Guvernul româniei

Info politici publice

MMFPS: mesajul transmis cu prilejul Zilei internaţionale a persoanelor în vârstă.

1 oct /Agerpres/ - Executivul a aprobat, în perioada 2000- 2011, prin hotărâri de Guvern, o sumă de peste 47 miliarde lei, destinată cofinanţării lucrărilor de reabilitare pentru 49 de cămine pentru persoane vârstnice, a declarat ministrul Muncii, Mariana Câmpeanu, în mesajul transmis cu prilejul Zilei internaţionale a persoanelor în vârstă.

În prezent, în România, funcţionează 109 cămine pentru persoane vârstnice, cu o capacitate totală de 6.839 locuri, aflate în subordinea sau coordonarea autorităţilor publice locale şi 74 cămine cu o capacitate totală de 3.154 locuri, administrate de organizaţii neguvernamentale.

Anul trecut, a fost acordată organizaţiilor neguvernamentale suma de 4 miliarde lei, pentru 33 unităţi de asistenţă socială şi 1.399 beneficiari, iar anul acesta, sumele aprobate sunt similare.

Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale (MMFPS) derulează programul 'Dezvoltarea reţelei naţionale de cămine pentru persoanele vârstnice', până în prezent fiind aprobate 23 de solicitări de finanţare în sumă de 47 milioane lei.

Până la 30 iunie 2012, au fost cheltuite 8,13 milioane lei, pentru funcţionarea a 19 cămine cu o capacitate totală de 999 locuri, în care, în prezent, sunt asistate circa 644 persoane vârstnice/lună.

MMFPS mai derulează şi programe de investiţii pentru cofinanţarea lucrărilor de construcţii, reparaţii şi amenajări de clădiri ale unităţilor de asistenţă socială - la cererea consiliilor locale şi în baza proiectelor elaborate de acestea. De asemenea, ministerul susţine financiar funcţionarea Consiliul Naţional al Persoanelor Vârstnice.

'Este obligaţia noastră, ca guvernanţi dar şi ca societate în ansamblu, să găsim mai multe soluţii concrete pentru ameliorarea condiţiilor de viaţă ale persoanelor vârstnice, prin prelungirea perioadei de viaţa activă. Avem datoria să ne schimbăm atitudinile şi percepţiile faţă de persoana vârstnică şi să creăm acele punţi de solidaritate între generaţii, care să asigure păstrarea demnităţii umane pe tot parcursul vieţii.

1 octombrie trebuie să fie o zi specială nu doar pentru seniorii noştri şi cei din întreaga lume, ci pentru noi toţi, cei care trebuie să le arătăm respectul şi preţuirea pentru eforturile şi realizările lor. De ziua seniorilor, vă urez din toată inima multă sănătate, o viaţă mai bună şi, împreună cu generaţiile ce ne urmează, să dăm ani vieţii şi, mai ales, viaţă anilor!', afirmă ministrul Muncii în mesajul menţionat.

La februarie 1991, ONU consacra ziua de 1 octombrie ca zi internaţională a persoanelor în vârstă, iar pe 16 decembrie 1991, Adunarea Generală dădea rezoluţia 'Principiile Naţiunilor Unite pentru persoanele în vârstă destinate a le permite să trăiască mai bine în anii câştigaţi'.

Aceste principii consacră dreptul persoanelor vârstnice la hrană, condiţii de locuit şi îngrijire medicală, libertatea de a decide asupra vieţii personale şi profesionale, dreptul de a se exprima şi de a participa în activităţi sociale după pensionare, precum şi accesul la oportunităţi de învăţare adecvate vârstei.

În 2002, la Madrid, Adunarea Generală a ONU a adoptat Planul Internaţional de Acţiune privind Îmbătrânirea care stabileşte obiectivele prioritare şi angajamentele statelor membre cu privire la politicile destinate populaţiei vârstnice, în principal cele din domeniul protecţiei sociale, ocupării, sănătăţii şi participării persoanelor de vârsta a treia la toate aspectele economice, sociale, culturale şi politice ale societăţii.

Cea de-a 21-a celebrare a zilei internaţionale dedicate persoanelor vârstnice are loc în 2012 - Anul European al Îmbătrânirii Active şi Solidarităţii între Generaţii.

În România, problematica persoanelor vârstnice este în directă competenţa a MMFPS, prin mai multe canale de intervenţie, cum este protecţia socială, prin asigurări sociale şi asistenţă socială, şi susţinerea participării persoanelor vârstnice în societate şi în forţa de muncă.

MMP are în vedere găsirea de soluţii optime în vederea gestionării într-un mod corespunzător a populaţiei de urşi

4 oct /Agerpres/ - Ministerul Mediului şi Pădurilor are în vedere îmbunătăţirea, într-un timp cât mai scurt, a legislaţiei în domeniul protecţiei animalelor şi găsirea de soluţii optime în vederea gestionării într-un mod corespunzător a populaţiei de urşi de pe teritoriul României, informează MMP printr-un comunicat remis, joi, AGERPRES.

În urma întâlnirii pe care conducerea ministerului a avut-o în data de 24 septembrie 2012 cu reprezentanţii ONG-urilor pentru protecţia animalelor şi cu cei ai asociaţiilor de vânătoare s-a stabilit aplicarea unor măsuri clare în vederea administrării populaţiei de urşi. Aceste măsuri vizează actualizarea componenţei Consiliului Naţional de Vânătoare, convocarea reprezentanţilor gestionarilor fondurilor cinegetice precum şi modificarea contractului cadru de gestionare a faunei cinegetice.

'Am propus elaborarea unui ordin de ministru pentru modificarea contractului cadru de gestionare a faunei din fondurile cinegetice. În acest scop, urmărim completarea contractului cu noi clauze care să facă referire în mod expres la speciile protejate de pe teritoriul acestor fonduri

cinegetice: urs, lup, râs, pisică sălbatică. Aceste clauze trebuie să facă referire la obligativitatea gestionarilor de a evalua, de a monitoriza şi mai ales de a asigura hrana animalelor sălbatice atunci când acest lucru se impune. Prin aceste modificări, Ministerul Mediului şi Pădurilor nu doreşte crearea unui prejudiciu economic pentru gestionarii fondurilor de vânătoare ci urmăreşte, în primul rând, protejarea populaţiei aflate în apropierea fondurilor cinegetice precum şi asigurarea unui habitat optim animalelor sălbatice prin îndepărtarea acestor specii de zonele locuite' susţine secretarul de stat în MMP Mugur Cozmanciuc.

Acesta a dispus, încă de la numirea sa în funcţie, intensificarea controalelor în fondurile cinegetice astfel, începând cu luna mai 2012 au fost verificaţi un număr de 150 de gestionari de fonduri cinegetice, aplicându-se un număr de 336 contravenţii, cu o valoare cumulată de 36.000 de lei. Totodată, au fost formulate 28 sesizări penale pentru nerespectarea regimului autorizaţiilor de vânătoare şi braconaj cinegetic, care au provocat un prejudiciu de 67.112 lei.

'Totodată, Ministerul Mediului şi Pădurilor va actualiza, periodic, măsurile aplicate în vederea unei gestionări cât mai eficiente a situaţiei urşilor şi a celorlalte specii de animale protejate prin lege, iar la stabilirea acestor măsuri vor contribui şi viitoarele întâlniri şi discuţii pe care conducerea MMP le va avea cu reprezentanţii ONG-urilor pentru protecţia animalelor şi ai asociaţiilor de vânătoare', se menţionează în comunicat.

MMP:O procedură clară privind stabilirea procentului real al colectării selective, până la finele anului

22 oct /Agerpres/ - Ministrul Mediului şi Pădurilor, Rovana Plumb, a afirmat, luni, într-o conferinţă de presă, că în România este nevoie de o procedură clară prin care să fie stabilit procentul real al colectării selective, întrucât există discrepanţe mari între raportările asociaţiilor de profil şi cifrele care ajung la Comisia Europeană.

'În ceea ce priveşte modul în care se stabileşte procentul aferent colectării selective, ne dorim o procedură clară. Până la sfârşitul anului, va fi introdusă în România o nouă procedură în ceea ce priveşte colectarea selectivă a deşeurilor. Este o discrepanţă prea mare între ceea ce prezintă asociaţiile de profil şi ceea ce ajunge ca raportare la Comisia Europeană.

În schimb, în ceea ce priveşte informaţiile pe care le avem de la asociaţiile de producători şi importatori, reiese că noi ne atingem ţintele.

Atunci, cum avem numai 1,97% rată de reciclare a deşeurilor din total colectare, aşa cum reiese din studiul Comisiei Europene? Declicul este undeva la mijloc şi trebuie stabilite procedurile care să identifice clar acest procent, nu cum se face în acest moment', a precizat ministrul Mediului.

Potrivit datelor oficiale, la ora actuală, în România, sunt autorizate să funcţioneze 12 asociaţii specializate în colectarea selectivă a diverselor deşeuri de ambalaje, dintre care şapte sunt axate pe deşeurile de ambalaje şi cinci pe deşeuri de echipamente electrocasnice şi electrice /DEEE/.

