Estimările EUROSTAT cu privire la comunicaţiile de bandă largă din România
Conform datelor Eurostat25 cu privire la gradul de penetrarea a conexiunilor de internet de bandă largă în 2012, România continuă să rămână sub media europeană, atât în ceea ce priveşte agenţii economici şi instituţiile publice, cât şi segmentul rezidenţial.
F igura 13 – Diagramele gradului de penetrare
Motivele pentru care penetrarea rămâne scăzută pare să fie, în primul rând, legate de costul total – atât al serviciului de acces cât şi a echipamentului folosit.
Punctajul Agendei Digitale pentru România 2020
Cel mai recent progres al României pentru atingerea obiectivelor Agendei Digitale 2020 se regăseşte în documentul Strategiei Naţionale privind Agenda Digitală pentru România 2020.
Obiectiv specific 2020
Ţinta EU
Ţinta RO
2020
Situația RO
2014
Acoperire cu broadband fix (total populație)
100% (2013)
100%
90% (2013)
Acoperire cu broadband peste 30 Mbps (% gospodării)
Sursa: Strategia Națională privind Agenda Digitală pentru România 2020
Analiză SWOT - Infrastructura de broadband în România
Puncte tari
Puncte slabe
România este o piaţă atipică din punct de vedere tehnologic, cu nivel ridicat de disponibilitate a soluţiilor de acces la Internet broadband de mare viteză (NGA) pentru consumatori De asemenea, rata mare de penetrare a conexiunilor la Internet broadband de foarte mare viteză (>100Mbps) este atribuită tarifelor accesibile ca rezultat al competitivităţii pieţei şi în egală măsură sofisticării şi apetitului consumatorilor (mai ales segmentul tânăr).
Mobilitatea este de asemenea încurajată de gradul ridicat alacoperirii 3G (96%) şi a recentei dar rapidei dezvoltări a reţelelor LTE,.
Totuşi, puterea redusă de cumpărare, structura demografică a populaţiei, precum şi nivelul redus de competenţe digitale specific populaţiei mai vârstnice se traduc într-o rată redusă de penetrare a Internetului chiar şi în zonele gri ori negre (acoperirea cu Internet broadband fix în zonele rurale, în 2013, este de 78%); mai mult, există încă un număr considerabil de puncte albe care nu sunt acoperite prin investiţii private şi necesită intervenţia sectorului public (în special în zonele rurale).
Această rată redusă de penetrare este specifică atât conexiunilor fixe de acces la Internet, cât şi reţelelor mobile, ceea ce descurajează investiţiile private, care conduc la rândul lor la lipsa de disponibilitate pentru finanţarea start-up-urilor şi a operatorilor existenţi.
Oportunităţi
Ameninţări şi constrângeri
Proiectul RONET dezvoltat pe baza Backhaul va completa în mod armonios Planul Național de Dezvoltare a Infrastructurii de NGN al României.
România este una dintre cele mai de jos pieţe în ceea ce priveşte preţurile pentru conexiunile în bandă largă şi triple play, ceea ce conduce la o competiţie serioasă între operatori.
Un număr destul de mare de companii utilizează platforme de e-procurement.
Fondurile structurale sunt în continuare disponibile pentru România; în pofida unui grad redus de absorţie, este de aşteptat ca aceste fonduri să asigure finanţarea pe viitor a dezvoltării acestei pieţe.
Reţeaua de acces la Internet existentă asigură viteze de transfer mari, ceea ce reprezintă un avantaj României atunci când vine vorba de ţara noastră ca destinaţie pentru Shared Service Centers şi hub-uri de dezvoltare IT/software, precum şi ca furnizor de servicii de Cloud pentru alte pieţe europene.
Întârzieri ale notificărilor privind ajutorul statului.
Întârzieri administrative în adaptarea cadrului legal necesar; asigurarea asistenţei şi sprijinului pentru dezvoltarea infrastructurii în bandă largă atât în mediul urban cât şi în cel rural.
Dificultăţi în implementarea iniţiativei RONET.
Implementarea reţelelor 4G necesită investiţii semnificative, iar operatorii sunt prudenţi în ceea ce priveşte planurile de acoperire (România are o bună acoperire 3G, dar cea 4G este sub medie – 25%).