HotăRÂrea din 10 octombrie 2013 În Cauza Delfi as împotriva Estoniei

CURTEA EUROPEANĂ A DREPTURILOR OMULUI

SECŢIA ÎNTÂI
HOTĂRÂREA

din 10 octombrie 2013

În Cauza Delfi AS împotriva Estoniei

(Cererea nr. 64569/09)

Strasbourg


Hotărârea devine definitivă în condiţiile prevăzute la art. 44 § 2 din Convenţie. Aceasta poate suferi modificări de formă.

În Cauza Delfi AS împotriva Estoniei,

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Secţia întâi), reunită într-o cameră compusă din Isabelle Berro-Lefèvre, preşedinte, Elisabeth Steiner, Khanlar Hajiyev, Mirjana Lazarova Trajkovska, Julia Laffranque, Ksenija Turković, Dmitry Dedov, judecători, şi André Wampach, grefier adjunct de secţie,

după ce a deliberat în camera de consiliu, la 17 septembrie 2013,

pronunţă prezenta hotărâre, adoptată la aceeaşi dată:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află cererea nr. 64569/09 îndreptată împotriva Republicii Estonia, prin care Delfi AS, o societate pe acţiuni înregistrată în Estonia („societatea reclamantă”), a sesizat Curtea la 4 decembrie 2009, în temeiul art. 34 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale (Convenţia).

2. Societatea reclamantă a fost reprezentată de domnul V. Otsmann, avocat în Tallinn. Guvernul estonian (Guvernul) a fost reprezentat de agentul guvernamental, doamna M. Kuurberg, din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

3. Societatea reclamantă susţinea că i-a fost încălcată libertatea de exprimare.

4. La 11 februarie 2011, cererea a fost comunicată Guvernului. S a hotărât, de asemenea, că admisibilitatea şi fondul cauzei vor fi examinate împreună (art. 29 § 1).

5. S-au primit observaţii scrise din partea Helsinki Foundation for Human Rights din Varşovia, care a primit încuviinţarea Preşedintelui să intervină ca terţ (art. 36 § 2 din Convenţie şi art. 44 § 2 din Regulament).

ÎN FAPT

I. Circumstanţele cauzei

6. Societatea reclamantă este o societate pe acţiuni (aktsiaselts) înregistrată în Estonia.

A. Contextul cauzei

7. Societatea reclamantă are în proprietate Delfi, un portal internet de ştiri în care se publică zilnic circa 330 de articole de ştiri. Delfi este unul dintre cele mai mari portaluri internet de ştiri din Estonia. Acesta publică ştiri în limbile estoniană şi rusă în Estonia, dar funcţionează şi în Letonia şi Lituania.

8. La momentul apariţiei, la finalul corpului articolelor de ştiri apăreau termenii „Adaugă un comentariu” şi câmpuri pentru comentarii, numele autorului comentariului şi adresa sa de e-mail (opţional). Sub aceste câmpuri, apăreau butoanele „Trimite comentariul” şi „Citeşte comentariile”. Secţiunea cu citirea comentariilor altora era o rubrică separată, care putea fi accesată prin intermediul butonului „Citeşte comentariile”. Comentariile se încărcau automat şi, ca atare, nu erau modificate sau moderate de societatea reclamantă. Articolele înregistrau zilnic circa 10 000 de comentarii de la cititori, majoritatea fiind scrise sub pseudonime.

9. Exista însă un sistem de raportare şi eliminare în vigoare: oricare cititor putea semnala un comentariu ca leim (termenul estonian pentru un mesaj ofensator sau calomnios ori un mesaj care instigă la ură pe internet), iar comentariul era eliminat rapid. Mai mult, exista un sistem pentru ştergerea automată a comentariilor care conţineau rădăcini ale unor cuvinte obscene. În plus, victima unui comentariu calomnios putea sesiza direct societatea reclamantă, caz în care comentariul era şters imediat.

10. Societatea reclamantă a făcut eforturi să-i informeze pe utilizatori că respectivele comentarii nu exprimă opinia societăţii şi că autorii comentariilor sunt răspunzători pentru conţinutul lor. Site-ul internet Delfi a afişat „Reguli pentru comentarii”, cu următorul conţinut:

„Lista de mesaje a Delfi este un mijloc tehnic ce permite utilizatorilor să publice comentarii. Delfi nu aduce modificări comentariilor. Autorul unui comentariu este răspunzător pentru comentariul său. Trebuie reţinut că au existat cazuri în care instanţele estoniene au sancţionat autorii pentru conţinutul unui comentariu […]

Delfi interzice comentariile al căror conţinut nu respectă bunele practici.

