligaţia să depună la organele fiscale competente, până la data de 25 ianuarie inclusiv, o notificare din care să rezulte că cifra de afaceri din anul calendaristic precedent nu depăşeşte plafonul de 2.250.000 lei. Aceste persoane aplică sistemul TVA la încasare începând cu prima zi a celei de-a doua perioade fiscale din anul următor celui în care nu a depăşit plafonul, precizează ANAF.

Persoanele impozabile a căror cifra de afaceri, realizată în perioada 1 octombrie 2011 - 30 septembrie 2012 inclusiv, nu depăşeşte plafonul de 2.250.000 lei, au obligaţia să depună la organul fiscal competent, până la data de 25 octombrie 2012 inclusiv, o notificare din care să rezulte că urmează să aplice sistemul TVA la încasare, începând cu data de 1 ianuarie 2013.

De asemenea, ANAF arată că, potrivit dispoziţiilor art. 1563 alin.(12) din Codul fiscal, persoanele impozabile care aplică sistemul TVA la încasare şi care depăşesc în cursul anului calendaristic curent plafonul de 2.250.000 lei au obligaţia să depună la organele fiscale competente, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare perioadei fiscale în care au depăşit plafonul, o notificare din care să rezulte cifra de afaceri realizată, în vederea schimbării sistemului aplicat.

Prin Ordonanţa Guvernului nr.15/2012 pentru modificarea şi completarea Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 621 din 29 august 2012, a fost reglementat sistemul TVA la încasare, prin care exigibilitatea taxei se amână până la data încasării contravalorii integrale sau parţiale a livrării de bunuri sau a prestării de servicii, în condiţiile prevăzute de lege

MJ propune control judiciar efectiv al modului în care libertăţile persoanei sunt afectate de activităţile serviciilor de informaţii

2 oct /Agerpres/ - Ministerul Justiţiei propune, într-un proiect de lege supus dezbaterii publice, un control efectiv al organului judiciar asupra modului în care drepturile şi libertăţile persoanei sunt afectate prin activităţile serviciilor de informaţii, răspunzând în acest fel jurisprudenţei constante a CEDO, dar şi Recomandării Adunării Parlamentare a Consiliului Europei 1402 (1999) privind controlul serviciilor de securitate interne în statele membre ale CoE.

MJ a lansat în dezbatere publică, pe site-ul instituţiei, proiectul de lege pentru punerea în aplicare a Codului de procedură penală şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii procesual penale, modificări care vizează trei acte normative: Legea 51/1991 privind siguranţa naţională a României, Legea 14/1992 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii şi Legea 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului.

Potrivit expunerii de motive, proiectul de lege vine să răspundă punctual şi exclusiv problemelor legate de respectarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale în desfăşurarea activităţilor de informaţii, iar numeroasele prevederi reprezintă rezultatul unei analize a întregii legislaţii procesual penale în vigoare, prin raportare la noul Cpp.

Proiectul propune modificarea Legii 14/1992 privind organizarea şi funcţionarea SRI, prin includerea unor norme de trimitere la procedurile de autorizare a activităţilor de informaţii şi accesul la evidenţele organelor de informaţii, reglementate prin legea cadru (Legea 51/1991), care se aplică în mod corespunzător şi prin cuprinderea de garanţii suplimentare.

De asemenea, se propune introducerea unei noi proceduri în legea cadru, prin care să se reglementeze controlul judiciar al activităţii de informaţii, răspunzându-se, în acest fel, jurisprudenţei CEDO, reflectată atât în cauze româneşti, cât şi străine.

Proiectul enunţă o serie de principii potrivit cărora aceste activităţi specifice trebuie efectuate după epuizarea celorlalte şi în măsura în care acestea sunt proporţionale cu gravitatea ingerinţei efectuate (conform celor statuate de CEDO în cauza Weber şi Saravia); aceste activităţi sunt legale doar dacă sunt autorizate anterior sau, în situaţii excepţionale, ulterior, de un organ judiciar - judecătorul (conform celor statuate de CEDO în cauza Dumitru Popescu c. României (nr. 2).

