Hotărârea Consiliului Local nr. 112/26. 05. 2016

Anexa nr. 11. Ghidul interviului structurat realizat cu reprezentanţii GIPEX
Ghid de interviu

1. 
   Numiţi şi descrieţi categoriile de persoane vulnerabile (care se confruntă cu dificultăţi care pot conduce la excluziune socială) cu care lucrează specialiştii din instituţie / ONG. Care sunt problemele de natură socio-economică cu care se confruntă aceste persoane?
   
2. 
   Care sunt nevoile cu care se adresează aceste categorii de persoane instituţiei / ONG-ului pe care îl reprezentanţi? Care sunt factorii ce au determinat apariţia acestor nevoi?
   
3. 
   Care sunt serviciile oferite de instituţia / ONG-ul pe care îl reprezentaţi pentru a răspunde nevoilor sociale ale acestor persoane? Ce buget a alocat instituţia / ONG-ul dvs. în ultimul an pentru finanţarea acestor servicii?
   
4. 
   Ce dificultăţi întâmpină categoriile vulnerabile atunci când accesează serviciile sociale disponibile? Ce măsuri a luat instituţia / ONG-ul pentru a limita efectele nedorite ale acestor dificultăţi?
   
5. 
   Dacă luăm în considerare, pe de o parte, oferta de servicii existentă la nivel local, iar pe de altă parte cererea de servicii din partea beneficiarilor şi potenţialilor beneficiari ai sistemului de asistenţă socială, care sunt principalele decalaje care intervin? În ce mod se manifestă acestea? Ce riscuri rezultă din aceste decalaje?
   
6. 
   Care sunt propunerile instituţiei / ONG-ului pe care îl reprezentaţi pentru o mai bună corelare a cererii şi ofertei de servicii locale în municipiul Satu Mare?
   
7. 
   Cu care instituţii / ONG-uri din Satu Mare colaboraţi eficient pentru soluţionarea nevoilor beneficiarilor dvs.? Din ce derivă această eficienţă a colaborării?
   
8. 
   Cu care instituţii / ONG-uri din Satu Mare nu aţi reuşit să colaboraţi foarte bine până în prezent, deşi ar fi fost util, pentru soluţionarea nevoilor beneficiarilor dvs.? Care au fost obstacolele întâmpinate?
   
9. 
   Care sunt problemele cu care se confruntă sistemul de asistenţă socială din Satu Mare? Care sunt cauzele acestor probleme? Cum pot fi acestea abordate şi corectate? Cum pot fi acestea prevenite?
   
10. 
    Cât de echitabil consideraţi sistemul de finanţare a serviciilor sociale din Municipiul Satu Mare în momentul de faţă? Care sunt aspectele pozitive ale bugetării serviciilor sociale din municipiu? Care sunt principalele provocări pentru a-l schimba într-unul mai echitabil?
    
11. 
    Cum poate instituţia / ONG-ul asigura resursele necesare pentru finanţarea serviciilor sociale existente şi cele ce ar urma să fie dezvoltate în următorii 5 ani?
    
12. 
    Dacă avem în vedere cadrul de programare actual 2014-2020, ce priorităţi şi-a stabilit instituţia / ONG-ul pe care îl reprezentaţi în ceea ce priveşte dezvoltarea de servicii sociale? Cum vor fi corelate aceste servicii cu cele disponibile la nivel local în prezent?
    
13. 
    Ce viziune are instituţia / ONG-ul pe care îl reprezentaţi în legătură cu viitorul asistenţei sociale în municipiul Satu Mare?
    

1^Populaţia după domiciliu la data de 1 ianuarie a anului de referinţă reprezintă numărul persoanelor cu cetăţenie română şi domiciliu pe teritoriul României, delimitat după criterii administrativ-teritoriale. Domiciliul persoanei este adresa la care aceasta declară că are locuinţa principală, trecută în actul de identitate (CI, BI), aşa cum este luată în evidenţa organelor administrative ale statului.

