Can. 229 - (cf 427) Administratorul eparhial are aceleaşi drepturi şi obligaţii ca şi Episcopul eparhial, exceptând cazul în care dreptul prevede altfel sau rezultă altfel din natura lucrurilor.
Can. 230 - Exceptând cazul în care a fost în mod legitim prevăzut altfel:
1. Administratorul eparhiei are dreptul la o justă remuneraţie, stabilită prin legea dreptului particular sau determinată de obiceiul legitim, pe care trebuie să şi-o ia din bunurile eparhiei;
2. celelalte câştiguri care se cuvin Episcopului eparhial, în timp ce scaunul eparhial este vacant, vor fi rezervate viitorului Episcop eparhial pentru necesităţile eparhiei, respectând prescrierile dreptului particular care determină felul în care trebuie folosite câştigurile.
Can. 231 - & 1. (cf 430 & 2) Renunţarea Administratorului eparhiei va fi prezentată Patriarhului, dacă acesta l-a desemnat pe Administrator, altfel colegiului consilierilor eparhiali, caz în care nu este necesar să fie acceptată pentru a fi validă.
& 2. Îndepărtarea Administratorului eparhiei, în limitele teritoriului Bisericii patriarhale, este de competenţa Patriarhului, cu consimţământul Sinodului permanent; altfel este rezervată Scaunului Apostolic.
& 3. După moartea, renunţarea sau îndepărtarea Administratorului eparhiei, va fi constituit unul nou de către aceeaşi autoritate şi în acelaşi mod prescris pentru cel precedent.
& 4. (cf 430 & 1) Administratorul eparhiei îşi încetează funcţia prin luarea în posesiune canonică a eparhiei de către noul Episcop eparhial; noul Episcop eparhial îi poate cere o dare de seamă privind administrarea.
Can. 232 - & 1. Economul eparhial, în timpul vacanţei scaunului eparhial, îşi va îndeplini funcţia sub autoritatea Administratorului eparhial; economului eparhial îi este încredinţată administrarea bunurilor bisericeşti care, din cauza vacanţei scaunului eparhial, nu au administrator, exceptând cazul în care Patriarhul sau colegiul consilierilor eparhiali au prevăzut altfel.
& 2. În ceea ce priveşte renunţarea sau îndepărtarea economului eparhial, în timpul vacanţei scaunului eparhial, se vor respecta can. 231, && 1 şi 2.
& 3. Suprimat în orice fel dreptul economului eparhial în limitele teritoriului Bisericii patriarhale, alegerea sau numirea noului econom îi revine Patriarhului, după consultarea Episcopilor curiei patriarhale, dacă aceştia există, altfel după consultarea Sinodului permanent; în celelalte cazuri economul este ales de colegiul consilierilor eparhiali.
& 4. Economul eparhial trebuie să dea socoteală cu privire la administraţia sa noului Episcop eparhial; după darea de seamă, dacă nu este confirmat de către acelaşi în funcţia sa, îşi încetează funcţia.
Can. 233 - & 1. (cf 412 - 413) Când scaunul eparhial este atât de împiedicat prin captivitatea, alungarea, exilul sau inabilitatea Episcopului eparhial încât acesta nu poate comunica cu credincioşii creştini încredinţaţi lui nici măcar prin scrisoare, conducerea eparhiei este în mâinile Episcopului coadjutor, exceptând cazul în care Patriarhul a prevăzut altfel, cu consimţământul Sinodului permanent în eparhiile situate în limitele teritoriului Bisericii pe care o prezidează, sau Scaunul Apostolic; dacă însă Episcopul coadjutor lipseşte sau este împiedicat, conducerea este în mâinile Protosincelului, Sincelului sau a altui sacerdot apt, desemnat de Episcopul eparhial, care prin dreptul însuşi are drepturile şi obligaţiile Protosincelului; Episcopul eparhial însă poate desemna, la momentul potrivit, mai mulţi care să urmeze unul după altul în funcţie.
& 2. (cf 413 & 2) Dacă aceştia lipsesc sau sunt împiedicaţi să-şi asume conducerea eparhiei, colegiul consilierilor eparhiali are datoria să aleagă un sacerdot care să conducă eparhia.
& 3. (cf 413 & 3) Cel care şi-a asumat conducerea eparhiei în limitele teritoriului Bisericii patriarhale, îl va înştiinţa cât mai repede pe Patriarh despre scaunul eparhial împiedicat şi despre asumarea funcţiei; în celelalte cazuri va înştiinţa Scaunul Apostolic şi, dacă aparţine de o Biserică patriarhală, şi pe Patriarh.
