+ Există în municipiu o fundaţie care oferă adăpost atât pe timp de zi, cât şi pe timp de noapte, beneficiarilor proprii
+ Accesul persoanelor fără adăpost la serviciile oferite de Centrul Social de Urgenţă
+ Implicarea bisericii în abordarea problemelor sociale la nivel de municipiu
+ În momentul în care au o problema, cele mai multe persoane au cui să se adreseze
+ Populația se adresează în primul rând autorităților locale pentru a se informa cu privire la posibilitățile de suport social pentru persoanele defavorizate
+ Persoanele defavorizate beneficiază de alimente din fonduri comunitare, ajutor pentru încălzire în sezonul rece și locuințe sociale din partea SPAS-ului
+ Persoanele defavorizate sunt ajutate cu medicamente și servicii medicale de urgență
+ Programul ”cornul și laptele”pentru elevi și preșcolari și alocația de stat pentru copii favorizează școlarizarea copiilor din familiile defavorizate
+ ONG-urile oferă persoanele defavorizate îmbrăcăminte, medicamente, informare și consiliere, produse alimentare și non-alimentare și sprijin în obținerea unor drepturi sociale
Puncte slabe
- Zona Sătmărel nu este acoperită cu servicii
- Se investeşte mult în programele de îmbunătăţire a vizibilităţii comunităţii rome, dar fără rezultate pe măsură
- ONG-urile și autoritățile locale nu se bucură de o mare încredere din partea populației
- Comunitatea locală nu dispune de centre rezidențiale suficiente pentru copii și mame aflate în situații de risc, persoane vârstnice, persoane cu handicap sau victime ale traficului de ființe umane
- ONG-urile satisfac în mică măsură nevoile populației cu privire la îngrijirea la domiciliu, terapii ocupaționale pentru persoane cu handicap sau vârstnice, centre rezidențiale și servicii pentru tinerii care părăsesc sistemul de instituționalizare
Oportunităţi
+ Biserica are o bună vizibilitate la nivelul comunităţii locale şi se bucură de încredere mare din partea populaţiei
+ Sectorul ONG trebuie să înveţe să promoveze cazurile umane
+ Eficientizarea ofertei de locuri de muncă la nivel local pentru ajutorarea persoanelor defavorizate
+ Mass media este deschisă în promovarea serviciilor sociale ce există la nivelul municipiului
Ameninţări
- Tendinţe macro de discriminare – la nivel naţional şi cultural
- Populația cunoaște în mică măsură posibilitățile de suport social pentru persoanele defavorizate
- Nu se oferă suport psihologic și material pentru familiile defavorizate pentru a-i stimula pe copii în obţinerea unei meserii/ formarea unei cariere pentru a-și asigura propriul suport material
- Populația întâmpină greutăți în accesarea și obținerea serviciilor sociale oferite atât de către instituții cât și de ONG-uri
Finanțare
Puncte tari
+ Există modele de bune practici în ceea ce priveşte colaborarea cu mediul privat pentru atragerea finanţărilor – ex. Asociaţia Stea primeşte zilnic pâine de la o fabrică de profil
+ Multe ONG-uri din reţeaua GIPEX îşi susţin serviciile obţinând sponsorizări sau donaţii de la firme
+Comunitatea locală a început să redirecționeze cei 2% din impozit și ONG-urilor din domeniul social, în ultimii ani au crescut sumele atrase în acest mod
+ Comunitatea începe să perceapă mecanismul 2% ca pe ceva pozitiv, să facă diferenţa între donare şi redirecţionare
+ Autorităţile locale au crescut în timp alocările financiare către ONG-urile care oferă servicii în domeniul social persoanelor defavorizate din municipiu
+ În municipiu sunt acoperite integral şi la timp obligaţiile financiare către persoanele cu handicap şi către asistenţii personali ai persoanelor cu handicap grav
+ Primăria Municipiului Satu Mare alocă sumele necesare pentru acoperirea serviciilor de îngrijire a copiilor care nu sunt crescuţi de familie
Puncte slabe
- Prestaţiile sociale duc mare parte din bugetul local – sume disproporţionate destinate prestaţiilor sociale în defavoarea serviciilor sociale