În proiect se prevede că propunerea de autorizare a unor activităţi specifice se înaintează procurorului general al PÎCCJ şi este examinată sub aspectul legalităţii şi temeiniciei, în termen de 24 de ore de la înregistrare, ori de îndată în cazurile urgente, de procurori anume desemnaţi de acesta.

'Dacă apreciază că propunerea este nejustificată, procurorul o respinge prin ordonanţă motivată, comunicând aceasta de îndată organului care a formulat-o. Dacă se apreciază că propunerea este întemeiată şi sunt întrunite condiţiile prevăzute de lege, procurorul general al PÎCCJ sau înlocuitorul de drept al acestuia solicită în scris preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie autorizarea activităţilor propuse', se arată în text.

Potrivit documentului, cu ocazia analizării fiecărei cereri de autorizare, judecătorul trebuie să cunoască pe cât mai detaliat posibil circumstanţele cazului, pentru a putea lua o decizie cât mai judicioasă şi mai riguroasă, motiv pentru care proiectul de lege de modificare a Legii

51/1991 enumeră elementele ce trebuie cuprinse în cererea de autorizare a activităţilor specifice.

Se prevede, de asemenea, posibilitatea ca judecătorul care examinează cererea de autorizare să solicite informaţii suplimentare, dacă le consideră necesare, evitându-se astfel respingerea unor cereri insuficient motivate.

'În cazul în care constată că cererea este justificată, judecătorul se pronunţă prin încheiere motivată, care trebuie să cuprindă date privind activităţile autorizate, identitatea persoanei afectate dacă este cunoscută, locul sau locaţia unde activităţile specifice se pot desfăşura, dacă sunt cunoscute, organele care efectuează activităţile specifice, persoanele care au obligaţia de a acorda sprijin la executarea activităţilor autorizate, precum şi durata de valabilitate a autorizaţiei, duratele maxime permise pentru fiecare prelungire a acesteia, precum şi durata maximă permisă pentru emiterea unei autorizaţii. În cazul în care judecătorul consideră că cererea este nejustificată, o respinge prin încheiere motivată', precizează sursa citată.

Proiectul reglementează şi o procedură pentru situaţii de urgenţă, când întârzierea obţinerii autorizaţiei ar prejudicia grav finalitatea activităţilor specifice necesare, precum şi procedura specifică în cazul în care judecătorul apreciază că activităţile desfăşurate nu se justifică, şi dispune încetarea acestora şi distrugerea materialelor obţinute.

MJ subliniază că prevederea răspunde exigenţelor CEDO care impun controlul independent al distrugerii datelor, care nu prezintă relevanţă pentru siguranţa naţională.

'În cazul în care datele şi informaţiile rezultate din activităţile autorizate nu sunt suficiente pentru sesizarea organelor de urmărire penală şi nici nu justifică desfăşurarea în continuare de activităţi de informaţii cu privire la acea persoană, proiectul de lege propune ca, din dispoziţia conducătorului organului de stat cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale, să se dispună notificarea persoanei ale cărei drepturi sau libertăţi au fost afectate prin activităţile autorizate, atât cu privire la activităţile desfăşurate faţă de aceasta, cât şi cu privire la perioadele în care s-au desfăşurat', se spune în document.

Ministerul Justiţiei mai precizează că această notificare nu se face în următoarele cazuri: când ar putea conduce la periclitarea îndeplinirii atribuţiilor de serviciu ale organelor de stat cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale, prin dezvăluirea unor surse ale acestora, inclusiv ale serviciilor de securitate şi informaţii ale altor state; când informaţiile sunt necesare pentru apărarea securităţii naţionale; când furnizarea informaţiilor aduce atingere drepturilor şi libertăţilor unor terţe persoane; când furnizarea informaţiilor ar putea duce la deconspirarea metodelor şi mijloacelor, inclusiv tehnicile speciale de investigare, utilizate de organele de stat cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale.

Este reglementat totodată remediul efectiv impus de jurisprudenţa CEDO în astfel de cazuri (Rotaru c. României), constând în accesul la instanţă al persoanei care se consideră vătămată în drepturile sale.

