Henri pjrenne mahomed el Charlemagne

96

tură cu ceea ce fusese viaţa economică a Imperiului. Miş­carea comercială mediteraneană continuă pretutindeni. Ţot astfel se petrec lucrurile în agricultură care, se înţelege, rămâne baza vieţii economice, dar alături de care comerţul păstrează un rol esenţial atât în viaţa de zi cu zi - prin vânzarea mirodeniilor, a hainelor etc. —, cât şi în viaţa statului - prin resursele pe care acesta le obţine din taxe - şi în viaţa socială - prin prezenţa negustorilor şi prin existenţa creditului²⁴⁸.

NOTE

1. 
   MIGNE, Patr. Lat., t. 51. c. 617.
   

1. 
   Eucharisticos, ed. BRANDES, Corp. Script. Eccles. Latin.,
   t. XVI, 1888, p. 311.
   

1. 
   H. PIRENNE, Le fisc royal de Tournai, în „Melanges F. LOT',
   1925, p. 641.
   

1. 
   Vezi mai sus, p. 37-41, cap. I.
   

1. 
   GREGOIRE DE TOURS, Hist. Franc, VI, 20.
   

1. 
   E. LESNE, La proprie'te ecclesiatique en France aux epoques
   romaine et merovingienne, Paris-Lille, 1910, p. 309. A se vedea de
   asemenea textul sfântului Cesarie din Arles, citat în F. KIENER, Ver-
   fassungsgeschichte der Provence, p. 37, n. 84.
   

7. 
   Departamentul Deux-Sevres, arondismentul Niort, cantonul
   Coulonges-sur-Autise.
   

7. 
   F. KIENER, Verfassungsgeschichte der Provence, Leipzig,
   1900, p.34 şi urm.; R. BUCHNER, Die Provence in Merowingischer
   Zeit, Stuttgart, 1933, p.30, crede că agricultura este încă bine dezvol­
   tată şi rentabilă.
   

9. F. KIENER. op. cit., p.34.

10. R. BUCHNER, op. cit., p. 30, n. I.

11 -GREGOIRE LE GRAND, Registr., III,33, ed. Ewald-Hartmann, M.G.H. Epist., 1.1, p. 191.

12. 
    Ibid., VI, 10, p. 388-389.
    

12. 
    JAFFE-WATTENBACH, Regesta. nr. 947; cf. BUCHNER, op.
    cit., p. 31.
    

f4. HARTMANN, Geschwhte ltaliens im Mittelalter, t. II, p. 159, n. 16

15. CASSIODORE, l'ariae, XII, 22, M.G.H.SS. Antiq., t. XII, p. 378.

'6 Nu trebuie să subestimăm numărul oamenilor liberi. Carac­teristica lor esenţială este că sunt obligaţi să presteze serviciul militar, Cf în Leges Visigotes. IX, 2, 9, M.G.H. Leges, t. 1, ed. Zeumer, p. 377, legea lui Ervige, conform căreia fiecare om liber trebuie să aducă în ar­mată o zecime din sclavii săi. VERLINDEN, L 'esclavage dam le

97

monde iberique 'medieval. în ..Anuario de Hisloria clei Dereclio Espaitol", t. XI. 1934. p. 353-355.

17. 
    în privinţa supravieţuirii marilor familii, a se vedea de exemplu
    familia Syagrii, studiată de A. COVILLE. Recherches sur I"hisloire de
    Lyon du l'-e siccle au IX-e siccle. p. 5 şi urm
    

17. 
    VERLINDEN. op. cil. în „Anuario", t. XI. p 347 După Ver-
    linden. colonii nu au jucat un rol important.
    

17. 
    GREGOIRE DE TOURS, Hisi. Franc. IX, 38. semnalează
    existenţa gineceurilor. Cf. FUSTEL DE COULANGES, L al/eu el le
    domaine rural. p. 375.
    

17. 
    P. CHARLESWORTH, Trade-roules and commerce of ihe Ro­
    man Empire. Cambridge, ed. a 2-a, p. 178. 202, 220, 238.
    

17. 
    Cf. în mod general, P SCEFFER-BOICHORST, Zur Ges-
    chichle der Syrer im Abendlande. în „Mitteilungen des Osterr. Instit.
    fur Geschichtsforschung", t VI, 1885, p. 521 şi urm. : L BREH1ER,
    Les colonies d'Orienlaux en Occident au commencemenl du Moyen
    Age. în „Byzant. Zeitschi"., t. XII, 1903, p. 1 şi urm.; FUSTEL DE
    COULANGES, La monarchie franque. p. 257; .(. EBERSOLT. Orient
    et Occident. 1928-1929, 2 voi.
    