Totodată, în prezent, se află în proces de avizare o asociaţie care se va ocupa de colectarea bateriilor.

Noua Directivă 2012/19/UE privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice (DEEE), publicată oficial în data de 25 iulie a.c., în Official Journal of the EU, introduce ţinte superioare de colectare a DEEE-uri.

Astfel, din momentul intrării în vigoare, statele membre ale Uniunii Europene au la dispoziţie 18 luni pentru transpunerea noii directive în legislaţiile naţionale.

Până la transpunerea acestei directive în legislaţiile naţionale, rata de colectare actuală de 4 kg/locuitor rămâne în vigoare, urmând ca, de la mijlocul anului 2016, rata de colectare minimă să fie de 45%, calculată pe baza greutăţii totale a DEEE colectate într-un an, exprimată ca procent din greutatea medie a EEE introduse pe piaţă în cei trei ani precedenţi. 

În cea de-a doua etapă prevăzută de directivă, începând cu 2019, rata de colectare minimă care trebuie realizată anual este de 65% din greutatea medie a EEE introduse pe piaţă în cei trei ani precedenţi în fiecare stat membru sau, alternativ, 85% din volumul DEEE generate pe teritorul statului respectiv.

România, ca şi alte ţări din centrul şi estul Europei, va beneficia de o perioadă de tranziţie, tradusă prin realizarea, în prima etapă (2016-2019), a unei rate de colectare între 40% şi 45%, şi amânarea realizării ratei de colectare de 65% (aplicabilă în UE din 2019) până la o dată decisă de statul membru respectiv, dar nu mai târziu de 2021.  

Prezenta directiva europeană urmăreşte îmbunătăţirea performanţelor de mediu ale tuturor operatorilor implicaţi în ciclul de viaţă al echipamentelor electrice şi electronice (EEE), precum producători, distribuitori şi consumatori şi, în special, operatorii direct implicaţi în colectarea şi tratarea DEEE-urilor.

MMP: Delta Dunării trebuie declarată zonă defavorizată din punct de vedere economic

23 oct /Agerpres/ - Delta Dunării trebuie declarată zonă defavorizată din punct de vedere economic în aşa fel încât să poată fi sprijiniţi întreprinzătorii locali, pentru că sunt foarte multe probleme sociale în zonă, care derivă din problemele economice, a declarat, marţi, la un simpozion de specialitate, Rovana Plumb, ministrul Mediului şi Pădurilor.

'(...)am luat în discuţie cu preşedintele Consiliului Judeţean Tulcea, Horia Teodorescu, posibilitatea ca Delta să fie declarată zonă defavorizată din punct de vedere economic, pentru a putea sprijini tot ceea ce înseamnă întreprinzători locali. În privinţa multiplelor elemente infracţionale legate de braconajul în Delta Dunării, vreau să vă spun că am vizitat zona pentru a vedea exact ceea ce ce întâmplă acolo. Am constatat clar că sunt foarte multe probleme sociale care derivă din problemele economice. Sper ca împreună, Guvern şi autorităţi locale, să reuşim să facem acest proiect. Zona de acolo, oamenii de acolo, Europa, are nevoie de acest minunat loc', a afirmat Rovana Plumb.

Potrivit ministrului Mediului, la ora actuală, în Delta Dunării se derulează o serie de proiecte în valoare de 30 milioane de euro, iar ideea unui proiect integrat al zonei trebuie să nu facă abstracţie de Strategia Dunării.

'Consider că Delta Dunării Dunării ne aparţine nouă şi vreau ca împreună cu oamenii să luptăm să fie într-adevăr ocrotită şi conservată.

Delta este o prioritate a Guvernului pentru că nu putem să discutăm despre conservare, ocrotirea biodiversităţii fără să discutăm şi despre ceilalţi piloni, respectiv economic şi social. În momentul de faţă, în Deltă se desfăşoară patru proiecte, prin Programul Operaţional Sectorial Mediu, în cuantum de 30 milioane de euro, şi care sper să aducă beneficii cât se poate de utile pentru această comunitate. În ceea ce priveşte discuţiile pe care le-am avut, urmărim ca pe următorul program multianual financiar 2014-2020, să realizăm un proiect integrat pentru dezvoltare durabilă a Deltei Dunării, care să fie finanţat prin mai multe programe operaţionale sectoriale.

Proiectul integrat al Deltei Dunării nu trebuie să fie decuplat de strategia Dunării şi nu trebuie decuplat de toate politicile în contextul sinergiei Mării Negre pentru a putea obţin e pentru această zonă o dezvoltare în armonie cu dezvoltarea biodiversităţii', a explicat Rovana Plumb.

ASDD organizează, marţi, ediţia a VI-a a Simpozionului Naţional 'Avem o Deltă. Cum procedăm?', eveniment care face parte dintr-un proiect de informare şi conştientizare cu privire la protejarea biodiversităţii Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării.

România şi-a adus aportul la crearea macro-strategiei UE pentru regiunea Dunării, adoptată din 2011

23 oct /Agerpres/ - La nivel european există o macro-strategie a Uniunii Europene dedicată întregii regiuni a Dunării, document adoptat de un an, la care şi-a adus aportul şi România, a declarat, marţi, la un simpozion de specialitate, Brânduşa Predescu, coordonator în cadrul Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării.

'Contextul european este favorabil în acest moment iniţiativei şi acţiunii organizaţiei ASDD (Asociaţia Salvaţi Dunărea şi Delta n.r). România a fost, alături de Austria, cea care a iniţiat ceea ce constituie un cadru extrem de favorabil Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării.

Avem de un an adoptată la nivelul Consiliului European o macro-strategie a Uniunii Europene dedicată întregii regiuni a Dunării. Prin urmare, nu în mod accidental, România, printre cele trei arii prioritare pe care le coordonează, are şi aria prioritară Mediu, respectiv Managementul riscurilor de mediu. Aici, rolul Ministerului Mediului şi Pădurilor este prioritar şi vreau să mulţumesc ministrului Rovana Plumb pentru această cooperare în plan european. România rămâne motor în strategia Uniunii Europene. Avem o strategie UE pentru regiunea Dunării, avem asociaţii foarte puternice, avem Guvern, care ştiu ce să facă', a precizat Predescu.

La rândul său, Mihai Fâcă, preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului /ANPM/, a subliniat faptul că România trebuie să profite de conjunctura de a deţine preşedinţia Convenţiei Ramsar pentru a promova proiectele referitoare la Delta Dunării.

'Noi trebuie să privim Delta ca element component al unui mare ansamblu. Am ajuns să cunosc Delta foarte bine. România, timp de trei ani, până în 2015, conduce Convenţia Ramsar şi îşi poate impune punctul de vedere la nivel internaţional pe tema Deltei Dunării. Depinde numai de noi să ne facem treaba. Sper ca situaţia politică să ne ajute să ne continuăm treaba', a afirmat Fâcă.

ASDD a organizat, marţi, ediţia a VI-a a Simpozionului Naţional 'Avem o Deltă. Cum procedăm?', eveniment care a făcut parte dintr-un proiect de informare şi conştientizare cu privire la protejarea biodiversităţii Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării.

În cadrul simpozionului au fost prezentate rezultatele proiectului şi a fost lansat 'Delta Warning Report 2012', document ce conţine propuneri de îmbunătăţire a politicilor publice pentru Delta Dunării elaborate în urma analizei situaţiei înregistrate la consultările publice avute de către reprezentanţii ASDD în 29 de localităţi aflate pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării

Tulcea: Licitaţiile pentru realizarea sistemului de gestionare a deşeurilor din Deltă - blocate

10 oct /Agerpres/ - Judeţul Tulcea va pierde 17 milioane de euro, dacă Primăria municipiului Tulcea va refuza în continuare să devină membru al Asociaţiei de Dezvoltare Intracomunitară (ADI) iniţiată de Consiliul Judeţean (CJ) Tulcea, lucru care va anula şi efortul financiar făcut deja în ultimii ani de Ministerul Mediului pentru punerea în practică a sistemului integrat de gestionare a deşeurilor din Delta Dunării.

''Finanţarea de 17 milioane de euro este pusă în pericol din cauza nehotărârii Primăriei municipiului de a intra membru în ADI. Nu înţeleg de ce judeţul Tulcea riscă să devină patria gunoaielor, din ce fonduri crede cineva că s-ar mai putea realiza un asemenea proiect şi nu înţeleg lipsa de deschidere a dpmnului primar Hogea privind o investiţie pe bani europeni în beneficiul judeţului Tulcea. Cine îşi asumă compromiterea acestui proiect trebuie să răspundă în faţa opiniei publice'', a declarat, miercuri, într-o conferinţă de presă, preşedintele CJ, Horia Teodorescu.

Acesta a atras atenţia asupra faptului că proiectul realizat deja cu sprijinul financiar al Ministerului Mediului pentru deşeurile din Deltă nu vizează decât suprafeţele de teren ale unităţilor administrativ-teritoriale din Rezervaţie şi nu are în vedere transportul deşeurilor din Deltă, astfel că eforturile realizate deja de instituţiile statului pentru rezolvarea problemei vor deveni inutile.