În ceea ce priveşte modificarea Legii 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului, proiectul propune abrogarea normelor de procedură, cu trimitere la procedura reglementată în reglementarea privind siguranţa naţională, deoarece se doreşte instituirea unui cadru normativ unitar.

MJ precizează că este necesar avizul Consiliului Legislativ, Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, Consiliul Economic şi Social şi Consiliului Superior al Magistraturii.

MAI - proiect privind analize de risc la securitatea fizică a unor unităţi

15 oct /Agerpres/ - Ministerul Administraţiei şi Internelor (MAI) supune dezbaterii publice proiectul instrucţiunilor ministrului Administraţiei şi Internelor privind elaborarea analizelor de risc la securitatea fizică a unităţilor ce fac obiectul Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, informează un comunicat al instituţiei emis luni.

'Prezentele instrucţiuni stabilesc modul de efectuare a analizei de risc la securitatea fizică a unităţilor ce fac obiectul Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, cu modificările şi completările ulterioare, denumite în continuare unităţi, precum şi condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească persoanele fizice şi persoanele juridice care execută astfel de activităţi', prevede proiectul.

Conform acestuia, analizele de risc la securitatea fizică constituie fundamentul adoptării măsurilor de securitate a obiectivelor, bunurilor şi valorilor prevăzute de lege. În elaborarea analizelor de risc la securitatea fizică se ţine cont şi de prevederile standardelor naţionale sau europene privind managementul riscului.

Instrucţiunile nu se aplică pentru adoptarea măsurilor de securitate necesare efectuării transporturilor de bunuri şi/sau valori.

Proiectul stipulează că instrucţiunile se aplică de către: conducătorii unităţilor, pentru adoptarea măsurilor de asigurare a securităţii obiectivelor proprii, corelate cu rezultatul analizei de risc; personalul de specialitate, în procedura de elaborare a analizelor de risc pentru unităţile funcţionale, cât şi în faza de proiectare a acestora; inspectoratele de poliţie judeţene/Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti, pentru calcularea şi furnizarea coeficienţilor de criminalitate specifică la nivel de zonă şi pentru verificarea respectării dispozitivelor acesteia; Inspectoratul General al Poliţiei Române, denumit în continuare IGPR, pentru calcularea şi furnizarea coeficienţilor de criminalitate specifică la nivel de judeţ şi pentru înfiinţarea şi actualizarea Registrului Naţional al Evaluatorilor de Risc la Securitate Fizică (RNERSF).

'Analiza de risc la securitatea fizică se materializează prin documentaţia întocmită în cadrul procesului standardizat de management al riscului, prin care se determină, în mod dinamic, măsurile necesare şi aplicabile, pentru încadrarea riscurilor de securitate la niveluri acceptabile', stabileşte proiectul supus dezbaterii publice.

Analizele de risc sunt elaborate de: experţi în evaluare, înscrişi în RNERSF în calitate de persoane fizice autorizate; persoane juridice înscrise în RNERSF, prin intermediul experţilor în evaluare cu care au raporturi de muncă.

Până la adoptarea standardului ocupaţional pentru ocupaţia de evaluator de risc la securitatea fizică, analizele de risc pot fi elaborate

de: specialişti cu o vechime în domeniul evaluării riscului la securitatea fizică mai mare de cinci ani, înscrişi în RNERSF în calitate de persoane fizice; persoane juridice înscrise în RNERSF, prin intermediul specialiştilor cu o vechime în domeniul evaluării riscului la securitatea fizică mai mare de cinci ani, cu care au raporturi de muncă.

Persoanele fizice sau persoanele juridice nu pot efectua analize de risc la securitate fizică pentru unităţile cu care au încheiate contracte pentru asigurarea serviciilor de pază a obiectivelor, bunurilor şi valorilor, servicii de proiectare, instalare, modificare sau întreţinere a componentelor sau sistemelor de alarmare împotriva efracţiei, sau servicii de consultanţă în domeniu, se mai arată în proiect.

Propunerile, sugestiile şi opiniile persoanelor interesate cu privire la acest proiect de act normativ pot fi transmise pe adresa de e-mail [e-mail], în termen de zece de zile.