17. 
    GREGOIRE DE TOURS, Hisl. Franc. VII, 22; cf BREHIER.
    L ari en France des invasion bar bares a le'poque romane, p. 36 şi
    p 38.
    

17. 
    I. 19, SS. rer. Merov. t. III, p. 463.
    

17. 
    Hisl. Franc. VIII. I.
    

17. 
    SS. rer. Merov., t. III, p. 226. Kiusch, editorul acestui text con­
    sideră faptul ca fiind non credible'
    

26. E. LEBLANT, Inscriptions chretiennes de la Gaule, t. I, p.
207 şi p 328. Cf nr. 225 şi 613 a. Cf. HERON DE VILLEFOSSE.
Deux inscriptions chretiennes Irouve'es â Carthage, în „Comptes ren-
dus des seances de ('Academie des Inscriptions et Belles-Lettres".

1916, p. 435.

27. 
    E. LEBLANT. op. cit., t. I, p. 205. nr. 125.
    

27. 
    GREGOIRE DE TOURS, Hist. Franc. VII, 31.
    

27. 
    Ibid. X. 26.
    

30. 
    Sinodul de la Narbonne, MANSI. Sacrorum Conci/iorum...
    Co/lectio. t. IX. c. 1015 şi c. 1017.
    

30. 
    A.A.S.S. Boli. Nov., t. I. p. 323. P. de MOREAliy Les missions
    medievales (Histoire generale compare'e des missions. publicat de ba­
    ronul DESCAMPS). 1932. p. 171. semnalează, pe la 585. prezenţa
    unor greci la Cordoba. Recucerirea de către lustinian în secolul al
    Vl-lea a contribuit mult la dezvoltarea acestei navigaţii.
    

30. 
    PROCOPIE. V. 8. 21. ed. Dewing. t. III. 1919. p. 74.
    

30. 
    Referat de R. Dussand asupra lucrării lui P. PERDRlZET. Le
    calendrier parisien ii la fin du Moven Age (1933). în „Syrkr. t. XV.
    1934, p. 210.
    

30. 
    L. DUCHESNE. /. Egliseau IT.siccIe. Paris. 1925.p 191. n.2.
    

30. 
    PERDRlZET. Le calendrier parisien ii la fin du Moyen Age.
    1933, p. 35 şi p. 287-289. Adamnan. biograful sfântului Columban
    

98

pin cstesle că nişle călugări irlandezi s-au dus în Siria să studieze arhi­tectura mănăstirilor. .1. BAUM. Aufgaben der friihchrisllichen Kunstfbrschimg in Brilannien imd Irland. 1934. citat în Froschnngen imd Fortschritte. t. XI, 1935, c. 223.

36. GREGOIRE DE TOURS. Hisl Franc. VIII. 15.

37. 
    HARTMANN. op. cit., t. I, p. 262.
    

37. 
    HARTMANN. op. cit.. 1.1. p. 222.
    

37. 
    JAFFE-WATTENBACH, Regesta. nr. 1564.
    40. lbid.. nr. 1104.
    

41 Vitapatrum Enteritensium. MIGNE, Pair. Lat., t. 80. col. 139.

42. 
    XII, 2, 14, M.G.H Leges, 1.1. ed. K. Zeumer, p. 420.
    

42. 
    XII. 2, 13, ed. Zeumer, loc cit., p. 419.
    

44 JAFFE-WATTENBACH, Regesta. nr. 1157.

45. F KIENER, op. cit., p. 28; F VERCAUTEREN, Etude sur Ies

Civitatesde la Belgique Seconde. 1934, p. 446.

46. GREGOIRE DE TOURS. Hist. Franc. V, 11.

ii. lbid.

48. 
    M.G.H.SS.rer. Merov., t. IV, p. 374-375.
    

48. 
    GREGOIRE DE JOVKS,Hist. Franc. l\ 11.
    

48. 
    lbid., 17.
    

51. Chronique du pseudo-Fre'de'gaire. IV, 65, M.G.H.SS. rer.
Merov., t. II, p 153.

52. 
    GREGOIRE DE TOURS, Hist. Franc, V, 11.
    

52. 
    GREGOIRE DE TOURS, Liber in Gloria Martyrum, cap. 21.
    ed. Krusch, M.G.H.SS. rer. Merov 1.1, p. 501.
    

52. 
    A se vedea mai sus, p. 81. mss. p 103
    

52. 
    GREGOIRE DE TOURS, Hist. Franc. V, 11. Despre evreii
    din Lyon, a se vedea COVILLE. op. cit., p. 538 şi urm.
    

52. 
    GREGOIRE DE TOURS. Hist. Franc. VI, 17.
    

52. 
    JAFFE-WATTENBACH, Regesta. nr. 1115.
    

52. 
    lbid.. nr. 1104.
    