ART. V
Despre Administratorii apostolici
Can. 234 - & 1. Uneori Pontiful Roman, din motive grave şi speciale, încredinţează conducerea unei eparhii, cu scaunul ocupat sau vacant, unui Administrator apostolic.
& 2. Drepturile, obligaţiile şi privilegiile Administratorului apostolic se deduc din scrisoarea sa de numire.
CAPITOLUL II
DESPRE ORGANELE CARE AJUTĂ EPISCOPUL EPARHIAL ÎN CONDUCEREA EPARHIEI
ART. I
Adunarea eparhială
Can. 235 - (cf 460) Adunarea eparhială îşi prestează opera în ajutorul Episcopului eparhial în cele referitoare la necesităţile speciale sau la utilităţile eparhiei.
Can. 236 - (= 461 & 1) Adunarea eparhială va fi convocată ori de câte ori circumstanţele o sugerează, după judecata Episcopului eparhial şi după ce a consultat consiliul preoţesc.
Can. 237 - & 1. (cf 462 & 1) Este de competenţa Episcopului eparhial să convoace adunarea eparhială, să o prezideze el însuşi sau prin intermediul altuia, să o transfere, să o prelungească, să o suspende sau să o dizolve.
& 2. Când scaunul eparhial devine vacant, adunarea eparhială se suspendă prin dreptul însuşi până când noul Episcop eparhial va decide asupra problemei.
Can. 238 - (cf 463) & 1. La adunarea eparhială trebuie să fie convocaţi şi trebuie să vină:
1. Episcopul coadjutor şi Episcopii auxiliari;
2. Protosincelul, Sincelii, Vicarul judecătoresc şi economul eparhial;
3. consilierii eparhiali;
4. rectorul seminarului major eparhial;
5. protopopii;
6. cel puţin un paroh din fiecare protopopiat, ales de toţi acei care în prezent au acolo grija sufletelor; alegerea este prezidată de protopop; va fi ales de asemenea un alt preot care să-l înlocuiască pe paroh în cazul în care ar fi împiedicat;
7. membrii consiliului preoţesc şi, în plus, câţiva delegaţi ai consiliului pastoral, dacă există, aleşi de acelaşi consiliu, conform modului şi numărului prevăzute de dreptul particular;
8. câţiva diaconi, aleşi conform normei dreptului particular;
9. Superiorii mănăstirilor sui iuris şi câţiva dintre Superiorii tuturor celorlalte institute de viaţă consacrată care au o casă în eparhie, aleşi conform modului şi numărului prevăzute de dreptul particular;
10. laici aleşi de consiliul pastoral, dacă există, altfel după modul determinat de Episcopul eparhial, astfel încât numărul laicilor să nu depăşească a treia parte a membrilor adunării eparhiale.
& 2. (463 & 2) Episcopul eparhial, dacă judecă oportun, poate invita la adunarea eparhială şi pe alţii, inclusiv persoane din alte Biserici sui iuris, şi tuturor acestora le poate acorda chiar şi dreptul de vot.
& 3. (463 & 3) La adunarea eparhială pot fi invitaţi chiar şi câţiva observatori din Biserici sau Comunităţi bisericeşti necatolice.
Can. 239 - (= 464) Cei care trebuie să vină la adunarea eparhială, chiar dacă sunt reţinuţi de un impediment legitim, nu pot trimite un procurator care să participe la adunarea eparhială în numele lor, în schimb îl vor înştiinţa pe Episcopul eparhial despre impediment.
Can. 240 - & 1. Rămânând neschimbat dreptul fiecărui credincios creştin de a indica chestiuni de tratat în adunarea eparhială, este de competenţa exclusivă a Episcopului eparhial să stabilească argumentele de tratat în această adunare.
& 2. Episcopul eparhial va constitui la timpul potrivit una sau mai multe comisii a căror sarcină este aceea de a pregăti argumentele de tratat în adunarea eparhială.
& 3. Episcopul eparhial se va îngriji de asemenea ca, la timpul oportun, schema argumentelor de tratat să fie transmisă tuturor celor care au fost convocaţi.
& 4. (= 465) Toate chestiunile propuse vor fi supuse discuţiilor libere în sesiunile adunării eparhiale.
Can. 241 - (cf 466) Unicul legislator în adunarea eparhială este Episcopul eparhial, ceilalţi având doar vot consultativ; doar el singur semnează deciziile de orice fel luate în adunarea eparhială; dacă acestea sunt promulgate în aceeaşi adunare, încep să oblige imediat, exceptând cazul în care se prevede în mod expres altfel.