Acestea sunt comentariile care:

- conţin ameninţări;

- conţin insulte;

- instigă la ostilitate şi violenţă;

- instigă la activităţi ilegale …

- conţin expresii obscene şi vulgarităţi [...]

Delfi îşi rezervă dreptul de a elimina asemenea comentarii şi de a restricţiona accesul autorilor la scrierea comentariilor […]”

În text se explica, de asemenea, funcţionarea sistemului de raportare şi eliminare.

11. Guvernul a declarat că Delfi avea, în Estonia, antecedente notorii de publicare a unor comentarii calomnioase şi degradante. Astfel, la 22 septembrie 2005, săptămânalul Eesti Ekspress a publicat o scrisoare deschisă adresată de redacţie ministrului Justiţiei, procurorului general şi cancelarului de justiţie, în care se exprima îngrijorarea faţă de ironizarea continuă a persoanelor pe site-urile publice din Estonia. Delfi a fost desemnat ca o sursă de calomniere agresivă şi arogantă.

B. Articolul şi comentariile publicate în portalul internet de ştiri

12. La 24 ianuarie 2006, societatea reclamantă a publicat în portalul Delfi un articol intitulat „SLK a distrus un drum de gheaţă proiectat”. Drumurile de gheaţă sunt drumuri publice formate pe marea îngheţată şi deschise între partea continentală a Estoniei şi unele insule în timpul iernii. Abrevierea SLK provine de la AS Saaremaa Laevakompanii (Compania Maritimă Saaremaa, o societate pe acţiuni). SLK asigură servicii publice de transport cu feribotul între partea continentală şi unele insule. L. era membru al comitetului de supraveghere al SLK şi acţionarul unic sau majoritar al societăţii la vremea respectivă.

13. În zilele de 24 şi 25 ianuarie 2006, articolul a înregistrat 185 de comentarii. Aproximativ 20 dintre acestea conţineau ameninţări la adresa persoanei lui L. şi injurii adresate acestuia.

14. La 9 martie 2006, avocaţii lui L. au solicitat societăţii reclamante eliminarea comentariilor injurioase şi au cerut 500 000 kroons (EEK) [aproximativ 32 000 euro (EUR)] ca despăgubire cu titlu de prejudiciu moral. Cererea viza următoarele 20 de comentarii:

„1.1. sunt curenţi în [V]äinameri

2. apa din larg e mai aproape de locurile menţionate, iar gheaţa e mai subţire.

Propunere – să facem ca în 1905, să mergem în [K]uressaare cu nişte beţe şi să-i băgăm pe [L] şi [Le] în sac

2. tâmpiţi nenorociţi…

oricum se scaldă în bani datorită monopolului şi subvenţiilor de stat şi acum începură să se teamă că maşinile se pot duce în insule timp de câteva zile fără să le intre vreun ban în portofele. arză-te-ar focul în nava ta, jidan scârbos!

3. bine că iniţiativa lui [La.] nu a destrămat liniile instigatorilor de pe internet. haideţi băieţi, cu [L.] în cuptor!

4. [micule L.] du-te şi îneacă-te

5. aha... nu prea cred că asta e o întâmplare… tâmpiţii dracului

6. pungaşul!!! [în limba rusă]

7. Ce vă văitaţi atâta, omorâţi-l odată pe nemernic[.] Pe viitor, să ştie şi ceilalţi […] ce îi aşteaptă, că şi ei vor avea o singură viaţă.

8. ... are [mare] dreptate. Să fie linşat, să fie un avertisment pentru ceilalţi [insulari] şi aşa-zişi bărbaţi. Astfel nu o să se mai întâmple aşa ceva! Oricum, [L.] îşi merită soarta cu prisosinţă, pe bune.

9. „un om bun trăieşte [mult], un împuţit [o zi sau două]”

10. Dacă ar exista un drum de gheaţă, [lumea] ar putea economisi 500 la o maşină plină, împuţitul de [L.] să plătească pentru economia asta, de ce le trebuie 3 [ore] feriboturilor tale dacă sunt spărgătoare de gheaţă aşa de bune, să se ducă să spargă gheaţa din portul Pärnu … în schimb, maimuţă împuţită, o să trec [strâmtoarea] oricum şi dacă mă înec, e din vina ta

11. şi nu se poate opune nimeni acestui rahat?