''S-au amenajat deja rampe, s-au achiziţionat utilaje pentru Sulina, Sfântu Gheorghe, Chilia Veche şi Crişan, dar proiectul iniţial nu devine viabil fără acest proiect pentru începerea căruia avem nevoie de acordul Primăriei municipiului Tulcea. Fără acest acord, licitaţiile din cadrul proiectului de circa 17 milioane de euro sunt blocate. Putem redimensiona acest proiect, dar vom pierde componente viabile, iar în final riscăm să devină ineficient şi nimeni nu vrea acest lucru. Am încredere în înţelepciunea conducerii Primăriei municipiului şi cred că nimeni nu îşi doreşte la marginea oraşului o groapă de gunoi care nu este la standarde europene'', a menţionat preşedintele CJ, Horia Teodorescu. Potrivit sursei, discuţiile cu Primăria municipiului Tulcea vor continua în perioada următoare.

CJ Tulcea a aprobat, în luna mai 2007, studiul de fezabilitate în vederea realizării proiectului 'Sistem integrat pentru gestionarea deşeurilor în Delta Dunării', acesta fiind finanţat cu suma de 15.625.000 lei prin Hotărârea de Guvern nr. 920 privind Programul multianual prioritar de mediu şi gospodărire a apelor care se execută pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării.

Şi fosta conducere a CJ Tulcea a încercat să atragă Primăria municipiului Tulcea în ADI, dar deşi conducerile ambelor instituţii erau la vremea aceea de aceeaşi culoare politică, Primăria a refuzat să devină membru al ADI, fiindcă beneficiază de preţ preferenţial pentru depozitarea deşeurilor în groapa de la marginea oraşului.

În vara acestui an, autorităţile locale din Delta Dunării s-au întâlnit cu reprezentanţii Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării şi s-au arătat nemulţumiţi din cauză că nu au unde să depoziteze deşeurilor, luna aceasta Administraţia şi societatea Apa Nova din Bucureşti, parte a companiei Veolia Water, demarând o campanie prin care atât elevii, cât şi locuitorii din Delta Dunării vor învăţa să utilizeze compostul în propriile gospodării.

România şi Bulgaria au semnat memorandumul pentru dezvoltarea durabilă a transportului pe Dunăre

Sofia, 11 oct - Corespondentul Agerpres, Ivan Radev, transmite: România şi Bulgaria au semnat, joi la Sofia, un memorandum pentru înfiinţarea unui comitet interinstituţional pentru dezvoltarea durabilă a transportului intern pe apă în sectorul româno-bulgar al Dunării.

Documentul a fost semnat de ministrul bulgar al dezvoltării regionale, Liliana Pavlova, de cel al transporturilor şi al tehnologiilor informaţionale, Ivailo Moskovski, precum şi de ministrul român al transporturilor şi infrastructurii, Ovidiu Silaghi.

Comitetul va adopta şi, ulterior, va monitoriza executarea unui plan de acţiune în cadrul proiectelor menite să amelioreze navigaţia în sectorul comun al fluviului, se arată într-un comunicat de presă difuzat miercuri de guvernul bulgar.

Ministrul Silaghi a subliniat rolul important jucat de secretarul de stat la Ministerul Transporturilor Valentin Preda şi de ministrul-adjunct bulgar al dezvoltării regionale Nikolina Nikolova pentru realizarea acest proiect. În opinia lui, acest document este o bază bună pentru proiectele pe care le vom dezvolta. Strategia Dunării este un instrument bine gândit şi foarte util pentru ambele ţări şi în acest moment depinde doar de noi în ce măsură putem folosi posibilităţile pe care le oferă, crede ministrul român.

Nu ajunge să avem doar strategia Dunării, trebuie să ne gândim la modalităţile prin care o putem folosi. Avem proiecte pe care trebuie să le prezentăm cu o voce comună la Bruxelles. Pe baza documentului semnat astăzi avem posibilitate să avem o voce comună, pentru că interesele noastre strategice sunt comune, a adăugat Ovidiu Silaghi.

Omologul său bulgar Ivailo Moskovski a notat că fluviul Dunărea face parte din coridoarele transeuropene, fiind coridorul numărul 7. El a subliniat faptul că în acest moment Bulgaria şi România nu profită pe deplin de posibilităţile oferite de acest coridor de transport. Sunt oraşe în Europa cu cinci şase poduri, numai într-un oraş, iar noi nu avem decât unul singur, iar cel de al doilea urmează să fie deschis în curând, a spus Moskovski.

La ceremonia a asistat şi Cezare Benarbei, reprezentant al Direcţiei Generale Mobilitate şi Transport al Comisiei Europene. El a spus că dezvoltarea căilor navigabile nu înseamnă doar dezvoltarea transporturilor, ci şi dezvoltarea economică a regiunii şi a dat exemplul Franţei şi Belgiei care şi-au unit eforturile în construirea unor canale navigabile.

Potrivit unui comunicat de presă remis Agerpres de guvernul bulgar, comitetul interinstituţional va identifica resursele financiare pentru realizarea proiectelor şi va acorda asistenţă pentru executarea strictă a planului de acţiune. De asemenea, va analiza cadrul legislativ din cele două ţări în legătură cu întreţinerea şi ameliorarea navigaţiei şi, dacă este necesar, va face propuneri motivate pentru schimbări la acest cadru legislativ.

Prin semnarea memorandumului, cele două ţări dau o dovadă de o bună coordonare şi de dorinţa de a soluţiona împreună problemele de interes comun, participând cu succes la realizarea Strategiei Dunării. Ameliorarea comunicaţiilor în sectorul româno-bulgar creează condiţii bune pentru intensificarea cooperării în domeniul economic şi social, precum şi pentru folosirea mai eficientă a resurselor disponibile, se mai afirmă în comunicat.

Şeful ANPM: Se impune o evaluare urgentă a situaţiei pe râurile unde se derulează investiţii în microhidrocentrale

1 oct /Agerpres/ - Situaţia existentă pe râurile unde au loc lucrări de investiţii în microhidrocentrale trebuie evaluată urgent la nivel global, iar cei care au declanşat sistemul trebuie să răspundă, a declarat, luni, în cadrul unei dezbateri de specialitate, Mihail Fâcă, preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului /ANPM/. 'Ne aflăm în faţa unor investiţii, unele 90% poate chiar 95% finalizate. Ne aflăm în faţa unor alte investiţii în proporţie de 70% şi poate unele care nu au început. Ce facem mai departe în cazurile de faţă ?

Avem trei variante foarte clare: să le interzicem continuarea lucrărilor şi să rămânem în această fază, să impunem să fie adus totul la starea iniţială şi varianta trei să găsim posibilitatea de compensare în ideea în care şi-ar continua activitatea şi ar termina lucrările. Personal, n-am nicio pasiune pentru niciuna dintre variante. Pentru mine, varianta legală este la colegii de la Piteşti care au eliberat aceste acte de reglementare. Cei care au declanşat tot sistemul vor răspunde şi trebuie să răspundă. Se impune urgent o evaluare a situaţiei globale pe aceste trei râuri cu o analiză pertinentă şi făcută de specialişti vizavi de cele trei posibilităţi', a afirmat Fâcă.

Oficialul ANPM a menţionat, totodată, că, la ora actuală, există o independenţă nejustificată a autorităţilor de mediu şi trebuie creat un grup de lucru pentru stabilirea unor proceduri clare pe subiectul microhidrocentralelor.

'Există o independenţă puţin justificată a autorităţilor locale de mediu (...) Sincer, cred că nu suntem suficient pregătiţi pentru o astfel de ultra-autonomie locală. Nu comentez cum s-a ajuns aici. Trebuie să creăm un grup de lucru în vederea stabilirii unor proceduri foarte clare pentru acest gen de subiecte sensibile. O altă idee foarte bună şi care a fost dezbătută în minister şi vrem să o promovăm mai departe este această strategie naţională privind investiţiile în energii regenerabile (...) Cred că pe zona respectivă /râurile Capra, Buda şi Otic din Făgăraş, n.r./ să se facă un studiu real, corect, care să cuprindă şi o evaluare adecvată pornind de la cele trei ipoteze de lucru. Ar trebui ca specialiştii să ne spună ce atitudine am putea adopta vizavi de aceste investiţii (...) Legea spune că atunci când avem mai multe puncte de investiţie cu impact asupra aceleiaşi zone trebuie să mergem clar pe un studiu global', a subliniat MIhail Fâcă.

În data de 20 septembrie a.c., IMOB Expert Consulting, investitorul microhidrocentralelor situate pe râurile Capra, Buda şi Otic din Făgăraş, a anunţat primirea acordului de mediu actualizat din partea ANPM, conform solicitării ministrului Mediului şi Pădurilor, Rovana Plumb, pentru aceste lucrări.

Odată cu primirea acordului de mediu actualizat, după controlul efectuat în zonă în data de 27 august 2012, a fost avizată şi documentaţia care completează studiul de impact al proiectului asupra mediului, menţionează investitorul.