Can. 242 - Episcopul eparhial va comunica autorităţii determinate de dreptul particular al propriei Biserici sui iuris textul legilor, declaraţiilor şi decretelor care au fost emise în adunarea eparhială.
ART. II
Despre curia eparhială
Can. 243 - & 1. (cf 469) Episcopul eparhial trebuie să aibă aproape de sediul său curia eparhială care îl ajută în conducerea eparhiei încredinţată lui.
& 2. Aparţin de curia eparhială Protosincelul, Sincelii, Vicarul judecătoresc, economul eparhial şi consiliul pentru problemele economice, cancelarul, judecătorii eparhiali, promotorul dreptăţii şi apărătorul legăturii, notarii şi alte persoane care sunt angajate de Episcopul eparhial pentru a îndeplini corect funcţiunile curiei eparhiale.
& 3. Episcopul eparhial poate constitui şi alte funcţii în curia eparhială cerute de necesităţile sau utilitatea eparhiei.
Can. 244 - & 1. (= 470) Numirea şi îndepărtarea din funcţii a acelora care exercită o funcţie în curia eparhială îi revine Episcopului eparhial.
& 2. (= 471) Toţi cei care sunt admişi la funcţii în curia eparhială trebuie:
1. să facă promisiunea că îşi vor îndeplini cu fidelitate funcţia, în modul determinat de drept sau de Episcopul eparhial;
2. să respecte secretul, în limitele şi în modurile determinate de drept sau de Episcopul eparhial.
1. Despre Protosincel şi despre Sinceli
Can. 245 - (= 475 & 1) În fiecare eparhie se va constitui Protosincelul, astfel încât, cu puterea ordinară vicarială cu care este înzestrat conform normei dreptului comun, să-l ajute pe Episcopul eparhial în conducerea întregii eparhii.
Can. 246 - (cf 476) Ori de câte ori o cere corecta conducere a eparhiei, pot fi constituiţi unul sau mai mulţi Sinceli, adică cei care prin dreptul însuşi au aceiaşi putere pe care dreptul comun o atribuie Protosincelului pentru o parte determinată a eparhiei sau pentru un anumit tip de probleme sau în privinţa credincioşilor creştini înscrişi într-o altă Biserică sui iuris sau a unei determinat grup de persoane.
Can. 247 - & 1. (477 & 1 a) Protosincelul şi Sincelii sunt numiţi în mod liber de către Episcopul eparhial şi pot fi înlăturaţi de el în mod liber, rămânând neschimbat can. 215, && 1 şi 2.
& 2. (cf 478 & 1) Protosincelul şi Sincelul vor fi sacerdoţi celibatari, exceptând cazul în care dreptul particular al propriei Biserici sui iuris stabileşte altfel, pe cât posibil dintre clericii înscrişi eparhiei, în vârstă de peste treizeci de ani, doctori sau licenţiaţi, sau cel puţin competenţi într-o ştiinţă sacră oarecare, recomandaţi de doctrina lor sănătoasă, integritatea morală, înţelepciunea şi experienţa în tratarea problemelor.
& 3. (= 478 & 2 b) Funcţia de Protosincel sau de Sincel nu va fi conferită rudelor de sânge ale Episcopului eparhial, până la gradul patru inclusiv.
& 4. Episcopul eparhial poate lua Protosincelul sau Sincelii chiar şi dintr-o altă eparhie sau dintr-o altă Biserică sui iuris, însă cu consimţământul Episcopului lor eparhial.
Can. 248 - & 1. (cf 479 & 1 - 2) Exceptând cazul în care dreptul comun stabileşte în mod expres altfel, Protosincelului în întreaga eparhie, iar Sincelilor în cadrul funcţiei conferite lor, le revine aceeaşi putere executivă de conducere pe care o are Episcopul eparhial, cu excepţia acelor probleme pe care Episcopul eparhial le-a rezervat sieşi sau altora, sau care prin drept necesită mandatul său special, care, dacă nu este obţinut, actul pentru care este cerut un asemenea mandat este nul.
& 2. Protosincelului şi Sincelilor, în cadrul competenţei lor, le revin şi facultăţile obişnuite acordate de Scaunul Apostolic Episcopului eparhial, precum şi executarea rescriptelor Scaunului Apostolic sau ale Patriarhului, exceptând cazul în care a fost dată în mod expres o altă dispoziţie sau a fost ales pentru sârguinţa personală a Episcopului eparhial.