Textul acestui document este afişat şi poate fi consultat pe pagina de internet www.mai.gov.ro, la secţiunea Transparenţă decizională, precum şi la Centrul de Relaţii cu Publicul al MAI, din Piaţa Revoluţiei nr. 1 A, sector 1, Bucureşti.

MAI-proiect vizând externalizarea unor servicii destinate consumatorilor de droguri

16 oct /Agerpres/ - Ministerul Administraţiei şi Internelor (MAI) supune dezbaterii publice un proiect de act normativ care prevede că, în lipsa personalului Agenţiei Naţionale Antidrog (ANA) necesar pentru asigurarea serviciilor de administrare, asistenţă medicală, psihologică şi socială, serviciile respective pot fi externalizate.

Potrivit hotărârii pentru completarea HG nr. 1102/2008 privind aprobarea Programului naţional de asistenţă medicală, psihologică şi socială a consumatorilor de droguri - 2009-2012 postată pe site-ul MAI şi supusă dezbaterii publice, serviciile respective pot fi externalizate în vederea îndeplinirii standardelor minime obligatorii de organizare şi funcţionare a centrelor de furnizare de servicii pentru consumatorii de droguri, potrivit legii.

În nota de fundamentare a hotărârii se arată că, prin promovarea acestui proiect de act normativ, se urmăreşte îndeplinirea obiectivelor specifice Programului naţional de asistenţă medicală, psihologică şi socială a consumatorilor de droguri - 2009-2012.

În acest context, sunt vizate mai multe aspecte, printre care operaţionalizarea comunităţilor terapeutice, ca servicii psiho-sociale cu rol proactiv şi determinant în incluziunea socială a consumatorilor dependenţi, consolidarea funcţionării centrelor de asistenţă integrată în adicţii ca elemente centrale al sistemului public de asistenţă medicală, psihologică şi socială.

Prin aceste centre se urmăreşte acordarea de servicii de asistenţă medicală, psihologică şi socială pentru consumatorii de droguri în regim ambulatoriu, inclusiv tratament substitutiv cu agonişti sau antagonişti de opiacee, ca alternativă terapeutică orientată spre îmbunătăţirea calităţii vieţii beneficiarilor, reducerea incidenţei bolilor (HIV, HVB, HVC) sau riscurilor asociate consumului, reducerea consumului de droguri şi creşterea nivelului de adaptare şi integrare socială, familială şi profesională a beneficiarilor.

Un alt aspect vizat este asigurarea funcţionării centrelor de zi prin care se urmăreşte continuitatea procesului de integrare/reintegrare socială a consumatorilor de droguri care au parcurs un program integrat de tratament în centrele de asistenţă integrată în adicţii în scopul dezvoltării unui comportament proactiv în societate a acestora.

Totodată, realizarea acestor obiective contribuie la îmbunătăţirea imaginii MAI, prin promovarea unor servicii comunitare performante, înalt profesionalizate, în concordanţă cu practicile comunitare în domeniu şi prin oportunitatea oferită unui grup vulnerabil cu risc de excluziune socială de a avea alternative de reintegrare în acord cu principiile umanismului şi nediscriminării, mai relevă nota de fundamentare a hotărârii.

Propunerile, sugestiile şi opiniile persoanelor interesate cu privire la acest proiect de act normativ sunt aşteptate pe adresa de e-mail [e-mail], în termen de zece de zile.

Dezbateri publice privind proiectul Strategiei Naţionale Antidrog 2013 - 2020

29 oct /Agerpres/ - Unitatea de Politici Publice din cadrul MAI a organizat, luni, precum şi săptămâna trecută, întâlniri de consultare a instituţiilor publice şi a societăţii civile privind proiectul Strategiei Naţionale Antidrog 2013 - 2020.

Conform unui comunicat al MAI, întâlnirile cu reprezentanţi ai instituţiilor publice şi ai organizaţiilor neguvernamentale cu atribuţii în domeniul antidrog au fost organizate împreună cu Agenţia Naţională Antidrog (ANA) luni, dar şi pe 22 şi 23 octombrie, şi au mai vizat consultări referitor la proiectul Planului de acţiune pentru implementarea Strategiei Naţionale Antidrog 2013 - 2016.

