Guvernul româniei

Informaţii despre fondurile europene

Poziţia CE privind negocierile cu România pentru viitoarea perioadă de programare

Bruxelles, 9 oct - Corespondentul Agerpres, Florin Ştefan, transmite: Comisia Europeană (CE) va prezenta într-o lună de zile documentul care prezintă poziţia sa în privinţa negocierilor cu România pentru viitoarea perioadă de programare, a declarat marţi adjunctul şefului unităţii pentru România a Directoratului General pentru Politica Regională a Comisiei Europene (DG REGIO), Anton Schrag, în cadrul unui dezbateri desfăşurate la Bruxelles în cadrul 'Open Days 2012', în organizarea Uniunii naţionale a Consiliilor Judeţene din România (UNCJR) şi a Agenţiei de Dezvoltare Regională Bucureşti-Ilfov (ADRBI).

Oficialul european a declarat că în ciuda gradului scăzut de absorbţie a fondurilor europene, România nu trebuie să se preocupe doar de cheltuirea banilor de la Uniunea Europeană, ci de alegerea unor obiective care să ducă la ameliorarea calităţii vieţii. El a precizat că în România sunt necesare investiţii în diverse zone, precum modernizarea infrastructurii, resurse umane, incluziune socială şi că acum ar fi momentul ca autorităţile să pregătească proiectele necesare pentru a obţine fonduri în viitoarea perioadă de programare.

'Din punctul nostru de vedere problema este capacitatea administrativă a guvernului care nu a ajutat la realizarea maximului posibil, iar un alt element este că din perspectiva noastră nu există suficiente strategii în sectoarele cheie', a spus Anton Schrag.

'Comisia a redactat deja un draft de text, este un document de poziţie pe care vrem să-l prezentăm României în patru săptămâni, iar acest document nu este doar pentru DG REGIO, ci prezintă o poziţie şi pentru celelalte directorate generale', a adăugat adjunctul şefului unităţii pentru România a DG REGIO.

Plăţile pentru proiectele POS CCE au fost deblocate

15 oct /Agerpres/ - Plăţile pentru proiectele derulate în cadrul Programului Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice (POS CCE) s-au deblocat, potrivit unui comunicat transmis luni de Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri (MECMA).

Astfel, începând de luni, se reia decontarea sumelor către beneficiarii programului, valoarea totală a plăţilor din perioada următoare ridicându-se la 133 milioane de lei (peste 29 milioane de euro).

Pe parcursul celor 5 luni în care plăţile au fost suspendate, Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice a semnat 1.725 de contracte de finanţare reprezentând 100% din proiectele Întreprinderilor Mari şi Cercetării, 77% din cele ale Energiei, 59% din cele ale IMM. 'Deşi la preluare am descoperit peste un miliard de lei plăţi nedecontate către Comisia Europeană şi aproximativ 3.700 de proiecte 'uitate' de mai bine de doi ani, am reuşit să schimbăm complet situaţia.

Obiectivul general al POS CCE îl constituie creşterea productivităţii întreprinderilor locale, acestea fiind, practic, motorul economiei româneşti', a declarat Nicolae Rotileanu, secretar de stat responsabil cu gestionarea fondurilor europene în cadrul Ministerului Economiei.

Din demersurile de debirocratizare şi simplificare a procedurilor face parte şi eliminarea obligativităţii scrisorii de confort pentru semnarea contractului între autoritate şi beneficiari, precum şi procesarea cererilor de rambursare prin proceduri simplificate, potrivit MECMA.

Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice este un document negociat cu Uniunea Europeană prin care se urmăreşte încurajarea creşterii productivităţii întreprinderilor româneşti pentru reducerea decalajelor faţă de nivelul Uniunii Europene. Instituţia care gestionează acest program este Ministerul Economiei prin Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial de Creştere a Competitivităţii Economice. POS CCE acoperă domenii precum Sistemul productiv şi retehnologizarea IMM-urilor şi întreprinderilor mari, Cercetare/Dezvoltare, IT şi Comunicaţii, Energie.

Programul european destinat ajutării persoanelor defavorizate

11 oct /Agerpres/ - Uniunea Europeană alocă României 55.880.716 euro pentru programul pe 2013 privind produsele alimentare destinate persoanelor celor mai defavorizate. Suma totală acordată în cadrul acestui program este de 500 de milioane de euro, potrivit unui comunicat publicat pe site-ul Comisiei Europene.

Alocarea acestor fonduri a fost aprobată joi de Comitetul de gestionare a organizării comune a pieţei unice. Se aşteaptă ca peste 18 milioane de persoane din 19 state membre ale UE să beneficieze de bugetul de 500 de milioane de euro disponibil pentru persoanele cele mai defavorizate.

Cea mai mare sumă - 98.269.857 de euro - revine Italiei, urmată de Spania (85.618.342 euro), Polonia (76.924.105 euro) şi Franţa (71.367.188).