Can. 249 - (= 480) Protosincelul şi Sincelii trebuie să raporteze Episcopului eparhial atât principalele probleme de îndeplinit cât şi cele îndeplinite, şi niciodată să nu acţioneze contra voinţei şi intenţiei sale.
Can. 250 - Protosincelii şi Sincelii preoţi, cât timp deţin funcţia, au privilegiile şi însemnele primei demnităţi după cea episcopală.
Can. 251 - & 1. (= 481 & 1) Protosincelul şi Sincelii îşi pierd funcţia prin trecerea timpului determinat, prin renunţare sau prin îndepărtare, acceptate de Episcopul eparhial.
& 2. În timpul vacanţei scaunului eparhial, cu privire la Protosincel şi la Sinceli, se va respecta can. 224.
& 3. (481 & 2) În timp ce este suspendată funcţia Episcopului eparhial, este suspendată şi puterea Protosincelului şi a Sincelilor, exceptând cazul în care sunt Episcopi hirotoniţi.
2. Despre cancelar şi ceilalţi notari şi despre arhiva curiei eparhiale
Can. 252 - & 1. (= 482) În curia eparhială va fi constituit cancelarul, care va fi preot sau diacon, a cărui principală datorie este, exceptând cazul în care este stabilit altfel de dreptul particular, de a se îngriji ca actele curiei să fie redactate şi puse în ordine şi păstrate în arhiva curiei eparhiale.
& 2. Dacă se consideră necesar, cancelarului îi poate fi dat un ajutor, care se va numi vicecancelar.
& 3. Cancelarul precum şi vicecancelarul sunt prin dreptul însuşi notari ai curiei eparhiale.
Can. 253 - & 1. (= 483) Pe lângă cancelar pot fi constituiţi alţi notari a căror semnătură conferă garanţie oficială, şi anume: fie pentru orice act, fie numai pentru actele juridice, fie numai pentru actele unei cauze determinate sau ale unei chestiuni.
& 2. Notarii trebuie să aibă o reputaţie integră şi mai presus de orice suspiciune; în cauzele în care poate fi în discuţie reputaţia unui cleric, notarul trebuie să fie sacerdot.
Can. 254 - (= 484) Notarii sunt cei care:
1. redactează actele şi documentele cu privire la decrete, dispoziţii, obligaţii sau altele care cer opera lor;
2. întocmesc cu fidelitate procese verbale cu privire la cele săvârşite şi semnează actele referitoare la aceste lucruri cu indicarea locului, zilei, lunii şi anului;
3. prezintă actele şi documentele, respectând cele prescrise, celor care cer acest lucru în mod legitim, şi declară copiile lor conforme cu originalul.
Can. 255 - (= 485) Cancelarul şi ceilalţi notari pot fi înlăturaţi în mod liber din funcţie de către Episcopul eparhial, însă nu de către Administratorul eparhiei, exceptând cazul în care are consimţământul colegiului consilierilor eparhiali.
Can. 256 - & 1. (cf 486 & 2) Episcopul eparhial va constitui într-un loc sigur arhiva curiei eparhiale, în care vor fi păstrate documentele referitoare la treburile eparhiei.
& 2. Va fi întocmit cu toată grija şi atenţia inventarul documentelor care sunt păstrate în arhiva curiei eparhiale, cu un scurt rezumat al lor.
Can. 257 - & 1. (= 487) Arhiva curiei eparhiale va fi închisă iar cheia de la aceasta o va avea Episcopul eparhial şi cancelarul; nimănui nu îi este permis să intre în aceasta fără permisiunea Episcopului eparhial sau a Protosincelului împreună cu cancelarul.
& 2. Este dreptul celor interesaţi să primească, personal sau prin procurator, o copie autentică după documentele care prin natura lor sunt publice, sau care privesc starea persoanei lor.
Can. 258 - (cf 488) Nu este permis să se scoată din arhiva curiei eparhiale documente decât pentru scurt timp şi, în plus, cu permisiunea Episcopului eparhial sau a Protosincelului împreună cu cancelarul.
Can. 259 - & 1. (= 489) În curia eparhială va exista, de asemenea, o arhivă secretă, sau, cel puţin în arhiva curiei eparhiale un dulap închis în întregime şi încuiat, care să nu poată fi înlăturat din loc [sic!], şi în care vor fi păstrate documentele ce trebuie ţinute sub secret.