52. 
    lbid., nr. 1879
    

52. 
    lbid. nr. 1157.
    

61. 
    lbid.. nr. 1743-1744
    

61. 
    M.G.H Concilia, ed. Maasen, t. 1, p. 67
    

61. 
    M.G.H Capit.. ed. Boretius-Krause. 1.1, p. 22.
    

61. 
    ZIEGLER, Chtirch and state in l'isigothic Spain. 1930. p. 189.
    

61. 
    A. EBERT. op. cit., trad franc AVMERIC şi CONDAMIN.
    M- 1883. p. 631.
    

66. 
    JAFFE-WATTENBACH. Regesta. nr. 1757.
    

66. 
    .1. ARONIUS. Regesten der Geschichte der Juden. p. 21,
    nr 59
    

68 JAFFE-WATTENBACH. op. cil., nr. 1564.

69. lbid.. nr 1293

70 GREGOIRE DE TOURS. Hist Franc. V. 6

71. 
    ARONIUS. Regesten der Geschichte der Juden, p. 19, nr. 53.
    

71. 
    GREGOIRE DE TOURS. Liber in Gloria Confessorum. c. 95,
    ^ed Krusch. M.G.H.SS. ier. Merov.. I I, p. 809.
    

73 GREGOIRE DE TOURS, Hist. Franc. IV. 12.

99

74. 
    Ibid.. VI, 5.
    

74. 
    GREGOIRE DE TOURS, ibid.. IV, 35. Se va observa că acesl
    cuvânt a dat naştere în limba franceză cuvintelor „epices" (mirodenii)
    şi „espcces" (numerar).
    

74. 
    Ed. Krusch, M.G.H.SS. rer. Merov., t. II, p. 413. Trebuie totuşi
    precizat că aceste Gesta au fost scrise abia în secolul al IX-lea.
    

74. 
    GREGOIRE DE TOURS, Hist. Franc, VII, 35; Vita S. Elegii,
    SS. rer. Merov., t. IV, p. 702.
    

74. 
    VENANTiUS FORTUNATUS, Vita Sandi Germani, c. 47,
    M.G.H.SS. rer. Merov., t. VII, p. 401-402.
    

74. 
    Fr. CUMONT, Comment la Belqique fut romanisee, ed. a 2-a,
    Bruxelles, 1919, p. 25-29.
    

74. 
    H. PIRENNE, Draps de Frise ou draps de Flandre? în „Vier-
    teljahrschr. fur Soz. und Wirtschaftsgeschichte", t. VJ, 1909, p. 313.
    

74. 
    Rarele monede din aur anglo-saxone bătute în Sud, atestă exis­
    tenţa unei anumite activităţi comerciale.
    

74. 
    PAULY-WISSOWA, Real-Encyelopadie, t. VII, c. 75, nr. 12.
    

74. 
    F. VERCAUTEREN, Cataplus et Catabolus, în „Bulletin Du-
    cange", 1.11, 1925, p. 98.
    

74. 
    CASSIODORE, Variae, V, 39, publică un regulament privind
    taxele pe circulaţia mfrfurilor pentru transmarini, ed. Mommsen,
    M.G.H.SS. Antiq., t. XII, p. 164.
    

85. 
    D1EHL, VAfrique byzantine, p. 500; G. MILLET, Sur Ies
    sceaux des commerciaires byzantins, în Melanges G. Schlum-
    berger, t. II, 1924, p. 324-326.
    

85. 
    „Si quis transmarinus negociator aurum, argentum, vestimen-
    ta vel quelibet ornamenta... vendiderit", Lex Visigothorum, XI, 3, I,
    ed. K. Zeumer, M.G.H. Leges, 1.1, p. 404.
    

87. M. LAURENT, Les ivoires pregothiques conserves en
Belqique, 1912, p. 9. 17, 20, 84.

88. 
    Cooperturium Sarmaticum. GREGOIRE DE TOURSţ Liber
    Vitae Patrum, c. II, ed. Kaisch, SS. rer. Merov., t. I, p. 701.
    