- Campaniile comune pentru redirecţionarea a 2% din impozitul pe venit nu au avut rezultatele aşteptate
- Sponsorizarea prin mecanismul 2% ajunge mai puţin către domeniul social
- Agenții economici finanțează mai degrabă activități sportive decât activități sociale; ONG-urile nu primesc feedback pozitiv atunci când solicită bani/alimente
- Nu există o finanțare constantă a ONG-urilor, acestea depind de proiecte
- Bugetul alocat pentru ONG-uri la nivelul municipiului este unul foarte mic și nu e distribuit în mod transparent și echitabil
- Nu se finanțează serviciile sociale în funcție de o evaluare anuală reală a nevoilor
- Alocarea bugetului se realizează după legislația în vigoare cu privire la prestațiile sociale, iar restul bugetului este alocat după modelul din Maramureș, însă acest model trebuie adaptat nevoilor locale
Oportunităţi
+ Organizaţiile nonguvernamentale din municipiu au capacitate de management – ştiu să administreze fonduri şi să le cheltuiască transparent
+ La nivel european s-a recunoscut problema romilor și se vor finanța programe pentru aceștia
+ Dezvoltarea legislaţiei în domeniul economiei sociale
Ameninţări
- Proceduri interne dificile pentru implicarea în domeniul social : ex. marii retailer-i trebuie să obțină aprobare de la organismele de conducere de la nivel național pentru a dona alimentele ce urmează să expire
- Reticență în finanțarea ONG-urilor: “Ce fac cu banii?”
- Prestațiile sociale ocupă mare parte din bugetul alocat pentru serviciile sociale
- Instituţiile îşi pot externalizaserviciile către ONG-uri, dar nu pot contracta servicii sociale oferite de ONG-uri
- ONG-urile mici au acces scăzut la finanţări UE cu bugete de ordinul milioanelor de euro
Vizibilitate
Puncte tari
+ A crescut foarte mult susţinerea familiei, atât din punct de vedere social cât şi legislativ
+ Cea mai vizibilă este „uniforma” – Poliţia, Poliţia Locală, Jandarmeria
+ Beneficiile sociale sunt cunoscute de publicul aflat în nevoie, nu necesită mediatizare; beneficiarii știu căror instituții să se adreseze pentru a le accesa
+ Vârstnicii află despre serviciile de îngrijire la domiciliu prin intermediul medicilor de familie
+ Prezenţa în mediul online: serviciile sociale oferite de ONG-uri pentru publicul interesat
+ Persoanele cu handicap care se prezintă la Comisia de Evaluare primesc informaţii despre alte servicii disponibile, sunt orientate încotro să se îndrepte pentru a accesa alte servicii şi prestaţii sociale
+ Campania de redirecționare a 2% din impozit a început să aibă un efect pozitiv prin solicitare directă (şi mai puțin prin mediatizare costisitoare – spoturi tv)
+ Mass-media este implicată și ajută la mediatizarea acțiunilor și programelor sociale
+ Organizaţia Caritas este una dintre organizațiile care sunt vizibile pentru că alocă costuri pe partea de vizibilitate
Puncte slabe
- Angajaţii sectorului de ordine publică nu dispun de informaţii corecte cu privire la serviciile sociale disponibile
- Biserica – nu informează persoanele aflate în nevoie pentru că nu cunoaşte serviciile disponibile
- Cazurile medicale sunt recomandate de Casa de Asigurări de Sănătate, dar cazurile sociale trebuie să se adreseze direct Organizaţiei Caritas
- Consilierea nu este oferită încă de la spital, acolo unde ar trebui să înceapă acordarea serviciilor pentru pacienţii cu sindrom Down
- Dificultăţi pe parcursul procesului de accesare a unui beneficiu social – e nevoie de un dosar, părintele / aparţinătorul / reprezentantul legal trebuie sprijinit de specialiştii din ONG-uri
- Membrii GIPEX nu sunt activi, se implică în puține acțiuni, doar ca participare și nu ca organizare
- SPAS nu are birou propriu de proiecte pentru a facilita accesul la finanțări
Oportunităţi