& 2. În fiecare an se vor distruge actele procedurilor folosite pentru aplicarea de pedepse în materie de morală acuzaţilor decedaţi sau care s-au concluzionat în urmă cu un deceniu, păstrând un scurt rezumat asupra faptei şi textul sentinţei definitive sau al decretului.
Can. 260 - & 1. (= 490) Numai Episcopul eparhial va avea cheia de la arhiva secretă sau de la dulapul secret.
& 2. În timp ce scaunul eparhial este vacant nu se va deschide arhiva secretă sau dulapul secret, exceptând cazul de adevărată necesitate, de către însuşi Administratorul eparhiei.
& 3. Din arhiva secretă sau din dulapul secret nu se vor scoate documente.
Can. 261 - & 1. (= 491 & 1) Episcopul eparhial se va îngriji ca actele şi documentele arhivelor bisericilor catedrale, parohiale şi a celorlalte existente în limitele teritoriului eparhiei să fie păstrate cu grijă şi, în plus, să se întocmească două exemplare ale inventarului actelor şi documentelor, din care unul să se păstreze în arhiva proprie, iar celălalt în arhiva curiei eparhiale.
& 2. Pentru a examina sau a scoate actele şi documentele care aparţin acestor arhive se vor respecta normele stabilite de Episcopul eparhial.
3. Despre economul eparhial şi despre consiliul pentru problemele economice
Can. 262 - & 1. (= 494 & 1) Episcopul eparhial, după ce a consultat colegiul consilierilor eparhiali precum şi consiliul pentru problemele economice, va numi economul eparhial, care va fi un credincios creştin expert în problemele economice şi se va distinge prin cinste.
& 2. Economul eparhial este numit pentru o anumită perioadă de timp determinată de dreptul particular; pe durata funcţiei sale nu va fi înlăturat decât pentru un motiv grav, ce va fi evaluat de către Episcopul eparhial, după ce a consultat colegiul consilierilor eparhiali precum şi consiliul pentru problemele economice.
& 3. Economul eparhial este cel care, sub puterea Episcopului eparhial, care va determina cât mai exact drepturile sale şi raporturile acestuia cu consiliul pentru problemele economice, va administra bunurile temporare ale eparhiei, va veghea la administrarea bunurilor bisericeşti în întreaga eparhie, va lua măsuri pentru conservarea, ocrotirea şi sporirea lor, va suplini acolo unde administratorii locali sunt neglijenţi şi va administra personal bunurile bisericeşti care nu au un administrator desemnat de drept.
& 4. Economul eparhial trebuie să dea socoteală cu privire la administrare Episcopului eparhial în fiecare an şi ori de câte ori acest lucru îi este cerut de către acelaşi Episcop; Episcopul eparhial va examina socotelile prezentate de economul eparhial cu ajutorul consiliului pentru problemele economice.
& 5. În ceea ce privesc obligaţiile economului eparhial, când scaunul eparhial este vacant, se va respecta can. 232.
Can. 263 - & 1. (cf 492 & 1) Episcopul eparhial va înfiinţa consiliul pentru problemele economice, care constă dintr-un preşedinte, care este însuşi Episcopul eparhial şi din câteva persoane competente, pe cât posibil experte şi în dreptul civil, care vor fi numite de către Episcopul eparhial după ce a consultat colegiul consilierilor eparhiali, exceptând cazul în care a fost deja prevăzut de dreptul particular al propriei Biserici sui iuris un alt mod echivalent, rămânând neschimbat întotdeauna [faptul] că cel care a fost ales sau numit de alţii, are nevoie de confirmarea Episcopului eparhial.
& 2. Prin însuşi dreptul, economul eparhial este membru al consiliului pentru problemele economice.
& 3. Sunt excluşi din consiliul pentru problemele economice cei care sunt legaţi prin consangvinitate sau prin alianţă cu Episcopul eparhial, până la gradul patru inclusiv.
& 4. (cf 1277) Episcopul eparhial nu va neglija să audieze consiliul treburilor economice în actele de importanţă majoră care privesc treburile economice; membrii acestuia, însă, au numai vot consultativ, exceptând cazul în care, prin dreptul comun, în cazuri exprese speciale sau printr-un document de înfiinţare, se cere consimţământul lor.
& 5. (= 493) Pe lângă alte sarcini care îi sunt încredinţate prin însuşi dreptul comun, consiliul pentru problemele economice va pregăti în fiecare an socoteala veniturilor şi a cheltuielilor care se prevăd pentru conducerea întregii eparhii pentru anul ce urmează şi, de asemenea, va aproba la sfârşitul anului, bilanţul veniturilor şi cheltuielilor.