Acesta este ultimul an de existenţă a programului în forma sa actuală, cu finanţare în cadrul PAC. Noi propuneri pentru un program mai vast, mai flexibil, mai strâns legat de politica de coeziune socială vor fi prezentate la sfârşitul acestei luni, sub responsabilitatea Comisarului UE pentru afaceri sociale, Laszlo Andor.

'Putem fi mândri de ceea ce s-a realizat de-a lungul anilor cu ajutorul acestui program, dar a sosit momentul să ne gândim la cele mai bune modalităţi de a răspunde în viitor la nevoile persoanelor celor mai defavorizate din UE', a declarat joi comisarul pentru agricultură, Dacian Cioloş, citat în comunicatul publicat pe site-ul Comisiei.

Potrivit acestuia, Comisia a propus rezervarea unui buget de 2,5 miliarde de euro în propunerea sa de buget pentru perioada 2014-2020 pentru programul de ajutorare a persoanelor celor mai defavorizate, care îi va succeda actualului program. Deoarece se încadrează mai bine în obiectivele de reducere a sărăciei în UE, această finanţare este prevăzută în cadrul politicii de coeziune social, şi nu în cadrul PAC.

Programul UE de distribuire a produselor alimentare către persoanele cele mai defavorizate din comunitate funcţionează din decembrie 1987. Se estimează că peste 18 milioane de persoane beneficiază în fiecare an de ajutoarele alimentare distribuite în cadrul programului.

Comisia elaborează în prezent propuneri concrete pentru modelarea viitorului program în cadrul politicii de coeziune socială, care urmează să fie publicate în data de 23 octombrie.

Declarații George Turtoi (APDRP)

12 oct /Agerpres/ - România nu prezintă niciun risc de dezangajare a fondurilor europene pe dezvoltare rurală în anul 2012, deoarece targetul de 1,4 miliarde de euro pentru acest an va fi depăşit, a declarat, vineri, pentru AGERPRES, directorul general al Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP), George Turtoi.

'Targetul de 1,4 miliarde de euro pe care îl avem în acest an pentru accesarea fondurilor europene pe dezvoltare rurală îl vom atinge până la finele anului chiar şi fără plăţile compensatorii de pe axa doi, pe măsurile delegate către Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA).

Chiar dacă la mijlocului anului era o mică îngrijorare că nu vom atinge targetul de dezangajare fără plăţile de pe axa doi, în momentul de faţă nu mai există acest risc. Acum, numai cu plăţile pe investiţii vom putea acoperi suma de 1,4 miliarde de euro', a spus George Turtoi.

Acesta a precizat că în acest an au fost efectuate plăţi de 1,25 de miliarde de euro pe dezvoltare rurală, diferenţa de 150 de milioane de euro urmând să fie absorbită până la finele anului.

'Avem plăţi efective, rambursate de Comisia Europeană, de 1,25 miliarde euro şi mai avem de atras încă 150 de milioane de euro într-o lună şi jumătate. Dacă ţinem cont că şi APIA va efectua din noiembrie plăţile pe axa doi, estimăm că vom plăti în această perioadă peste 200 de milioane de euro şi vom depăşi targetul de dezangajare până la finele anului', a explicat directorul general al APIA.

Plăţile pe axa doi pe măsurile de dezvoltare rurală delegate către APIA se referă la măsurile de agromediu, cele pentru zonele defavorizate, plăţile prin Natura 2000 şi cele pe măsurile de bunăstare la porci şi păsări.

Şeful APDRP a adăugat că 2013 este ultimul an din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), iar agenţia şi-a propus absorbţia integrală a fondurilor pe dezvoltare rurală, respectiv opt miliarde de euro, în condiţiile în care în momentul de faţă gradul de absorbţie a atins 50%, iar cel de contractare de 80%.

'Suntem la final de PNDR, 2013 este ultimul an şi trebuie să închidem bine acest program. Trebuie să absorbim toţi banii alocaţi pe dezvoltare rurală, respectiv 8,125 miliarde de euro, fără penalităţi majore.

Am atins deja un grad de absorbţie de 50%, adică avem plăţi către beneficiari peste 4 miliarde de euro şi avem contractată 80% din sumă', a menţionat Turtoi.

Potrivit sursei citate, absorbţia fondurilor europene este blocată în momentul de faţă, în cazul unor proiecte de investiţii, de numeroasele contestaţii pe achiziţii publice, ceea ce împiedică implementarea proiectelor.

'Dacă un proiect mai simplu, fără construcţii montaj, durează circa doi ani, cele cu construcţii montaj pot ajunge şi la 3 şi 4 ani. Avem proiecte şi din 2008 care au fost blocate din cauza contestaţiilor pe achiziţii publice şi astfel se întârzie implementarea. Am ridicat problema achiziţiilor publice, întrucât în România oricine poate contesta orice pentru că nu este penalizat. De exemplu, dacă contestă documentaţia de atribuire, chiar dacă pierde contestaţia, te poate bloca şi un an de zile.