88. 
    GREGOIRE DE TOURS, Liber in Gloria Confess., c. 110, ed.
    Krusch, loc. cil.,p. 819.
    

88. 
    FUSTEL DE COULANGES, La monarchie franque. p. 257.
    

88. 
    în privinţa luxului merovingian, a se vedea Vita S. Eligii epis-
    copi Noviomagensis. I, 12, ed. Krusch, M.G.H.SS. rer. Merov. t. IV,
    p. 678.
    

88. 
    GREGOIRE DE TOURS, Hist. Franc, VI, 10; VI. 35; X, 16;
    Liber in Gloria martyrum, SS. rer. Merov., T. I, p. 491. 535, 549; Li­
    ber de virtutibus S. Martini, 1, II, ibid., p. 595; II, 23, ibid.,p. 617.
    

88. 
    GREGOIRE DE TOURS, Hist. Franc. VII, p. 29.
    

88. 
    în privinţa acestor vinuri, a se vedea Vie de Porphyre. evcque
    de Gaza, de MARC LE DIACRE, publicată de H. GREGOIRE şi
    M.-A. KUGENER, Paris, 1930, p. 124-126.
    

88. 
    GREGOIRE DE TOURS, Liber in Gloria Confessorum, c. 64,
    ed. Krusch, loc. cit. p. 785.
    

88. 
    GREGOIRE DE TOURS, Hist. Franc, VII, 29.
    

88. 
    M.G.H. Epist. Merov., t. 1, p. 209, vers 630-647.
    

too

98. 
    hortunal citează de asemenea vinul de Gaza. Vita S. Martini.
    II, v. 81, ed. Leo, M.G.H. SS. Antiq., t. IV², p. 316.
    

98. 
    JAFFE-WATTENBACH, Regesta, nr. 1483.
    

100. 
     Hist. Franc, VI, 6.
     

100. 
     F. CUMONT, FouMes de Doura-Evropos, 1926, p. XXXIII.
     

100. 
     LOT; PFISTER şi GANSHOF, Hist. du Moyen Age, t. I,
     p. 356, consideră că nu erau folosite în mod curent decât la curte şi în
     landurile aristocraţiei.
     

100. 
     Epistida de observatiom ciborum, ed. Ed. Liechenhan, 1928
     (Corpus Mediocrum Latinorum, t. VIII)
     

] 04. L.LEVILLAN, Examen crilique des chartes ... de Corbie, 1902, p. 235, nv. 15.

105. 
     DUCANGE, Glossarium, verbo garum.
     

105. 
     E. JEANSELME, Sur un aide-memoire de therapeutique by-
     zantin, în „Melanges Ch. Diehl", t. I, 1930, p. 150, n. 12; DUCANGE,
     op. cit., costum, vin fiert.
     

105. 
     DUCANGE, verbo hic'rio. Acest cuvânt nu se găseşte decât
     aici; să fie o greşeală de transcriere?
     

105. 
     DUCANGE, sub verbo seoda.
     

105. 
     Formulae, I, 11, ed. Zeumer, p. 49..
     

110. KRUSCH, Ursprung und Text von Markulfs Formel-
sammlung, Nachrichten von der Gesallschaft der Wissenschaflen zu
Gottingen, 1916, p. 256.

111. 
     în schimb, în perioada carolingiană, nici o mirodenie nu e
     prevăzută în alimentaţia funcţionarilor. G. WA1TZ, Deutsche Verfas-
     sungsgeschichte, t. IV, ed. a 2-a, p. 23.
     

111. 
     SPROEMBERG, Marcul/ und die Frankische Reichskanzlei,
     „Neues Archiv", t. 47, 1927, p. 89, adm/te punctul de vedere al lui
     Kvusch.
     

111. 
     Datorită mirodeniilor, comerţul merovingian seamănă cu cel
     practicat de oraşele italiene începând din secolul al XH-lea.
     GREGOIRE DE TOURS, semnalează că la Paris, mirodeniile sunt
     vândute de către negustori {Hist. Franc, VI, 32).
     

111. 
     H. PIRENNE, Le commerce du papyrus dans la Gaule mero-
     vingienne, „Comptes rendus des seances de l'Academie des Inscrip-
     tions et Belles-Lettres", 1928, p. 178-191.
     

111. 
     GREGOIRE DE TOURS, Hist. Franc, V, 5: O site habuisset
     Massilia sacerdotem! Numquam naves oleum aut reliquas species
     detiilissent, nisi cartam tantum. quo majorem opportunitatem
     scribendi ad bonos infamandos habere. Sed pavpertas cartae finem
     imponit verbositati.
     