ART. III
Despre consiliul preoţesc şi despre colegiul consilierilor eparhiali
Can. 264 - (cf 495) În eparhie trebuie constituit consiliul preoţesc, adică un grup de sacerdoţi ce reprezintă preoţimea, care îl ajută pe Episcopul eparhial cu sfatul său, conform normei dreptului, în cele ce privesc necesităţile operelor pastorale şi binele eparhiei.
Can. 265 - (= 496) Consiliul preoţesc va avea propriul statut aprobat de Episcopul eparhial, rămânând neschimbate normele dreptului comun şi ale dreptului particular al propriei Biserici sui iuris.
Can. 266 - (= 497) Pentru constituirea consiliului preoţesc se vor respecta acestea:
1. o parte corespunzătoare a membrilor va fi aleasă, conform normei dreptului particular al propriei Biserici sui iuris, de sacerdoţii înşişi;
2. câţiva sacerdoţi trebuie să fie membri de drept, conform normei statutelor, adică să aparţină consiliului în virtutea funcţiei încredinţate lor;
3. Episcopul eparhial are dreptul integru de a numi în mod liber alţi membri.
Can. 267 - & 1. (= 498) În alegerea membrilor consiliului preoţesc au voce activă şi pasivă:
1. toţi preoţii înscrişi în eparhie;
2. ceilalţi sacerdoţi care au domiciliul sau cvasi-domiciliul în eparhie şi care exercită în acelaşi timp o funcţie oarecare în eparhie, pentru binele aceleiaşi eparhii.
& 2. Ori de câte ori se prevede în statute, vocea activă şi pasivă poate fi conferită chiar şi altor sacerdoţi care au domiciliul sau cvasi-domiciliul în eparhie.
Can. 268 - (= 499) Modul de a-i alege pe membri consiliului preoţesc va fi determinat în statute astfel încât, pe cât posibil, sacerdoţii preoţimii să fie reprezentaţi mai ales în funcţie de diferitele slujiri şi de diferitele protopopiate ale eparhiei.
Can. 269 - & 1. (= 500) Episcopul eparhial este cel care convoacă consiliul preoţesc, îl prezidează şi determină chestiunile de tratat în acesta, sau le acceptă pe cele propuse de membri.
& 2. Episcopul eparhial va audia consiliul preoţesc în treburile mai importante, iar în cazurile indicate de dreptul comun trebuie chiar să-l consulte; are însă nevoie de consimţământul acestuia numai în cazurile determinate în mod expres de dreptul comun, rămânând neschimbat dreptul Patriarhului referitor la problemele eparhiei pe care el însuşi o conduce, să ceară doar părerea consiliului preoţesc şi în aceste cazuri.
& 3. Consiliul preoţesc nu poate acţiona niciodată fără Episcopul eparhial, unicul căruia îi revine grija de divulga ceea ce s-a făcut în însuşi consiliul.
Can. 270 - & 1. (= 501) Membri consiliului preoţesc vor fi desemnaţi pe o durată de timp determinată de statute, astfel încât, pe parcursul a cinci ani, să fie integral reînnoit consiliul sau o parte a acestuia.
& 2. Când scaunul eparhial devine vacant, consiliul preoţesc încetează, iar sarcinile sale sunt îndeplinite de colegiul consilierilor eparhiali; în decurs de un an de la luarea în posesiune canonică a eparhiei, Episcopul eparhial trebuie să constituie un nou consiliu preoţesc.
& 3. În cazul în care consiliul preoţesc nu îşi îndeplineşte sarcina care i-a fost încredinţată pentru binele eparhiei sau abuzează în mod grav de aceasta, Episcopul eparhial, după ce l-a consultat pe Mitropolit sau, dacă este vorba de însuşi sediul mitropolitan, după ce l-a consultat pe Episcopul eparhial cel mai în vârstă în hirotonirea episcopală, subordonat aceluiaşi Mitropolit, îl poate dizolva, însă în decurs de un an trebuie să constituie un nou consiliu preoţesc.
Can. 271 - & 1. (cf 502) Episcopul eparhial trebuie să constituie colegiul consilierilor eparhiali, căruia îi revin sarcinile determinate de drept.
& 2. Colegiul consilierilor eparhiali este constituit pentru cinci ani, însă, după trecerea acestora, continuă să-şi exercite sarcinile proprii, până când va fi constituit noul colegiu.
Dostları ilə paylaş: |