+ Angajaţii sectorului de ordine publică au nevoie de informaţii corecte cu privire la serviciile sociale disponibile
+ Suplimentarea persoanelor în teren
+ Informarea cu privire la serviciile disponibile se poate face implicând cultele religioase dar şi administratorii de bloc, poştaşii sau Poliţia de Locală / Proximitate
+ La nivelul Instituţiei Prefectului funcţionează diverse comisii în domeniul incluziunii sociale: ex. Comisia de dialog social pentru persoane vârstnice
+ Utilizarea mediilor de informare online pentru ca organizaţiile să îşi facă cunoscute serviciile
+ Colaborarea inter-instituţională trebuie îmbunătăţită, astfel încât fiecare instituţie/ organizaţie să cunoască exact serviciile oferite de fiecare altă instituţie/organizaţie din reţea
Ameninţări
- Spirit civic redus (nu se anunţă decât rar despre persoanele aflate în situaţie de nevoie) – dorinţă redusă de implicare
- Nivelul de instruire scăzut: persoanele aflate în nevoie nu înţeleg condiţiile de eligibilitate şi/sau procedurile de urmat pentru accesarea unor beneficii sociale
- Mediul economic nu cunoaște serviciile sociale oferite în municipiul Satu Mare, nu are interes să afle, nu are încredere în serviciile sociale, în special în cele oferite de sectorul ONG
- Agenții economici nu au facilități reale pentru implicarea în mediul social
- Comunitatea nu se implică şi este prea puţin solidară cu persoanele defavorizate
- Voluntarii au programe de voluntariat create de diriginți, ei merg mai mult pe filantropie și nu fac voluntariat în sensul de a crea o acțiune sau de a avea activități sau programe cu beneficiarii
- Proiectele pentru persoanele de etnie romă sunt văzute ca niște “găuri negre” deoarece nu sunt aduse la cunoștința publicului și rezultatele de succes ale acestor proiecte
- Există încă mentalitatea de condamnare a persoanelor defavorizate
- Discriminare a beneficiarilor romi în rândul angajatorilor
-Lipsesc canalele specifice de transmitere /promovare a mesajelor pozitive
Cooperare
Puncte tari
+ Constituirea GIPEX cu 25 de membri – existenţa unui acord de parteneriat, membrii sunt deschişi pentru colaborare inter-instituţională
+S-au realizat împreună acţiuni de mare anvergură, care ar fi necesitat costuri umane şi materiale mult prea mari pentru o singură organizaţie: Campania 2%, Campania anti-discriminare și Campania drepturilor copiilor
+ Funcţionează bine modelele de parteneriat public-privat în care ONG-urile gândesc, depun şi câştigă proiecte de dezvoltare de servicii sociale în parteneriat cu instituţiile, care apoi asigură sustenabilitatea
Puncte slabe
- Uneori există concurență între ONG-uri și instituții în loc să existe colaborare
- Nu există o unitate a serviciilor sociale
- Nu există o cooperare bună între instituții, de exemplu o anchetă socială este deseori făcută de fiecare instituție în parte căreia i se adresează beneficiarul pentru a obţine anumite servicii sociale sau prestaţii financiare
- ONG-urile nu au capacitatea de a mobiliza resurse, au lipsă de personal specializat, acestea nu pot accesa singure programe cu fonduri UE dacă nu fac parteneriate
- Echipa mobilă nu face față cazurilor
Oportunităţi
+ Finanțările UE pentru comunităţile de romi pot fi accesate și administrate mai ușor pe baza unor parteneriate, în special parteneriatele public-privat
- Managementul de caz trebuie să fie realizat în baza acelorași instrumente și trebuie acceptat de către toate instituțiile
+ Etnia maghiară este mult mai unită când vine vorba de implicare în acțiunile sociale
- realizarea unui metode de bună practică
Ameninţări
- Lipsa personalului specializat din instituții amenință bună desfășurare a activităților și colaborarea cu restul instituțiilor
- Reticenţa anumitor instituţii faţă de ONG-uri
- Instituțiile lucrează cu baze de date proprii și nu au interesul să creeze o rețea comună