,,Studiile de evaluare adecvată pentru proiectul nostru există, sunt aprobate, iar, conform art. 28 din OUG nr. 57/2007, Custodele Natura 2000 nu poate şi nu trebuie să îşi dea acordul retroactiv pentru acestea, lucru specificat şi în scris de Custodele Făgăraşului', a explicat Cătălin Badea, directorul IMOB Expert Consulting.

Acesta a adăugat că lucrări ale proiectului, cum ar fi locul unde se colectează apa pentru a o trece prin aducţiune şi apoi prin turbină şi traversările de pe o parte pe cealaltă a râului, se desfăşoară, legal, în albia râului, investitorul fiind obligat să plătească către 'Apele Române' taxe lunare de 8 euro/m (plus TVA).

România are obligaţii legislative de la Uniunea Europeană în ceea ce priveşte energia regenerabilă. Cea mai importantă este producerea a 24% din energie din surse regenerabile până în anul 2020. După finalizarea lucrărilor, proiectul de microhidrocentrale al IMOB Expert Consulting va avea o putere de 14,7 MW energie regenerabilă.

Investiţia în acest proiect se ridică la 30 milioane de euro pe cele trei râuri, iar finanţarea a fost obţinută prin credit bancar şi surse proprii. Amortizarea investiţiei este estimată între 10 şi 15 ani, în funcţie de precipitaţii.

Prima microhidrocentrală ar urma să devină funcţională în luna octombrie a acestui an.

Printre beneficiile proiectului se află: furnizarea energiei necesare pentru aproximativ 30.000 de familii, evitarea emiterii a aproximativ 30.000 de tone de CO2/an în atmosferă şi a circa 489 de tone de fum şi praf, economisirea a peste 6.300 tone de cărbune şi mai mult de 4.200 tone de petrol.

Conform estimărilor investitorului, în 20 de ani, prin energia regenerabilă produsă, statul român economiseşte aproximativ un milion de euro, echivalentul cantităţii de petrol care trebuie importată dacă nu este compensată de energia verde.

Preşedintele Consiliului Concurenţei: interviu

Bucureşti, 3 oct /Agerpres/ - Preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, susţine, într-un interviu acordat AGERPRES, că asociaţiile celor activează în domeniul profesiilor liberale sunt 'pepiniere' de înţelegeri anticoncurenţiale. Şeful autorităţii de concurenţă prezintă stadiul în care se află principalele investigaţii, care dintre acestea vor fi finalizate până la finalul anului şi care sunt domeniile de interes major în perioada următoare. Potrivit lui Chiriţoiu, amenzile se 'aglomerează' la final de an, iar la finele anului în curs ne putem aştepta la o amendă consistentă în industria farmaceutică, în timp ce în industria petrolului şi în sectorul bancar nu vor mai fi amenzi.
AGERPRES: Când veţi finaliza investigaţia din industria farmaceutică?

Bogdan Chiriţoiu: Investigaţia privind relaţia dintre compania Antibiotice Iaşi şi distribuitori a început în 2008 şi, în mod normal, se va încheia în acest an. Am avut nişte discuţii procedurale cu avocaţii, de aceasta am întârziat, voiam să finalizăm investigaţia în această vară.

Discuţiile procedurale au luat câteva luni, sper că s-au încheiat. Vom da drumul dosarului, aceasta înseamnă audiere, în vreo două luni, iar decizia publică va fi undeva la sfârşitul anului 2012 - începutul anului 2013.

Suspectăm că Antibiotice Iaşi stabilea cu distribuitorii cine la ce licitaţie să meargă şi la ce preţ.

AGERPRES: Veţi aplica o amendă consistentă în acest dosar?

Bogdan Chiriţoiu: Da, dacă se va ajunge la amendă. Amenzile sunt undeva la 2% (din cifra de afaceri - n.a.) pentru înţelegerea pe verticală, între un producător şi distribuitorii lui. Antibiotice nu este o firmă mică, iar distribuitorii sunt destul de mari. De fapt, distribuitorii sunt mai mari decât Antibiotice (în ceea ce priveşte cifra de afaceri - n.a.).

AGERPRES: În domeniul petrolului, Consiliul Concurenţei a aplicat o amendă record. Ce a mai rămas de clarificat în acest dosar?

Bogdan Chiriţoiu: Cu amenda aceea este important ce facem în instanţă cu ea. Prima instanţă - Curtea de Apel Bucureşti - a respins toate cererile de suspendare a plăţii, iar ANAF a încasat amenda. Acum, sigur, avem de terminat la Înalta Curte cererile de suspendare şi am început să intrăm pe fond. Este cel mai important proces al nostru şi toată atenţia şi energia direcţiei noastre juridice se îndreaptă spre acest dosar. Acest caz este prioritatea numărul unu. Ne-a mai rămas o parte din investigaţie în care ne uităm la modul cum funcţionează piaţa şi vrem să vedem dacă putem veni cu variante de îmbunătăţire a ei. Aceasta este o preocupare larg răspândită acum în Europa, germanii au venit cu o analiză de piaţă, bulgarii au venit cu propuneri de a reduce transparenţa pe piaţă, ca o firmă să nu ştie ce preţuri au concurenţii săi. Analizăm şi ce idei au celelalte state membre ale UE.

AGERPRES: Aceste iniţiative ar putea avea ca efect o diminuare a preţurilor carburanţilor?

Bogdan Chiriţoiu: Nu văd miracole, oricât încercăm noi să creştem concurenţa. Mi-aş dori mai multă concurenţă pe piaţa de retail, sunt şi firme care vor să intre, unele să se extindă, Rompetrol ar vrea să se extindă, SOCAR ne spune de mult timp că vrea să intre să îşi crească prezenţa, Gazprom a intrat pe o nişă, a cumpărat câteva benzinării. Cu cât mai mulţi, cu atât mai bine. Pe de altă parte, marea problemă - preţul mare

- nu este doar din cauza ineficienţei pe piaţa vânzărilor cu amănuntul, ci din faptul că barilul Brent este la 112 dolari, orice minune am face noi pe concurenţă. Barilul este scump, nu are cum să nu ducă la preţuri mari. Plus taxele, în Europa jumătate din preţul benzinei o reprezintă taxele.
AGERPRES: De ce s-a implicat Consiliul Concurenţei în sectorul bancar, acolo unde există o autoritate de supraveghere - BNR?

Bogdan Chiriţoiu: BNR este probabil cea mai respectată instituţie publică din România, dar diviziunea muncii între noi şi BNR este similară cu cea pe care o avem cu alţi reglementatori - ANCOM, ANRE. Treaba reglementatorului este să asigure acces bun la piaţă sau, în cazul serviciilor financiare, să asigure reglementări prudenţiale, să aibă grijă să nu îşi asume riscuri excesive, problemele de concurenţă sunt însă de resortul nostru. Vrem să finalizăm cazul anul acesta. Este un caz pe care l-am trimis şi Comisiei Europene, am primit feedback-ul lor, analizăm ce ne-au spus ei şi aş vrea ca până la sfârşitul anului să tragem o concluzie.

AGERPRES: De ce, în 2012, volumul amenzilor aplicate este mai mic faţă de alţi ani? Fără amenda aplicată recent executorilor judecătoreşti, totalul amenzilor se situa puţin peste 80.000 de lei?

Bogdan Chiriţoiu: La nivelul anului 2011 nu vom mai ajunge. În general, cazurile noastre se aglomerează spre sfârşit de an, n-aş putea să spun exact de ce. Cred că toată lumea se grăbeşte spre sfârşit de an să dea odată gata dosarele. Dacă este să vedem amenzi anul acesta, o să le vedem acum, spre sfârşit de an. Aşa a fost şi anul trecut, aşa a fost şi acum doi ani, cazurile de amenzi nu sunt primăvara.

AGERPRES: Ce alte domenii sunt în atenţia Consiliului Concurenţei?

Bogdan Chiriţoiu: Avem cazuri care se vor termina la anul - pe achiziţii publice, spre exemplu. Este o zonă de care vom rămâne preocupaţi, sunt convins. Sunt foarte interesat de un studiu de piaţă pe care îl facem pe comisioanele de carduri bancare - VISA şi Mastercard. Se uită şi Comisia Europeană, care a reuşit după 5-6 ani să câştige un proces împotriva lor, iar Comisia este interesată de ceea ce fac statele membre UE în acest domeniu. Nu este o investigaţie de încălcare a legii, o să ieşim cu o analiză la începutul anului viitor, cu concluzii. Vom lansa în curând şi rezultatul analizei de piaţă pe piaţa energiei electrice. Avem de finalizat ultima bucată din dosarul telecom, am lucrat mult în aceşti ani pe telecom, unde am avut abuz de poziţie dominantă Vodafone şi Orange. Am dat angajamentele pe cartele preplătite anul acesta, nu am dat amendă, dar am restructurat cumva sistemul de distribuţie a cartelelor preplătite. La 1 noiembrie lansăm studiul nostru în care ne uită m la şase sectoare din economie să vedem cum a evoluat concurenţa şi de acolo pot veni idei.