111. 
     GREGOIRE DE TOURS, Liber in gloria martyrum, M.G.H.
     SS. rer. Merov., t. 1, p. 558; Liber de virtutibus S. Martini, ibid.,
     P 664; Liber l'itae Patrum, ibid., p. 698.
     

111. 
     F. VERCAUTEREN, Etude sur Ies Civitates, p. 211- 212.
     

111. 
     LAUER şi SAMARAN, Les diplâmes originaux des Merovin-
     giens. Paris. 1908.
     

111. 
     CASSIODORE, Variae, 111. 7. ed. Mommsen M.G.H. SS. An-
     ^tjq, t. XII, p. 83. Acest text mi-a fosl pus la dispoziţie de către
     Kugenev.
     

101

120. 
     BUCHNER, Oie Provence. p. 44-45. Foloseşte drept princi­
     pală sursă GREGOIRE DE TOURS. , Hisl. Franc. V.5.
     

120. 
     GREGOIRE DE TOURS. Hisl. Franc. IV, 43.
     

120. 
     R. BUCHNER, op. cit., p. 44-45.
     

120. 
     MARCULF, Supplementum. I, ed. Zeumer. p. 107.
     

120. 
     Calculele lui BUCHNER, op. cit., p. 45, care estimează că
     importul de ulei la Fos se ridica la 200 000 livre pe an, nu pot fi luate
     în considerare.
     

125. Vita S. Filiberti abbalis Gemeticensis, M.G.H. SS. rer.
Merov., t. V, p. 602.

126. 
     GREGOIRE DE TOURS, Hisl. Franc. VII, 35
     

126. 
     PSEUDO-FREDEGAIRE, Chronica. IV, 42, SS. rer. Merov..
     t. II, p 141; Vita Columbani. I, 29, ibid., t. IV, p. 106; Liber Historiae
     Franconim, c. 40, ibid., t. II. p 310.
     

126. 
     VilaS. Eligii. II, 13, M.G.H. SS. rer. Merov. t IV, p. 702.
     

126. 
     JULIEN DE TOLEDE, Historia Wambae SS. rer. Merov.,
     t. V, p. 525. DUCANGE, sub verbo Camelus, citează un text din Vita
     SS. Voti el Felicis relativ la Spania unde trebuie citat Camelus şi nu
     trebuie corectat cu ntpicapra (capra sălbatică), aşa cum procedează
     Ducange.
     

130. R. BUCHNER, op. cit., p. 32.
\3\./bid.. p. 33.

132. 
     GREGOIRE DE TOURS, Hisl. Franc. IX, 22. .
     

132. 
     LOT, PFISTER şi GANSHOF, Hisl du MoyenAge, t: I, p. 258
     şi 259.
     

132. 
     Annales Petaviani, M.G.H. SS, 1.1, p. 17.
     

132. 
     GREGOIRE DE TOURS, Hisl. Franc. IX, 22.
     

136. GREGOIRE DE TOURS, Hisl. Franc. IX. 21 şi 22.
\37.Jbid., X,25. . .

138. 
     Ibid., VIII, 39 şi VI, 14.
     

138. 
     Chronica, IV, 18 SS. rer. Merov , t. II, p. 128: Eo annacladiş
     glandolaria Marsilia et reliqiias Provinciae civitales graviter vasta-
     vit. .
     

138. 
     Punctul său de vedere a rămas absolut identic celui din timpul
     imperiului roman. Cf VERL1NDEN, op. cit., Anuar io de Historia det
     derecho Espanol, t. XI (1934). p. 312.
     

138. 
     Lex Wisigothorum, III, 4. 17. ed. Zeumer, M.G.H. Leges. t. 1,
     p. 157. menţionează faptul că şi pauperes au sclavi. Li se dădeau într-
     adevăr prostituatele recidiviste ca să fie in grav servitio.
     

138. 
     FREDEGAIRE. op. cil.. VI. 48. M.G.H. SS rer. Merov.. t. 11,
     p. 144. Cf. Ch. VERLINDEN, Le franc Samo. „Revue belge de philo-
     logie et dhistoire', t. XII, 1933, p. 1090-1095. FUSTEL DE COU-
     LANGES. La monarchie franque, p. 258. îl compară pe Samo cu şeful
     unei mari companii comerciale!
     

143 Sinodul din Chalon de la 639-654, M.G.H. Concilia, ed. Maasen, t. I. p. 210. interzice vânzarea sclavilor în afara hotarelor regatului franc.

144. Vita S. Eligii. MG H. SS. rer. Merov.. t. IV. p. 676. VER­LINDEN. op. cit., p. 379. crede că se vindeau probabil şi în Spania.