În opinia mea, cred că ar trebui aplicate penalităţi pentru contestaţii nejustificate sau măcar să se facă o listă neagră cu firmele care fac acest lucru nejustificat. Din păcate, suntem acuzaţi că împiedicăm concurenţa pe piaţă şi că obstrucţionăm piaţa liberă, dar una este piaţa liberă şi alta este bătaia de joc. Acest lucru se întâmplă doar în România pentru că alte ţări au un mecanism prin care se apară de rea credinţă şi de răuvoitori', a adăugat şeful APDRP.

România a atras până în prezent aproape 4,6 miliarde de euro din fondurile europene destinate agriculturii şi dezvoltării rurale, ceea ce reprezintă un grad de absorbţie de 50% din fondurile disponibile până în 2015.

APDRP a efectuat plăţi către beneficiarii Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) în valoare de 4,02 miliarde de euro, din această sumă, 2,29 miliarde de euro reprezintă plăţi pentru finanţarea proiectelor de investiţii derulate prin PNDR pentru dezvoltarea agriculturii şi a mediului rural, iar restul, 1,73 miliarde de euro, reprezintă plăţi directe efectuate către fermieri.

De asemenea, pe lângă această sumă, România a absorbit iniţial şi 561 de milioane de euro, fonduri care reprezintă avansul acordat de Comisia Europeană în momentul demarării PNDR.

Pachetul financiar al României 2007-2013 este de 13,5 miliarde de euro, din care 8,5 miliarde de euro pe dezvoltare rurală şi 5 miliarde de euro pe plăţi directe.

18 oct /Agerpres/ - Valoarea proiectelor depuse în luna septembrie pentru dezvoltarea de micro-întreprinderi în mediul rural depăşeşte 426 de milioane de euro, fiind de aproape patru ori mai mare decât fondurile alocate pe această sesiune, a declarat pentru AGERPRES directorul general al Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP), George Turtoi.

'Pe măsura 312 'Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de micro-întreprinderi', care s-a închis pe 28 septembrie, s-au depus 2.965 de proiecte, în valoare de 426,43 milioane de euro, suma depăşind de patru ori alocarea pe sesiune, care totaliza 134,66 milioane de euro. După ce s-au epuizat fondurile pe investiţii în IMM-uri prin Programul Operaţional Regional (POR), toţi investitorii s-au mutat la noi, la PNDR. Dacă în primele sesiuni a fost accesată mai puţin această măsură, anul trecut valoarea proiectelor depuse s-a dublat, iar anul acesta s-a mărit de patru ori', a spus George Turtoi.

Avalanşa mare de proiecte a fost depusă în ultimele zile ale sesiunii, angajaţii APDRP încercând să primească şi să înregistreze în sistem toate proiectele beneficiarilor, chiar dacă în unele zone din ţară aceştia au venit cu numai câteva minute înainte de termenul şi ora limită de închidere a sesiunii.

Membrii Asociaţiei pentru Promovarea Alimentului Romanesc (APAR), mulţi dintre ei aplicanţi pe măsura 312 în sesiunea de depunere de proiecte ce a avut loc între 3 şi 28 septembrie 2012, au salutat decizia corectă a APDRP de a include la analiza conformităţii proiectele depuse de către beneficiari în termenul legal, dar care nu au putut fi introduse în sistemul informatic până la închiderea automată a sesiunii de depunere.

'Chiar dacă în prima fază aceste proiecte au fost catalogate ca nedepuse în termen, oficialii au revenit pentru că argumentaţia noastră s-a bazat pe faptul că beneficiarii s-au încadrat în termenul legal, chiar dacă, din cauza erorilor de sistemul informatic, prezenţa unui număr mare de dosare în ultimele ore de depunere a făcut ca unele proiecte să nu poată fi înregistrate. Oficialii MADR şi APDRP au luat rapid decizia corectă de redeschidere a sistemului informatic şi acceptare a beneficiarilor aflaţi în situaţia menţionată', a declarat pentru Agerpres preşedintele APAR, Ştefan Pădure.

Şeful APDRP a precizat că aplicanţii care au venit în ultimul moment au fost înregistraţi pe hârtie, până la expirarea termenului de depunere, iar ulterior au fost introduşi în sistemul informatic.

'La ora actuală, APDRP este singura agenţie din România care are un sistem informatic integrat, cap-coadă, de la depunerea proiectului până la efectuarea plăţii, inclusiv contabilizare, iar pe noile regulamente este o cerinţă un astfel de sistem pentru toate instituţiile care gestionează fondurile europene. Este un sistem nou creat, de un an de zile, care este în producţie, dar care lucrează în paralel cu sistemul manual, pe hârtie. În noua programare vrem să intrăm direct numai cu sistemul informatic. Practic, în ultima zi au fost la unele centre din ţară 50-60 şi 100 de beneficiari, în conformitate cu mentalitatea românului de a veni în ultima clipă, iar o parte au fost înregistraţi pe hârtie şi ulterior am deschis sistemul şi i-am introdus', a explicat Turtoi.