AGERPRES: În atenţia Comisiei Europene se află şi profesiile liberale, pentru aspecte neconcurenţiale, dar abordarea este delicată, se poartă cu mănuşi din cauza lobby-ului puternic pentru acest domeniu?

Bogdan Chiriţoiu: La noi problemele apar când au în lege prevederi anticoncurenţiale, cum este cazul la notari. Când este vorba de lege este greu, trebuie să faci lobby să schimbi legea, cum ne chinuim de atâta timp la notari. Unde n-au lege îi amendezi, ai pârghii mult mai puternice şi Consiliul Concurenţei a tot dat sancţiuni. Sumele nu sunt imense pentru că sunt nişte asociaţii.

AGERPRES: Aţi dat totuşi o amendă importantă - 950.000 de euro - Corpului Experţilor Contabili?

Bogdan Chiriţoiu: Da, CECCAR a fost executat pentru acea amendă.

Sunt multe asociaţii în domeniul profesiilor liberale, este normal să existe, este foarte bine să existe organisme de autoreglementare în care oamenii îşi discută problemele, cum să îmbunătăţească activitatea lor, calitatea serviciilor, dar aceste asociaţii sunt pepiniere de înţelegeri anticoncurenţiale. Cum se strâng, cum le vine ideea să nu mai fie aşa de mulţi, să limiteze piaţa, să închidă piaţa, să pună bariere de intrare, aşa cum făcuseră executorii judecătoreşti - au zis 5.000 de euro. Vin executorii bancari şi zic - le punem o taxă să-i învăţăm minte (celor care vor să intre în această profesie - n.a.). Încearcă să blocheze accesul în piaţă, apoi încep şi zic - hai să nu ne concurăm între noi, unii vin cu preţuri prea joase, nu putem trăi cu preţurile acestea. Încercăm să oprim aceste lucruri, dar opreşti pe unul şi mai vin vreo trei cu idei de genul acesta. Au lobby într-adevăr şi încearcă să îşi treac ă lucrurile acestea în legislaţie, să-i ajute Guvernul, să-i ajute un minister prieten. Din păcate, ministerele nu prea sunt preocupate de aspectele neconcurenţiale.

MFP: Am îmbunătăţit proiectul guvernului Ungureanu privind indexarea impozitelor şi taxelor locale

4 oct /Agerpres/ - Ministerul Finanţelor Publice /MFP/ a îmbunătăţit proiectul guvernului Ungureanu privind indexarea impozitelor şi taxelor locale, lansat spre consultare publică în urmă cu şapte luni, a declarat joi seară, la postul de televiziune Realitatea TV, secretarul de stat în MFP Liviu Voinea.

Oficialul MFP a explicat că, faţă de forma iniţială a proiectului publicată pe site în martie 2012, taxele pentru autovehicule nu mai cresc, iar nivelul inflaţiei medii pe ultimii trei ani, cu care autorităţile locale au posibilitatea să majoreze impozitele şi taxele locale, este recalculat în scădere.

Mai mult, a adăugat Voinea, dacă impozitele şi taxele locale ar creşte în 2013, această majorare este rezultatul politicilor economice din anii 2010 şi 2011, când inflaţia a fost mare.

Cea mai mare inflaţie a fost în anul 2010, pe fondul creşterii TVA de la 19% la 24%. Inflaţia medie a fost de 6,8%, iar inflaţia decembrie-decembrie a fost de 8%.

MFP a publicat pe site-ul propriu pe 2 octombrie proiectul indexării impozitelor şi taxelor locale şi l-a retras de pe site pe 4 octombrie, după ce premierul Victor Ponta a reproşat conducerii MFP modul de comunicare pe acest subiect.

MFP a retras de pe site proiectul de hotărâre de guvern privind indexarea impozitelor şi taxelor locale cu 16,05% - rata inflaţiei pentru perioada 2010-2012 - şi a anunţat că lucrează la actualizarea acestuia.

Având în vedere că prognoza actuală privind rata medie a inflaţiei pentru anul 2012, care trebuie folosită la stabilirea indicelui de indexare, este în prezent mai mică decât cea luată în calcul la cuantificarea impactului fiscal de la momentul analizei preliminare, este necesară revizuirea analizei de impact şi rediscutarea sa cu instituţiile financiare internaţionale cu ocazia următoarelor consultări, a precizat MFP într-un comunicat remis joi AGERPRES.

'În acest context, având în vedere prevederile legale racordate la cele europene şi faptul că guvernările anterioare nu şi-au respectat obligaţiile asumate, în prezent Ministerul Finanţelor Publice procedează la actualizarea proiectului de Hotărâre de Guvern precum şi la asigurarea respectării cerinţelor legale de dialog social şi dezbatere publică', se afirmă în comunicat.

În concordanţă cu prevederile art.292 alin.1 din Legea nr.571/2003 privind Codul Fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, o dată la

3 ani se actualizează nivelurile impozitelor şi taxelor locale, ţinând cont de evoluţia ratei medii a inflaţiei de la ultima indexare, prin Hotărâre de Guvern iniţiată în comun de Ministerul Finanţelor Publice şi de Ministerul Administraţiei şi Internelor. Codul Fiscal este elaborat conform normelor europene în domeniu şi orice guvern are obligaţia de a-l respecta.

Precedenta Hotărâre de Guvern privind valorile impozabile pentru stabilirea impozitelor şi taxelor locale şi a altor taxe asimilate acestora a fost adoptată de Guvernul de la acea dată, prin HG nr.956/2009 din 19 august 2009.

'Proiectul Hotărârii de Guvern aflat în discuţie, care se referă la actualizarea nivelurilor impozitelor şi taxelor locale ţinând cont de evoluţia ratei medii a inflaţiei pentru anii 2010-2012 (inflaţie efectivă în

2010 şi 2011 şi inflaţie prognozată în 2012), a fost elaborat de către MFP la începutul lunii martie 2012, publicat pe site-ul MFP la data de 22 martie

2012 şi înregistrat la Secretariatul General al Guvernului în luna aprilie 2012, cu nr.791/DPSG/25.04.2012 în vederea discutării şi aprobării de către guvernul respectiv', a precizat MFP. Codul Fiscal prevede ca această HG trebuia să fie aprobată până la data de 30 aprilie, dar guvernul de la acea dată nu a finalizat procedura până la data limită.

Premierul Victor Ponta a afirmat miercuri seară că a discutat cu vicepremierul Florin Georgescu despre proiectul privind creşterea taxelor şi impozitelor, punctând că este vorba despre posibilitatea legală a primarilor ca o dată la trei ani să actualizeze taxele locale cu inflaţia şi reiterând că Executivul nu are în vedere pentru 2013 măriri de taxe şi impozite.

'Când am văzut ştirea, căci eu n-am văzut propunerea, l-am sunat pe domnul Florin Georgescu şi am spus: 'Domnule, aţi înnebunit, ce aveţi?'. El a spus că nu ştie nimic şi că-l sună pe Liviu Voinea. Îl sună pe domnul Liviu Voinea care spune 'nu ştiu nimic'. Că aşa este la Ministerul Finanţelor, este ca 'într-o scrisoare pierdută'. După care, m-au sunat înapoi, în aceeaşi ordine ierarhică şi mi-au explicat. Sigur, discuţia nu a fost aşa de veselă cum v-o descriu eu. O dată la trei ani, conform legii, autorităţile locale au voie, nu obligaţia, să actualizeze taxele locale cu inflaţia. O dată la trei ani. Pentru asta, Ministerul Finanţelor dă o hotărâre care spune cât este inflaţia şi cât este maximul cu care pot să mărească, după care, de la anul, primarul, dacă consideră că are nevoie de mai multe venituri, împreună cu consiliul local, (...) poate să mărească anumite taxe', a explicat Ponta, la Realitatea TV.

Prin indexarea la inflaţie a impozitelor şi taxelor locale, MFP estima că veniturile bugetelor locale vor creşte cu 531,62 milioane lei anual.

România are un cadru juridic complet ce permite ca rezultatul infracţiunilor să se reîntoarcă în bugetul de stat

11 oct /Agerpres/ - România are un cadru juridic complet, ce permite ca rezultatul infracţiunilor să se reîntoarcă în bugetul de stat, a afirmat joi ministrul Justiţiei, Mona Pivniceru.

'Cu sau fără această partajare a rezultatelor confiscării, la nivel legislativ, pe lângă confiscarea tradiţională din dreptul român, s-a mai incriminat confiscarea extinsă, s-a reglementat posibilitatea de valorificare a bunurilor în cursul desfăşurării procedurilor judiciare şi prin urmare putem aprecia că avem un cadru juridic complet, care să permită ca rezultatul infracţiunilor să se reîntoarcă în patrimoniul firesc, în bugetul de stat sau, ca o sancţiune complementară, pentru preîntâmpinarea săvârşirii de infracţiuni', a declarat Pivniceru, la o conferinţă de presă.