2^Nivelul mortalității infantile este fundamental controlat de către factori sociali, politici și economici, calitatea serviciilor medicale având un impact secundar (unele opinii mergând până la a aprecia impactul ameliorării calității actului medical de până la maxim 10% în ceea ce privește scăderea acestui tip de mortalitate). Astfel, declinul semnificativ al mortalității infantile consemnat începând cu secolul XX, a fost determinat atât de către progresele înregistrate în ocrotirea sănătății, cât și în celelalte domenii ale vieții umane, cum ar fi: alimentația, igienizarea mediului de viață, producția de masă a medicamentelor, a vaccinurilor, educarea populației.În anul 2011 cele mai comune cauze de deces pentru grupa 0-1 an erau diareea și pneumonia.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Mortalitate_infantil%C4%83

3^ Emigranţii cu schimbarea domiciliului sunt persoanele de cetăţenie română care emigrează în străinătate. Emigraţia este acţiunea prin care o persoană renunţă la domiciliul din România şi îşi stabileşte domiciliul pe teritoriul altui stat. Imigranţii cu schimbarea domiciliului sunt persoanele fără cetăţenie sau străini care imigrează în România. Imigraţia este acţiunea prin care o persoană renunţă la domiciliul de pe teritoriul altui stat şi îşi stabileşte domiciliul în România.

4^ Populaţia stabilă a României include cetăţenii români, străini sau fără cetăţenie cu domiciliul în România care, la momentul recensământului, se aflau pe teritoriul ţării (persoane prezente) sau erau temporar absenţi, fiind plecaţi în străinătate pentru o perioadă mai mică de 12 luni;cetăţenii români, străini sau fără cetăţenie veniţi pentru o perioadă de cel puţin 12 luni sau cu intenţia de a rămâne o perioadă de cel puţin 12 luni (la lucru, în căutarea unui loc de muncă, la studii, în interes de afaceri etc.) care aveau doar reşedinţa în România;cetăţenii români plecaţi în străinătate în cadrul misiunilor diplomatice sau militare, oficiilor consulare şi al reprezentanţelor comerciale româneşti din străinătate. Nu s-au cuprins înpopulaţia stabilă a ţării cetăţenii români, străini sau fără cetăţenie cu domiciliulîn România plecaţi în străinătate pentru o perioadă de cel puţin 12 lunisau cu intenţia de a rămâne în străinătate o perioadă de cel puţin 12 luni: la lucru, în căutarea unui loc de muncă, la studii, în interes de afaceri etc. (persoane plecate pe perioadă îndelungată);cetăţenii străini sau fără cetăţenie veniţi în România pentru o perioadă mai mică de 12 luni(persoane temporar prezente).

http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2012/02/Comunicat_DATE_PROVIZORII_RPL_2011_.pdf

5^Raportul dintre numărul persoanelor “de vârstă dependentă” - sub 15 ani şi peste 65 de ani şi populaţia activă – între 15 şi 64 ani, pentru fiecare 100 de locuitori – (P 0-14 + P 65+)/P15-64

6^Raportul dintre vârstnici şi persoanele de vârstă activă - P 65+/P15-64

7^Raportul dintre tineri şi persoanele de vârstă activă - P 0-14/P15-64

8^Reprezintă raportul dintre populaţia activă şi populaţia totală în vârstă de 15-64 ani exprimat procentual.

9^ Reprezintă raportul dintre populaţia ocupată şi populaţia totală în vârstă de 15-64 ani, exprimat procentual.

10^ Reprezintă media aritmetică simplă rezultată din suma efectivelor zilnice de salariaţi (exclus cei al căror contract de muncă/raport de serviciu este suspendat) din luna respectivă - inclusiv din zilele de repaus săptămânal şi sărbători legale - împărţită la numărul total al zilelor calendaristice.

11^ Datele preluate din Strategia de dezvoltare a Municipiului Satu Mare pentru perioada 2015-2025: http://www.satu-mare.ro/fisiere/pagini_fisiere/STRATEGIA_MSM.pdf

12^Sursă : http://www.inforegio.ro/images/Publicatii/Atlas%20zone%20urbane%20marginalizate.pdf

13^Atlasul zonelor urbane marginalizate din România, pag. 6-7

14^ Zone cu instituţii, cu un număr redus de gospodării sau cu mai puţin de 50 de locuitori

15^ Florin Lazăr – “Profilul asistenţilor sociali din România”, material realizat de Colegiul Naţional al Asistenţilor Sociali din România, Comisia de cercetare în asistenţă socială

16^La prezentarea iniţiatorilor/partenerilor nu s-a realizat o ierarhizare în funcţie de interesul acestora/gradul de implicare ; organizaţiile au fost enumerate strict în ordine alfabetică (utilizând abrevierile din acest document strategic).

17^ Descrierea fiecărei organizaţii a fost realizată utilizând informaţiile existente pe paginile web proprii, sau, în anumite cazuri, pe paginile web ale organizaţiilor şi instituţiilor coordonatoare.