Acesta a adăugat că intenţionează să dezvolte o nouă aplicaţie, respectiv un sistem de emitere bon online, descrescător din ultima zi spre începutul sesiunii de depunere de proiecte.

'Astfel, intri pe Internet şi îţi iei bon de ordine când vrei tu. Dacă s-au ocupat toate locurile din ultima zi, îţi iei în penultima zi şi tot aşa', a spus oficialul APDRP.

În privinţa evaluării proiectelor de puse pe măsura 312, şeful APDRP afirmă că, deşi în ultimul an s-a înjumătăţit timpul de evaluare, în prezent termenul nu poate fi mai mic de 5-6 luni.

Conform datelor APDRP, până la data deschiderii sesiunii din septembrie, respectiv 30 august 2012, pe măsura 312 au fost depuse 6.533 de proiecte, în valoare de 890 de milioane de euro şi au fost selectate 2.434, în valoare de 321 milioane de euro. Au fost contractate 2.177 proiecte, totalizând 289 de milioane de euro, iar plăţile efectuate au depăşit 192 de milioane de euro. Gradul de absorbţie al fondurilor alocate a fost de 36,9%.

Măsura 312 se încadrează în Axa III - 'Îmbunătăţirea calităţii vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale' şi are ca obiectiv general dezvoltarea durabilă a economiei rurale prin încurajarea activităţilor non-agricole, în scopul creşterii numărului de locuri de muncă şi a veniturilor adiţionale. Fondurile totale alocate pentru perioada 2007-2013 pe această măsură se ridică la 521,9 milioane de euro.

Horia Georgescu (ANI): Fenomenul conflictelor de interese în materia fondurilor europene a atins proporţii îngrijorătoare

19 oct/Agerpres/ - Preşedintele Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), Horia Georgescu, a declarat, vineri, că fenomenul conflictelor de interese în materia fondurilor europene sau a achiziţiilor publice a atins proporţii îngrijorătoare, iar legislaţia trebuie modificată pentru că şi-a atins limitele.

Prezent la o conferinţă organizată de Ministerul Afacerilor Europene, avânt tema 'Problematica suspiciunilor de fraudă şi a conflictului de interese în domeniul achiziţiilor publice aferente proiectelor finanţate din instrumente structurale', Horia Georgescu a subliniat că frauda sau conflictul de interese în achiziţiile publice cu fonduri europene este asemănătoare cu cea de la nivelul achiziţiilor din bugetul naţional.

'La ora actuală, sistemul de combatere a conflictelor de interese are proceduri, problema este că nu are finalizare şi asta este o realitate.

Aşa cum este o realitate că fenomenul conflictelor de interese în materia fondurilor europene sau a achiziţiilor din bugetul naţional a atins proporţii îngrijorătoare, epice aş putea spune. Am început de anul trecut să abordăm proactiv acestă problemă şi să procesăm date şi informaţii care până la urmă au arătat un fenomen în creştere, un fenomen în masă', a spus Georgescu.

El a adăugat că în urma unui studiu efectuat la nivelul autorităţilor locale (municipii şi consilii judeţene), ANI a constatat că peste 25% dintre aleşii locali redirecţionează formal sau informal fondurile publice spre propriile firme.

'În mare, tiparul comportamental se întâlneşte şi la funcţionarii care se ocupă de fondurile europene. Avem informaţii că firme ale rudelor funcţionarilor care gestionează sau administrează un proiect câştigă contracte sau, după ce evaluează un proiect, funcţionarul îşi dă demisia din autoritatea de management şi îl vedem expert în cadrul proiectului evaluat de dumnealui', a adăugat preşedintele ANI.

Horia Georgescu a mai arătat că la sfârşitul anului trecut ANI a semnat protocoale de colaborare cu toate autorităţile de management, însă impactul este aproape de zero, pentru că Agenţia nu primeşte sesizări de la aceste instituţii.

'Cred că până la urmă trebuie ajuns în acel moment, în care prin construirea unui sistem integrat, ANI să poată emite avertismente către autorităţile de management sau actorii implicaţi, pentru a putea preveni aceste conflicte de interese, pentru că dacă vom face sute de dosare nu vom ajunge nicăieri', a precizat Georgescu.

El a anunţat că, la solicitarea Comisiei Europene şi a Ministerului Afacerilor Europene, ANI desfăşoară o analiză a legislaţiei privind conflictul de interese împreună că cu alţi parteneri instituţionali: DLAF, DNA, Parchetul General.