Ministrul a spus că stârpirea criminalităţii organizate constituie şi un obiectiv al Strategiei Naţionale Anticorupţie, lansată de Ministerul Justiţiei (MJ).

'Vom trece cu această strategie în etapa a doua, cea de supraveghere a administrării bunurilor sechestrate şi de monitorizare şi valorificare a ordinului dat de judecător în materie de confiscare', a afirmat ministrul Justiţiei.

Potrivit Monei Pivniceru, Departamentul de Justiţie al SUA şi Ambasada SUA la Bucureşti au oferit asistenţă României, prin MJ, în 2010 şi 2011, în vederea înfiinţării şi operaţionalizării unei structuri cu atribuţii în materie de schimb de date şi informaţii în proceduri judiciare penale.

Mona Pivniceru a precizat că programul a avut şi extensii în domeniul pregătirii profesionale din structurile de poliţie, parchete, instanţe, dar că structura ca atare a fost înfiinţată printr-o hotărâre de guvern din 2011.

'În consecinţă, colaborarea cu partenerul american a dat roade, a generat o instituţie care are în obiectul de activitate diseminarea rapidă a informaţiilor între poliţie, parchet, instanţă şi alte organisme similare dintre statele membre ale spaţiului european şi nu numai şi prin urmare periplul penal, criminalitatea organizată pot fi astfel înfrânte prin măsurile de confiscare în toată gama lor, aşa cum au fost reglementate în legislaţia penală', a adăugat Pivniceru.

IGPR a organizat joi o conferinţă de presă pe tema acordării de către Agenţia Antidrog Americană a sumei de 400.000 de dolari rezultaţi din confiscarea averilor ilicite către Oficiul Naţional de Prevenire a Criminalităţii şi Cooperare pentru Recuperarea Creanţelor provenite din infracţiuni din cadrul MJ şi către structura antidrog a Poliţiei Române.

Ministerul Justiţiei: Întâlnire de lucru privind strategia de informatizare a sistemului judiciar

11 oct/Agerpres/ - Ministerul Justiţiei a organizat miercuri, la sediul său, o întâlnire de lucru a Comisiei de monitorizare şi implementare a Strategiei de informatizare a sistemului judiciar pentru perioada 2013 - 2017.

Potrivit unui comunicat al MJ, şedinţa a fost condusă de secretarul de stat Ovidiu Puţura, în calitatea sa de preşedinte al comisiei, iar la lucrări au luat parte ministrul Justiţiei, Mona Pivniceru, precum şi reprezentanţi ai instituţiilor implicate în elaborarea Strategiei de informatizare a sistemului judiciar.

Comisia de monitorizare şi implementare a Strategiei de informatizare a sistemului judiciar este formată din reprezentanţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Consiliul Superior al Magistraturii, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie, Inspecţia Judiciară, Oficiul Naţional al Registrului Comerţului şi Administraţia Naţională a Penitenciarelor, care au fost invitaţi şi au participat la lucrările comisiei.

Comisia a elaborat principiile şi obiectivele de bază ale strategiei şi a analizat proiectele propuse de instituţiile din sfera sistemului judiciar, urmând ca la următoarea întrunire strategia să fie supusă adoptării.

MJ: Liniile generale de răspuns al autorităţilor române la întrebările CE, abordate în Comisia MCV

19 oct /Agerpres/ - Ministerul Justiţiei (MJ) precizează că în cadrul reuniunii Comisiei MCV de vineri au fost abordate liniile generale de răspuns al autorităţilor române la întrebările punctuale

(chestionar) adresate de Comisia Europeană, pe 10 octombrie, întâlnirea fiind organizată în contextul pregătirii misiunii de evaluare a CE, care va avea loc în România, în cursul lunii noiembrie.

Potrivit unui comunicat al MJ transmis AGERPRES, la invitaţia ministrului Justiţiei, Mona-Maria Pivniceru, s-a întrunit vineri, la sediul MJ, Comisia de monitorizare a progreselor înregistrate de România în domeniul reformei sistemului judiciar şi luptei împotriva corupţiei (Comisia MCV), constituită în temeiul HG 216/2012 privind accelerarea implementării obiectivelor de referinţă prevăzute în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare.

''În cadrul reuniunii, o atenţie deosebită a fost acordată stabilirii modalităţii în care vor fi elaborate elementele de progres pe baza recomandărilor Comisiei Europene, cuprinse în Raportul MCV din data de

18 iulie. (...) În acelaşi timp, s-a realizat o trecere în revistă atât a recomandărilor, cât şi a chestionarului Comisiei Europene, cu indicarea instituţiilor responsabile să formuleze răspunsuri. Elementele de progres şi răspunsurile punctuale pe care autorităţile române le vor transmite CE în cursul lunii octombrie vor fi avute în vedere în procesul de elaborare, de către Comisia Europeană, a raportului de evaluare ce va fi dat publicităţii la finele anului curent', subliniază MJ.

Sursa citată precizează că lucrările Comisiei MCV au fost prezidate de ministrul Mona Pivniceru, la reuniune participând ministrul Afacerilor Externe,Titus Corlăţean, vice-prim ministru şi ministru al Finanţelor Publice, Florin Georgescu, vicepreşedintele Comisiei juridice din Camera Deputaţilor, Florin Iordache, vicepreşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Oana Schmidt -Hăineală, adjunctul procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Gabriela Scutea, procurorul şef (delegat) al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Laura Oprean, şeful Departamentului Schengen, Afaceri Europene şi Relaţii Internaţionale din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, Marian Tutilescu, subsecretarul de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Europene, Horaţiu-Răzvan Radu, preşedintele Agenţiei Naţionale de Integritate, Horia Georgescu, şi vicepreşedintele Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice, Mirce a Fechet.

Declaraţie de aderare la principiile şi mecanismul de monitorizare ale Strategiei Naţionale Anticorupţie, semnată de CSM, ÎCCJ şi MP

25 oct /Agerpres/ - Şefii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) şi Ministerului Public (MP) au semnat joi Declaraţia comună de aderare la valorile fundamentale, principiile şi mecanismul de monitorizare ale Strategiei Naţionale Anticorupţie, demers prin care se angajează să intensifice eforturile de luptă împotriva corupţiei prin toate mijloacele legale.

Potrivit unui comunicat al CSM transmis joi AGERPRES, declaraţia de aderare a fost semnată de preşedintele Consiliului, Alina Ghica, preşedintele ÎCCJ, Livia Stanciu, şi prim-adjunctul procurorului general al PÎCCJ, Daniel Morar.

Sursa citată precizează că, prin acest demers, reprezentanţii autorităţii judecătoreşti, luând act de adoptarea Strategiei Naţionale Anticorupţie 2012-2015 de către Guvern, îşi exprimă angajamentul ferm al sistemului judiciar din România de a continua şi intensifica eforturile de luptă împotriva corupţiei prin toate mijloacele legale.

'Totodată, îşi afirmă deplina implicare în îndeplinirea condiţionalităţilor stabilite prin mecanismul de monitorizare al SNA, atât la nivelul platformei de cooperare a instituţiilor independente şi agenţiilor anticorupţie, cât şi la nivelul comisiei de monitorizare a progreselor înregistrate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare', se mai arată în comunicat.

Memorandumul privind stadiul implementării Strategiei Naţionale Anticorupţie, aprobat de Guvern

30 oct /Agerpres/ - Memorandumul privind stadiul implementării Strategiei Naţionale Anticorupţie 2012 - 2015 (SNA), prezentat de Ministerul Justiţiei, a fost aprobat marţi în şedinţa Guvernului.

Potrivit HG nr. 215/2012, implementarea SNA urmează să se realizeze sub autoritatea şi în coordonarea ministrului Justiţiei, cu raportare către Guvern.

'Aceasta constituie a doua informare adresată Guvernului pe tema implementării SNA. Documentul prezintă progresele şi dificultăţile înregistrate în procesul de punere în aplicare a măsurilor prevăzute de Strategie şi cuprinde propuneri de măsuri şi direcţii de acţiune pentru accelerarea implementării acesteia în contextul pregătirii Raportului suplimentar de evaluare din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare din decembrie 2012', precizează MJ într-un comunicat transmis AGERPRES.

MAI propune ca Jandarmeria şi IGSU să facă parte din Grupul de coordonare pentru imigraţie

11 oct /Agerpres/ - Ministerul Administraţiei şi Internelor propune ca Jandarmeria Română şi Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU) să facă parte din Grupul de coordonare a implementării Strategiei naţionale privind imigraţia, ca o măsură de creştere a capacităţii de cazare a imigranţilor sosiţi în România.

Integrarea Jandarmeriei Române şi a IGSU în cadrul Grupului este cuprinsă într-un proiect al Guvernului pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 572/2008 privind constituirea Grupului de coordonare a implementării Strategiei naţionale privind imigraţia, supus dezbaterii publice pe site-ul MAI.

Cea de-a doua modificare a HG nr. 572/2008 prevede: 'Cheltuielile necesare bunei desfăşurări a activităţii Grupului, inclusiv cheltuielile de protocol, se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Administraţiei şi Internelor - Inspectoratul General pentru Imigrări'.