Reprezentanţii instituţiilor publice şi ai societăţii civile au adus propuneri care au vizat în principal completarea cadrului legislativ incident. 

Noua Strategie Naţională Antidrog şi Planul de acţiune, în formă de proiect, reprezintă răspunsul statului român la problema drogurilor, cuprinzând obiective generale, specifice, precum şi direcţii de acţiune concrete ce vor fi implementate în perioada de referinţă de către instituţiile implicate în reducerea impactului fenomenului drogurilor la nivel naţional.

De asemenea, proiectul Strategiei Naţionale Antidrog 2013 - 2020 şi cel al Planului de acţiune pentru implementarea Strategiei Naţionale Antidrog 2013 - 2016 abordează într-o manieră concretă problematica drogurilor din perspectiva directivelor europene şi a realităţii din România.

În cadrul celor trei sesiuni de dezbateri publice au participat reprezentanţi ai MAI, Inspectoratului General al Poliţiei Române, Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti, Consiliului Naţional al Audiovizualului, Autorităţii Naţionale pentru Calificări, Colegiului Farmaciştilor, Autorităţii Naţionale a Vămilor, Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, Ministerului Sănătăţii, Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, Oficiului Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor.

Dintre organizaţiile neguvernamentale angrenate în lupta împotriva drogurilor în România au fost prezente Asociaţia Română Anti-Sida, Asociaţia 'Carusel', Romanian Angel Appeal, Organizaţia 'Salvaţi Copiii', Romanian Harm Reduction Network, Reprezentanţa UNICEF în România. 

Cele două proiecte de documente publice sunt supuse dezbaterii până pe 5 noiembrie, iar instituţiile şi organizaţiile neguvernamentale pot formula în scris propuneri concrete de modificare şi completare a proiectului Strategiei Naţionale Antidrog 2013 - 2020 şi a celui privind Planul de acţiune pentru implementarea Strategiei Naţionale Antidrog 2013 - 2016, urmând ca după această perioadă să fie supuse spre aprobare Guvernului României.

Începând cu 3 octombrie, MAI a supus spre dezbatere publică cele două proiecte de acte normative.

Direcţiile de acţiune prevăzute de proiectul Strategiei Naţionale Antidrog 2013 - 2020 sunt reducerea cererii şi ofertei de droguri, coordonare, cooperare internaţională, precum şi cercetare, evaluare, informare.

Potrivit proiectului Strategiei, la nivel naţional, problema drogurilor, inclusiv alcoolul şi tutunul, continuă să reprezinte o provocare cu implicaţii grave atât pentru domeniul social, al sănătăţii, dar şi în domeniul aplicării legii, iar evoluţiile recente, cum ar fi consumul de substanţe noi cu proprietăţi psihoactive, continuă să genereze preocupări la toate nivelurile.

MMFPS - dezbaterea proiectului de lege privind economia sociala

Data: 11-10-2012 La solicitarea societatii civile, Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale organizeaza in data de 15 octombrie 2012, ora 10, la sediul din str. Dem. I. Dobrescu nr. 2, etaj 2, camera 205, sedinta publica de dezbatere a proiectului de lege privind economie sociala, cu urmatoarea ordine de zi: prezentarea proiectului de act normativ; prezentarea si discutarea observatiilor si propunerilor referitoare la proiectul de act normativ. La sedinta publica ce va avea loc in cadrul Ministerului Muncii, Familiei si Protectiei Sociale pentru dezbaterea publica a proiectului de act normativ au acces institutiile publice, organizatiile civice, precum si orice persoane interesate. Participarea se face cu confirmare prealabila, pana vineri, 12 octombrie 2012. Pentru confirmari contactati: Simona Mariana Niculescu-sef serviciu - Directia Politici Publice si Comunicare, Andra Luiza Calin-expert asistent - Directia Politici Publice si Comunicare, Telefon:[phone] E-mail: [e-mail] Sursa: fonduri-structurale.ro