'Urmărim să strângem toate opiniile pentru a putea să ne facem o imagine a ceea ce înseamnă neajunsurile legislaţiei. Este o realitate că legislaţia şi-a atins limita. Mecanismele fie de sancţionare, fie de avertizare, sunt total ineficiente. Noi avem foarte multe situaţii în care am verificat conflictul de interese, actele noastre au fost atacate în instanţă, au rămas definitive în favoarea ANI, dar produsele conflictului de interese nu se recuperează. Aici este problema: mecanismul nu are finalitate', a încheiat preşedintele ANI.

Comisia Europeană -scrisori privind intrarea în presuspendare a trei programe operaţionale

23 oct - Corespondentul Agerpres, Florin Ştefan, transmite: Surse din cadrul Comisiei Europene au confirmat marţi că scrisorile care informează România despre intrarea în presuspendare a trei programe operaţionale sectoriale vor pleca joi de la executivul comunitar.

Conform surselor citate este vorba despre două dintre cele patru axe din POS Transport, despre cinci şi jumătate din Programul Operaţional Regional (POR) şi despre toate cele cinci axe ale POS Creşterea Competitivităţii Economice (POSCCE).

Plăţile sunt suspendate de aproape patru luni în cazul programelor POS Transporturi, POR şi POSCCE, iar practic intrarea în presuspendare nu reprezintă decât un avertisment suplimentar din partea executivului comunitar către autorităţile române.

Printre deficienţele cele mai grave reproşate în derularea programelor sectoriale se numără neregulile în achiziţiile publice, precum excluderea nejustificată a participanţilor la licitaţii. În urma deficienţelor constatate în urma misiunilor de audit din luna iulie, CE va face recomandări pentru fiecare program în parte prin scrisorile pe care le va trimite, afirmând tranşant că doreşte 'nu doar promisiuni, ci acţiuni concrete'.

De asemenea, Comisia notifică faptul că în perioada următoare vor avea loc corecţii privind cele trei programe care intră în presuspendare, plus POS Mediu.

Conform regulilor, România are la dispoziţie două luni pentru a remedia deficienţele indicate în scrisorile de notificare privind presuspendarea celor trei programe operaţionale, după care Colegiul

Comisarilor poate lua decizia suspendării, pe care ulterior tot acesta o poate ridica.

Un alt program operaţional sectorial, cel pentru dezvoltarea resurselor umane (POSDRU), este deja în etapa de presuspendare de la 1 august.

MTI: declarații privind remedierea deficienţelor privind POS-T

25 oct /Agerpres/ - Presuspendarea Programului Operaţional Sectorial-Transporturi, cu o valoare de 5,7 miliarde euro, presupune suspendarea plăţilor până la remedierea deficienţelor constatate, ceea ce va dura circa două luni, au declarat joi, pentru AGERPRES, reprezentanţi ai Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii /MTI/.

Potrivit sursei citate, în cazul în care deficienţele nu sunt remediate, programul ar putea fi suspendat pentru încă şase luni. În ceea ce priveşte Ministerul Transporturilor, fondurile europene destinate infrastructurii rutiere, alocate prin Programul Operaţional Sectorial Transporturi /POS-T/, au mai fost suspendate de Comisia Europeană în vară pentru verificări în ceea ce priveşte alocarea acestora.

Serviciile Comisiei Europene (CE) au informat joi dimineaţă autorităţile române, printr-o scrisoare, că au decis să 'presuspende' cea mai mare parte din trei programe cofinanţate prin fondurile structurale ale UE, informează un comunicat al CE.

Acest fapt survine ca urmare a unor deficienţe grave din cadrul sistemului de gestionare şi control al programelor 'Transport', 'Regional' şi 'Creşterea competitivităţii economice'. Problemele sunt legate de domeniul achiziţiilor publice, al bunei gestiuni financiare, precum şi de prevenirea şi detectarea fraudei şi a conflictelor de interese. Această acţiune este urmarea unei analize aprofundate şi înseamnă că nu se vor mai face plăţi până la adoptarea unor măsuri pentru remedierea acestor probleme.

Creanţele vor fi însă rambursate imediat ce acţiunile necesare sunt întreprinse de autorităţile române, se menţionează în documentul citat.

De asemenea, pentru a proteja bugetul UE, au fost propuse corecţii financiare pentru aceste trei programe şi pentru programul 'Mediu'. Acestea ar acoperi între 10 şi 25% din plăţi. Dar aceşti bani nu ar trebui pierduţi, apreciază executivul comunitar, iar dacă România acceptă corecţiile, sumele în cauză ar putea fi utilizate pentru alte proiecte - corect implementate - din cadrul aceluiaşi program.

Măsurile adoptate joi fac parte dintr-o procedură reglementată de protejare a intereselor financiare ale UE şi a modalităţilor de utilizare a banilor contribuabililor şi Comisia aplică aceleaşi norme şi standarde pentru toate statele membre.