În expunerea de motive a proiectului se arată că Grupul de coordonare a implementării Strategiei naţionale privind imigraţia este un organism consultativ, fără personalitate juridică, funcţionează pe lângă MAI şi este format din câte un reprezentant permanent din cadrul unor autorităţi/instituţii publice sau, după caz, structuri din cadrul acestora, iar rolul de coordonator îi revine MAI, prin Inspectoratul General pentru Imigrări.

În ultima perioadă, s-a înregistrat o creştere semnificativă a fluxului migrator pe frontiera româno-sârbă, cu implicaţii majore în ceea ce priveşte gestionarea situaţiei operative în Filtrul IV (control în interiorul teritoriului naţional), întrucât toţi străinii depistaţi la frontieră solicită protecţia statului român.

Astfel, numărul cererilor de azil a crescut semnificativ faţă de anul trecut, având în vedere faptul că imigranţii apelează la instituţia azilului doar în cazul în care sunt depistaţi cu şedere ilegală sau încercând să pătrundă ilegal pe teritoriul României.

'Cererile de azil sunt depuse de grupuri de străini la intervale reduse de timp, exercitând presiune asupra capacităţii de cazare a centrelor regionale de cazare pentru solicitanţii de azil. În situaţia în care cererile de azil sunt respinse, aceştia devin străini cu şedere ilegală, dispunându-se măsuri de depistare pe teritoriul naţional. Străinii depistaţi cu şedere ilegală care nu pot fi îndepărtaţi sub escortă în termen de 24 de ore au fost declaraţi indezirabili ori împotriva cărora a fost dispusă măsura expulzării sunt introduşi în centrele de cazare pentru luare în custodie publică, în vederea returnării', se mai arată în expunerea de motive.

MAI susţine că această creştere semnificativă în ultima perioadă a numărului de cetăţeni depistaţi cu şedere ilegală sau solicitanţi ai unei forme de protecţie poate conduce la depăşirea capacităţii de cazare în spaţiile asigurate în acest sens de Inspectoratul General pentru Imigrări, context în care au fost identificate două instituţii care ar putea sprijini activitatea Inspectoratului General pentru Imigrări - Inspectoratul General al Jandarmeriei Române şi Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă.

Prin implicarea Inspectoratului General al Jandarmeriei Române şi a Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă se preconizează acordarea sprijinului necesar în vederea identificării unor spaţii temporare de cazare a străinilor în situaţia în care capacitatea centrelor Inspectoratului General pentru Imigrări ar fi depăşită.

Proiectul privind creşterea calităţii serviciilor comunitare de utilităţi publice, la final

25 oct /Agerpres/ - România face un pas important în atingerea parametrilor stabiliţi de directivele europene privind prestarea serviciilor comunitare de utilităţi publice prin implementarea proiectului privind creşterea calităţii şi eficienţei serviciilor comunitare de utilităţi publice, a cărui conferinţă de închidere are loc vineri, la Bucureşti, se arată într-un comunicat al Ministerului Administraţiei şi Internelor (MAI) emis joi.

Obiectivul general al proiectului 'Dezvoltarea unui sistem de monitorizare a indicatorilor de performanţă în sectorul serviciilor comunitare de utilităţi publice' a vizat creşterea calităţii şi eficienţei serviciilor comunitare de utilităţi publice, prin introducerea unui sistem de evaluare pe bază de indicatori a modului în care autorităţile publice locale se preocupă de dezvoltarea unui management performant al acestor servicii şi de promovarea unui program coerent de investiţii şi modernizare a infrastructurii aferente.

Beneficiarul proiectului este Direcţia Generală pentru Relaţia cu Comunităţile Locale din cadrul MAI.

În conferinţa de vineri vor fi prezentate rezultatele obţinute în urma finalizării proiectului.

Implementat în perioada noiembrie 2009 - noiembrie 2012, proiectul a fost finanţat din Fondul Social European, prin Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative 2007-2013.

Valoarea totală eligibilă a proiectului (fără TVA) se ridică la 7.582.142,00 lei, dintre care 6.444.820,70 lei reprezintă valoarea eligibilă nerambursabilă din Fondul Social European (85%) şi 1.137.321,30 lei - cofinanţarea eligibilă a beneficiarului (15%).

Şeful PAID:Pool-ul poate plăti despăgubiri asiguraţilor, în cazul unui cutremur similar celui din 1977

15 oct /Agerpres/ - Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale poate plăti despăgubiri tuturor celor asiguraţi împotriva catastrofelor naturale, în eventualitatea producerii unui cutremur similar celui din 1977, a declarat, luni, directorul general al PAID, Aurelia Cristea.

'Dacă are loc un cutremur ca în 1977, PAID poate plăti despăgubiri celor asiguraţi la PAID. Există program de reasigurare pentru dauna maximă posibilă pe riscul de cutremur la poliţele încheiate la PAID. Chiar şi dacă toată populaţia România ar avea poliţe obligatorii încheiate la PAID, această reasigurare ar fi suficientă, însă este vorba despre cea de la nivelul la care va fi la momentul respectiv expunerea. Cea care este acum, evident că nu ar acoperi daunele', a spus ea.

Aurelia Cristea a explicat că programul de reasigurare se modifică odată cu gradul de cuprindere în asigurare, iar odată cu creşterea expunerii riscurilor se modifică şi programul de reasigurare.

'La nivelul anului trecut, costurile reasigurării au fost de 90% din ceea ce s-a subscris. Vreau să reţineţi că 90% s-a plătit în reasigurare pe portofoliul 2010 - 2011, iunie, astfel încât să existe capacitate suficientă în caz de dezastru', a precizat aceasta.

Şeful PAID a precizat că, în total, 56% dintre locuinţele României sunt asigurate facultativ sau obligatoriu, 5% din numărul total de poliţe fiind încheiate cu firme de asigurare care fac parte din PAID.

Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale - PAID este gestionat de Ministerul Administraţiei şi Internelor. Conform prevederilor legii, PAID gestionează asigurarea obligatorie a locuinţelor, care acoperă trei riscuri de bază specifice României - cutremur, inundaţii şi alunecări de teren. Pool-ul s-a constituit ca societate comercială, în luna noiembrie 2009, prin efortul comun a 13 societăţi de asigurare (ABC Asigurări, Astra Asigurări, Ardaf, Carpatica Asig, Certasig, City Insurance, Credit Europe Asigurări, Euroins România, Generali, Grawe România, Groupama România, Platinum Asigurări şi Uniqa Asigurări). Activitatea efectivă a PAID a început în luna februarie 2010, iar prima zi de emitere a asigurărilor obligatorii pentru locuinţe a fost 15 iulie 2010.

MDRT propune realizarea unei Reţele Naţionale de Trasee Cicloturistice Marcate

29 oct /Agerpres/ - Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului propune realizarea unei Reţele Naţionale de Trasee Cicloturistice Marcate din România (RNTCMR), proiectarea, construcţia şi întreţinerea ei urmând să fie finanţată din fonduri publice sau private, potrivit unui proiect de Hotărâre de Guvern lansat, luni, în dezbatere interministerială.

Reţeaua Naţională va fi formată din totalitatea căilor terestre de comunicaţie din România marcate specific şi omologate pentru circulaţia cu bicicleta în scop turistic.

Ciclotraseele vor fi clasificate după criteriul extensiei geografice în trei ranguri - naţionale, regionale şi locale. După criteriul tipului de cale de comunicaţie utilizată vor fi clasificate în două tipuri - de şosea şi de munte, iar după nivelul de dificultate, în patru grade - lejer, mediu, dificil şi expert.

Potrivit sursei citate, ciclotraseele de munte de rang naţional şi regional trebuie să fie tehnic accesibile şi bicicletelor de munte încărcate cu bagaje, pe timp umed. Forma ciclotraseelor poate fi de două stiluri - liniar sau circuit. Ciclotraseele naţionale sunt de tip liniar, iar cele regionale şi locale de tip circuit. Fiecărui ciclotraseu i se va atribui convenţional un sens. Marcarea şi parcurgerea se vor realiza însă pentru ambele sensuri de mers, cu excepţia unor ciclotrasee de munte locale de grad 'expert' care pot fi cu sens unic ca mod de marcare şi ca admisibilitate la parcurgere.

Proiectarea, marcarea, monitorizarea şi întreţinerea ciclotraseelor se finanţează din bugetele locale ale judeţelor, precum şi din alte fonduri publice sau private, interne sau externe, menţionează proiectul de act normativ.

Traseele se vor desfăşura pe piste de biciclete, drumuri verzi şi alte căi de comunicaţie specifice bicicletelor, dar şi, în mod tranzitoriu, pe o durată de trei ani de la intrarea în vigoare a hotărârii, şi pe secţiuni de drumuri publice cu trafic motorizat redus, până la amenajarea pe relaţia respectivă de piste de biciclete, drumuri verzi sau alte căi de comunicaţie specifice.