ADR Nord-Vest: declarații privind presuspendarea programelor de finanţare

25 oct /Agerpres/ - Directorul general al ADR Nord-Vest, Claudiu N. Coşier, susţine că decizia Comisiei Europene privind presuspendarea a trei programe de finanţare, printre care şi Programul Operaţional Regional, nu va afecta proiectele aflate în implementare.

'Situaţia creată de această presuspendare nu afectează proiectele aflate în implementare, întrucât acestea oricum sunt finanţate din bugetul naţional, urmând ca banii cheltuiţi să fie recuperaţi din bugetul european', a precizat, joi, într-un comunicat de presă, Claudiu Coşier.

Potrivit acestuia, CE a suspendat programele de finanţare cu toate eforturile făcute de autorităţile române.

'În ciuda faptului că Programul Operaţional Regional e programul cu cel mai mare grad de contractare şi de absorbţie a fondurilor alocate, de aproximativ 22%, cât şi a faptului că au fost aplicate corecţii financiare, respectiv s-au întocmit sute de suspiciuni de nereguli, s-au recuperat debite în valori semnificative, s-au aplicat corecţii forfetare în contractele de achiziţii întocmite până în octombrie 2011, în ciuda tuturor acestor eforturi deci, constatăm cu regret că Comisia Europeană a luat decizia de presuspendare şi a acestui program, Programul Operaţional Regional 2007-2013. În acest program s-au depus eforturi semnificative pentru remedierea tuturor problemelor sesizate de-a lungul timpului de către audit', a mai spus Claudiu Coşier. El a mai spus că marea majoritate a neregulilor constatate ţin doar de interpretare.

'În perioada de pre-suspendare, în mod evident, se va încerca să se explice Comisiei Europene măsurile luate, însă Programul Operaţional Regional nu poate să fie complet ferit de influenţele care pot să apară dinafara sistemului de management şi control, în condiţiile în care s-a constatat că peste 70% dintre nereguli s-au datorat diferenţelor de interpretare între legislaţia românească şi cea europeană', a punctat directorul general al ADR Nord-Vest.

Serviciile Comisiei Europene (CE) au informat joi dimineaţă autorităţile române, printr-o scrisoare, că au decis să 'presuspende' cea mai mare parte din trei programe cofinanţate prin fondurile structurale ale UE, informează un comunicat al CE. Acest fapt survine ca urmare a unor deficienţe grave din cadrul sistemului de gestionare şi control al programelor 'Transport', 'Regional' şi 'Creşterea competitivităţii economice'. Problemele sunt legate de domeniul achiziţiilor publice, al bunei gestiuni financiare, precum şi de prevenirea şi detectarea fraudei şi a conflictelor de interese. Această acţiune este urmarea unei analize aprofundate şi înseamnă că nu se vor mai face plăţi până la adoptarea unor măsuri pentru remedierea acestor probleme. Creanţele vor fi însă rambursate imediat ce acţiunile necesare sunt întreprinse de autorităţile române, se menţionează în documentul citat.

Preşedintele ANRMAP: declarații privind Mecanismul de implementare a proiectelor europene

26 oct /Agerpres/ - Lucian Dan Vlădescu, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP), susţine că mecanismul de implementare a proiectelor europene la nivelul administraţiei publice locale, aşa cum funcţionează el astăzi, este unul complet deficitar.

'Dacă vom intra în 2014-2020 cu aceleaşi instituţii şi cu acelaşi mod de abordare a problemelor, s-ar putea ca în 2020 să fim într-o situaţie mult mai dificilă decât cea în care ne aflăm astăzi în ceea ce priveşte fondurile europene. Noi trebuie să înţelegem că discutăm despre aceste fonduri europene ca şi cum noi am fi asiatici sau parcă nu am fi stat membru al UE. Discutăm de factori şi criterii care trebuie să fie utilizaţi în acest context, dar uităm că, de fapt, finanţările, oricât ar fi ele de mari şi oricât ar fi de mare gradul de absorbţie, reprezintă o componentă minoră în comparaţie cu volumul achiziţiilor publice care sunt realizate din bani naţionali. Şi atunci ce o să facem? O să creăm iarăşi nişte instrumente şi o să mergem în continuare cu lucruri paralele. Adică o să avem o jurisprudenţă care să se aplice fondurilor structurale şi una naţională, ceea ce nu este normal. Avem o jurisprudenţă europeană privind fondurile structurale şi una naţională, lucru anorma l. Noi trebuie să corelăm aceste lucruri. Ar trebui să încercăm, de la 1 ianuarie 2013, să gândim un alt sistem. Dacă noi vom merge în continuare cu acelaşi sistem, vom avea o problemă', a afirmat vineri Vlădescu, la o dezbatere pe tema blocajelor în implementarea proiectelor europene la nivelul administraţiei publice locale.

Preşedintele ANRMAP mai consideră că numărul instituţiilor implicate în activitatea de control ar trebui să fie mult mai mic. 'Din punctul meu de vedere, sunt prea multe instituţii implicate în momentul de faţă. Ar trebui să existe o singură instituţie care să facă un control. Asta înseamnă o administraţie puţin mai flexibilă, care să fie eficientă', a apreciat el.

Secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Europene Răzvan Cotovelea a susţinut că situaţia aceasta trebuie rezolvată cu orice risc, pentru că este o problemă de interes naţional.

'Lucrurile trebuie să rezolvate în parteneriatul instituţional obligatoriu, între noi, autorităţile de management responsabile efectiv de partea tehnică şi financiară a proiectelor, în parteneriat cu auditul. Cu cât terminăm mai repede cu deficienţele stipulate în rapoartele de audit, autoritatea de la Bruxelles poate spune că programul este corespunzător.

(...) Sunt câteva elemente negative pe care autoritatea de management sau cea de audit le-a identificat. Evident, la capitolul proiecţii financiare sunt multe întrebări, puţine răspunsuri, însă ele sunt reglementate de legislaţia naţională. Acţiunea în regres, de mers şi de verificat cine, ce director este vinovat este o greşeală, atât timp cât nu există o sentinţă definitivă şi irevocabilă care să constate că a fost fraudă', a spus Cotovelea.

El şi-a exprimat îngrijorarea şi faţă de numărul foarte mare de corecţii financiare din aceste proiecte, catalogându-le drept 'disfuncţionalităţi'.

'Există deschidere maximă din partea celor implicaţi. Este o situaţie pe care va trebui să o luăm caz cu caz, să vedem care sunt principiile de bază care vor sta la baza principiilor viitoare. Vom risca să avem o contribuţie financiară care să ajungă la 55%, ceea ce este bine, dar scopul strategic principal este să utilizăm cât mai mulţi bani din aceste fonduri europene', a subliniat reprezentantul Ministerul Afacerilor Europene.

Preşedintele Asociaţiei Municipiilor din România, Tudor Pendiuc, a declarat că această întâlnire a administraţiilor municipale cu conducerile programelor şi cu autorităţile în domeniu a urmărit modul în care aceşti factori decizionali văd rezolvarea proiectelor aflate în derulare şi cum pot fi preîntâmpinate eventualele suspendări ale acestor programe.

El i-a întrebat pe responsabilii de activităţile de reglementare şi control ce se întâmplă şi cine răspunde dacă se descoperă că proiectul tehnic se schimbă în timpul execuţiei, cine suportă corecţia şi costurile atunci când situaţia juridică a unui teren se schimbă în timpul corecţiei.

'Cred că autorităţile de control trebuie să înţeleagă că noi nu suntem infractori sau rău-voitori. Astfel, am descoperit de la aceste autorităţi că nu există niciun plan de preeliminare a acestor suspendări.

Or, la nivel naţional trebuie să existe, la Ministerul Afacerilor Europene sau la alte entităţi, un plan de a elimina această suspendare temporară a unor proiecte europene. Ceea ce este foarte clar pentru noi este că nu există specialişti, nici la nivel naţional şi nici preocupare pentru aceşti specialişti', a afirmat Pendiuc.

Conform datelor oferite de Institutul pentru Politici Publice, organizatorul dezbaterii, bilanţul activităţii Direcţiei de Luptă Antifraudă România cuprinde 166 de nereguli constatate, 12 dintre acestea cu suspiciuni de fraudă. La nivelul autorităţii de management pentru programul de mediu s-au înregistrat 135 de corecţii, ele însumând aproximativ 10 milioane de euro.

Mariana Câmpeanu participă la conferinţa anuală privind stadiul implementării POSDRU

30 oct /Agerpres/ - Ministrul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, Mariana Câmpeanu, va deschide marţi lucrările conferinţei 'POSDRU - Principalul instrument pentru formare, ocupare şi incluziune socială din România' - 2012, ce se va desfăşura la Hotelul Internaţional din Sinaia.

Evenimentul are ca obiectiv principal comunicarea rezultatelor atinse în implementarea POSDRU, însoţită de o analiză atentă a provocările majore cărora Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane trebuie să le facă faţă în viitor, venind în întâmpinarea nevoilor de informare ale beneficiarilor, potenţialilor beneficiari, precum şi ale opiniei publice. Totodată, pe durata conferinţei vor fi prezentate o serie de proiecte de succes, în vederea facilitării schimbului de bune practici.

La eveniment sunt aşteptaţi să ia parte reprezentanţi ai Comisiei Europene, responsabili din cadrul Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, precum şi din cadrul altor instituţii cu atribuţii în gestionarea proiectelor finanţate prin fonduri europene.

Evenimentul este organizat în cadrul proiectului de asistenţă tehnică 'Sprijin pentru Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane şi Organismele Intermediare pentru implementarea activităţilor de informare şi publicitate prevăzute în Planul de Comunicare pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane'.