Pentru implementarea proiectului se vor organiza comisii judeţene de ciclotrasee pe lângă consiliile judeţene. Comisiile vor fi structuri fără personalitate juridică, formate din reprezentanţi ai autorităţilor, instituţiilor, organizaţiilor şi operatorilor economici interesaţi.

Realizarea traseelor sau modificarea lor va fi avizată de către comisiile judeţene şi aprobată de către autoritatea publică centrală în domeniul turismului.

'Crearea reţelei naţionale va permite României să negocieze de pe poziţii solide reconfigurarea în zona Europei de Sud-Est a structurii reţelei europene EuroVelo şi a diverselor trasee cicloturistice internaţionale', este precizat în proiectul de Hotărâre de Guvern.

Executarea lucrărilor de marcare şi întreţinere a marcajelor cicloturistice fără autorizaţie, neorganizarea comisiilor judeţene sau neefectuarea lucrărilor necesare de monitorizare, amenajare şi întreţinere a ciclotraseelor vor fi considerate contravenţii şi vor fi sancţionate cu amenzi de la 4.000 lei la 20.000 lei.

A fost aprobat Planul National pentru Prevenirea si Managementul Tuberculozei Multidrog-Rezistente in Romania!

Sursa stiriong.ro Data: 3-10-2012 Parteneriatul StopTB Romania saluta decizia Ministerului Sanatatii de a aproba Planul National pentru Prevenirea si Managementul Tuberculozei Multidrog Rezistente (TB-MDR), care raspunde nevoilor stringente in materie de tratament, diagnosticare si ingrijire a pacientilor cu TB-MDR din Romania si este in concordanta cu Planul Consolidat de Actiune pentru Prevenirea si Combaterea Tuberculozei Multidrog Rezistente in Regiunea OMS Europeana. “Aprobarea Planului National pentru Prevenirea si Managementul TB-MDR este un pas important in prevenirea si controlul Tuberculozei, dar implicarea autoritatilor medicale trebuie SA CONTINUE. Este nevoie de o finantare adecvata a acestui plan si de o mobilizare exemplara a principalilor actori in domeniu, pentru ca TB-MDR sa nu mai reprezinte o amenintare la adresa romanilor si a cetatenilor Europei si pentru ca toate persoanele bolnave de TB sa beneficieze de mijloace de diagnostic rapid, tratament de calitate, corect, complet si de masuri de suport social. Este nevoie de o colaborare stransa intre Ministerul Sanatatii, Ministerul Muncii si sectorul non-guvernamental”, afirma Dr Silvia Asandi, Manager General al Fundatiei Romanian Angel Appeal – organizatie membra a Parteneriatului StopTB Romania. “Tuberculoza Multidrog-Rezistenta este o boala contagioasa! Atunci cand vor exista mijloace eficiente de diagnosticare, medicamente adecvate, protectie sociala care sa asigure reinsertia sociala a acestor bolnavi, a caror viata se schimba radical si dramatic, vom fi mult mai in siguranta in fata acestei boli!”, adauga psihologul Catalina Constantin, vicepresedinta Asociatiei pentru Sprijinirea Pacientilor cu Tuberculoza Multidrog Rezistenta. In acest context, organizatiile non-guvernamentale membre ale Parteneriatului StopTB Romania isi reitereaza disponibilitatea de a ajuta in continuare sistemul medical prin activitati de prevenire in randul comunitatilor vulnerabile, prin activitati menite sa creasca aderenta pacientilor la tratament si sa favorizeze integrarea sociala si socio-profesionala a acestora. Rezultatele parteneriatului autoritatilor cu ONG-urile implicate in activitatile finantate de Fondul Global de Lupta Impotriva SIDA, Tuberculozei si Malariei demonstreaza cu prisosinta profesionalismul, probitatea financiara si capacitatea de lucru in parteneriat a ONG-urilor in lupta impotriva Tuberculozei: 75000 de persoane din comunitati sarace sau persoane aflate in penitenciare au avut acces la educatie si la servicii de prevenire a Tuberculozei 2000 de pacienti au primit alocatii de hrana si materiale igienico-sanitare pentru a spori aderenta la tratamentul anti-tuberculos 500 de pacienti cu Tuberculoza Multidrog-Rezistenta au primit tratament complet, continuu si de calitate etc. “In momentul de fata, Ministerul Sanatatii nu are prevazute parghii legale si financiare prin care sa poata subcontracta servicii furnizate de organizatiile non-guvernamentale pentru activitati de prevenire, ingrijire si suport social, care in alte tari sunt implementate exclusiv de catre ONG-uri. Pentru a ne atinge scopul si pentru a invinge Tuberculoza este nevoie sa lucram in parteneriat! Sunt locuri unde numai ONG-urile pot ajunge – vorbim aici de comunitati sarace, izolate, vulnerabile, fara acces la servicii medicale de baza, unde programele Ministerului Sanatatii se fac simtite cu greu”, declara Dr Silvia Asandi. Parteneriatul StopTB Romania este alcatuit din 18 organizatii (Asociatia pentru Sprijinirea Pacientilor cu Tuberculoza Multidrog Rezistenta; Asociatia Romana a Bolnavilor de Tuberculoza; Centrul pentru Politici si Servicii de Sanatate; Crucea Rosie Romana; Fundatia Romanian Angel Appeal; Coalitia Organizatiilor Pacientilor cu Afectiuni Cronice din Romania; Uniunea Nationala a Organizatiilor Persoanelor Afectate de HIV/SIDA; Școala Nationala de Sanatate Publica, Management și Perfectionare in Domeniul Sanitar București; Asociatia Romana Anti-SIDA; Romanian Harm Reduction Network; ACCEPT Romania; World Vision Romania; Asociatia Jurnaliștilor din Domeniul Medical; Societatea Studentilor in Medicina din București; Organizatia Studentilor Mediciniști din Cluj; Societatea Studentilor in Medicina din Timișoara; Societatea Studentilor Mediciniști Iași; Liga Studentilor Mediciniști Targu Mureș.), cu sprijinul Institutului de Pneumoftiziologie “Marius Nasta” – Programul National de Control al Tuberculozei (PNCT), al Biroului pentru Romania al Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS) si al antropologului american Jonathan Stillo.

Programul Europa Creativă va fi prezentat vineri

26 oct /Agerpres/ - 'Programul Europa Creativă - Contribuţia sectoarelor culturale şi creative la creşterea durabilă şi inteligentă a UE' va fi prezentat vineri, de la ora 9,00, de Comitetul Economic şi Social European, în parteneriat cu Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, Confederaţia Sindicală Naţională 'Meridian' şi Televiziunea Română, la Hotel Radisson Blu din Bucureşti, se arată într-un comunicat remis joi AGERPRES.

Potrivit comunicatului, evenimentul se desfăşoară în contextul dezbaterilor la nivel european pe tema Propunerii de Regulament privind instituirea Programului Europa Creativă, care va continua, în perioada 2014-2020, sprijinul financiar acordat de Comisia Europeană pentru proiectele şi iniţiativele propuse de sectoarele culturale şi creative.

Până la mijlocul anului viitor, judeţul Iaşi va avea o strategie de dezvoltare, promite preşedintele CJ

26 oct/Agerpres/ - Judeţul Iaşi va avea o strategie de dezvoltare socială şi economică pentru perioada 2014-2020, ca urmare a votului dat vineri de consilierii judeţeni, în cadrul celei de-a doua şedinţe de consiliu susţinută în teritoriu, respectiv, la Paşcani.

Preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi, Cristian Adomniţei a declarat că documentaţia pentru realizarea strategiei de dezvoltare socială şi economică pentru perioada 2014-2020 va fi realizată până la mijlocul anului viitor şi va corespunde pentru următorul cadru financiar multianual al Comisiei Europene.

'Am alocat o sumă de aproximativ 400.000 de lei pentru realizarea strategiei judeţului Iaşi pentru perioada 2014 - 2020. Acest lucru îl vom realiza împreună cu universităţile din Iaşi, toate cele cinci universităţi de stat desemnându-şi deja reprezentanţi în comisiile de lucru. Totodată, vom avea şi consultanţă străină de Iaşi, adică firme româneşti sau dinafara ţării. La acestea se adaugă specialiştii din Consiliul Judeţean. Toate echipele reunite vor lucra împreună pentru a definitiva cât mai repede strategia', a declarat Cristian Adomniţei, preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi.

El a adăugat că domeniile prioritare pentru următorii ani vor fi reabilitarea infrastructurii judeţului, modernizarea capacităţilor instituţionale, precum şi sprijinirea dezvoltării economice, ştiinţifice, tehnologice şi de inovare.

'În strategie vom vedea care sunt liniile directoare ale dezvoltării judeţului şi pe acele direcţii strategice vom întocmi proiectele pentru finanţarea din perioada 2014-2020. Trimestrul IV din acest an şi primul semestru din 2013 sunt momentele în care se va munci la definitivarea intereselor pe următorii ani şi la scrierea proiectelor. Vrem ca prima zi a noului exerciţiu financiar al Uniunii Europene să ne prindă cu portofoliul de proiecte realizat', a mai spus Cristian Adomniţei.