Oficial CE: Plăţile prin POSDRU pot fi reluate după auditul din noiembrie

Sinaia, 30 oct /Agerpres/ - Directorul pentru Ocuparea Forţei de Muncă Afaceri Sociale şi Incluziune Socială din cadrul Comisiei Europene, Peter Jorgensen, a declarat marţi, la Sinaia, că plăţile pot fi reluate după auditul din noiembrie pe POSDRU dacă România trimite o cerere de plată, în acest sens oficialul european afirmând că o astfel de solicitare nu a fost primită.

'În luna noiembrie va avea loc un audit şi sperăm ca rezultatele acestuia să fie pozitive şi astfel aceste rezultate să ne permită reluarea plăţilor. Însă, ca plăţile să fie reluate, este necesară transmiterea unei cereri de plată din partea României pe care încă nu am primit-o', a declarat Peter Jorgensen.

Potrivit acestuia, cererile de plată trebuie să conţină şi alte elemente precum corecţiile financiare, însă corecţiile nu înseamnă că România va pierde bani.

'Aceste corecţii financiare nu înseamnă că România va pierde bani. Aceste fonduri vor rămâne intacte', a arătat directorul din cadrul Comisiei Europene.

Acesta a subliniat, totodată, că România poate reveni la situaţia normală în cazul în care o cerere de plată va fi transmisă de ţara noastră până la sfârşitul acestui an.

'Comisia nu este interesată în tratarea proiectelor individuale sau unul câte unul, nu lucrăm la nivel de proiect. (...) În cazul în care vom primi o cerere de plată până la sfârşitul anului acest lucru va însemna că România va reveni la situaţia normală', a afirmat oficialul din partea Comisiei Europene. AGERPRES/(A - Ana-Maria Toma) Retransmitem in forma corecta stirea cu titlul:Oficial CE: Plăţile prin POSDRU pot fi reluate după auditul din noiembrie.

România ar putea combina fondurile structurale cu cele de dezvoltare rurală

31 oct /Agerpres/ - România ar putea combina, în perioada 2014-2020, fondurile structurale pentru marea infrastructură privind utilizarea apei cu fondurile de dezvoltare rurală pentru conectarea agricultorilor la această infrastructură, a declarat, miercuri, comisarul european pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Dacian Cioloş, la un forum privind noile politici agricole în condiţiile schimbărilor climatice.

'Consider că în următoarea perioadă bugetară 2014-2020, România ar putea combina folosirea fondurilor structurale pentru marea infrastructură privind utilizarea apei, nu numai din punct de vedere al irigaţiilor, dar şi fondurile de dezvoltare rurală pentru conectarea agricultorilor la această infrastructură. Aşa cum alte state au găsit soluţia în ceea ce priveşte reabilitarea sistemului de irigaţii aşa cred că poate să o găsească şi România', a spus Dacian Cioloş.

Acesta a precizat că gestionarea riscurilor în agricultură nu înseamnă doar rezolvarea problemelor legate de irigaţii, deoarece acestea trebuie legate de tehnologie şi de organizarea producătorilor.

'Gestionarea riscurilor în agricultură nu înseamnă doar rezolvarea problemelor legate de irigaţii ci şi tehnologie, organizarea producătorilor şi susţinere financiară. În viitor pot fi găsite soluţii dacă toate aceste elemente vor fi combinate. Consider că nu este suficient să pui în valoare irigaţiile pentru că trebuie să fie şi cine să le folosească, iar până acolo e nevoie o organizare din ce în ce mai bună a agricultorilor', a adăugat oficialul european.

Comisarul a recomandat guvernului să înceapă cât mai rapid discuţiile cu Comisia Europeană în vederea reabilitării sistemelor de irigaţii după 2014 din fonduri europene, deşi acest lucru trebuie realizat într-o abordare integrată, care să vizeze gestiunea apei în România.

'Am avut o discuţie cu comisarul european privind politica regională, care coordonează fondurile structurale şi am recomandat Guvernului să înceapă discuţiile cât mai devreme posibil cu o abordare integrată care sa vizeze problema largă privind gestiunea apei în România, nu doar din perspectiva irigaţiilor ci şi din cea a amenajărilor împotriva inundaţiilor, a transportului pe canale şi pe râuri şi din perspectiva alimentării cu apă a populaţiei. E important să fie pus în valoare rolul utilizării irigaţiilor în dezvoltarea agriculturii şi sectorului agroalimentar, dar şi impactul pe care poate să îl aibă o astfel de investiţie în crearea de locuri de muncă şi în dezvoltarea unei regiuni, iar aici se pot regăsi şi aspectele economice. Cred că se pot găsi soluţii de finanţare dacă problema este pusă în felul acesta şi cu proiecte pregătite din timp', a mai spus Cioloş.

Comisarul european pentru agricultură a participat miercuri la dezbaterea 'Noile politici agricole şi securitatea alimentară în condiţiile schimbărilor climatice', organizată de MADR în cadrul târgului Indagra.