12. [locuitori din insulele Saaremaa şi Hiiumaa], faceţi-l knockout pe smintitul ăsta.

13. mă întreb dacă [L.] nu o să fie desfiinţat în Saaremaa? să le-o facă ălor lui chiar aşa.

14. Oamenii or să trăncănească câteva zile pe internet, dar ticăloşii (şi cu cei care au susţinere şi pe care chiar noi i-am ales să ne reprezinte) bagă banii în buzunarele lor şi nu acordă atenţie disputei de pe internet – nu doare pe nimeni de problema asta.

Cândva, [M.] şi alţi moguli făceau pe şefii, dar lăcomia s-a întors împotriva lor (odihnească-se în pace). O să se întoarcă şi împotriva ticăloşilor ăstora mai devreme sau mai târziu. Ce seamănă, aia culeg, dar ar trebui totuşi să fie opriţi (prin linşare, fiindcă statul este neputincios în privinţa lor – ei sunt de fapt cei care conduc statul), deoarece pe ei îi preocupă numai prezentul. După ei, potopul.

15. [V.] ăsta o să primească un tort exploziv de la mine.

drace, cum pui un ceaun pe foc şi iese fum pe coşul de la saună, ciorile din Saaremaa se adună acolo – crezând că… urmează să fie sacrificat un porc. nici gând

16. ticăloşii!!!! Şi Ofelia are o clasă de spărgător de gheaţă, deci asta nu explică de ce mai era nevoie de Ola!!!

17. Statul estonian, condus de gunoaie [şi] finanţat de gunoaie, sigur că nu împiedică sau pedepseşte actele antisociale ale gunoaielor. Dar de, există un Sf. Mihail pentru fiecare [L.]… şi asta nu se compară deloc cu Mihailul unui berbec. Chiar îmi pare rău de [L.] – e şi el om la urma urmei… :D :D :D

18. ... dacă după asemenea acte s-ar întâmpla ca din senin [L.] să fie în concediu medical şi în cazul viitoarei distrugeri a drumului de gheaţă…va îndrăzni [atunci] să se poarte ca un porc a treia oară? :)

19. nenorocitul dracului, [L.] ăla… ar fi putut să-mi ia şi copilul cu el… oricum societatea lui nu e în stare să asigure un serviciu de feribot normal şi preţurile sunt de aşa natură… un adevărat nemernic… se pune întrebarea ale cui buzunare şi guri le-a umplut cu bani de se poartă ca un porc an de an

20. nu poţi face pâine din rahat; iar hârtia şi internetul suportă orice; aşa, doar pentru amuzamentul nostru (pe bune că statul şi [L.] nu se preocupă de părerea oamenilor)... doar pentru amuzament, fără a mă lăcomi la bani - fac piş în urechea lui [L.] şi caca pe capul lui. :)”

15. În aceeaşi zi, comentariile injurioase au fost şterse de societatea reclamantă.

16. La 23 martie 2006, societatea reclamantă a răspuns cererii avocaţilor lui L. L-a informat pe L. că acele comentarii au fost şterse conform sistemului de raportare şi eliminare şi a respins cererea pentru despăgubiri.

C. Procesul civil împotriva societăţii reclamante

17. La 13 aprilie 2006, L. a formulat la Tribunalul Harju o acţiune civilă împotriva societăţii reclamante.

18. În şedinţa din 28 mai 2007, reprezentanţii societăţii reclamante au declarat, inter alia, că în cazuri precum „Noaptea bronzului” (dezordine publică în legătură cu mutarea monumentului Soldatul de bronz în aprilie 2007), Delfi a şters zilnic între 5 000 şi 10 000 de comentarii, tot din proprie iniţiativă.

19. Prin hotărârea din 25 iunie 2007, cererea lui L. a fost respinsă. Tribunalul a constatat că societatea reclamantă nu era ţinută să răspundă, conform Legii privind serviciile societăţii informaţionale (Infoühiskonna teenuse seadus), al cărei temei legal îl constituia Directiva privind comerţul electronic (Directiva 2000/31/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 8 iunie 2000 privind anumite aspecte juridice ale serviciilor societăţii informaţionale, în special ale comerţului electronic, pe piaţa internă). Instanţa a considerat că se impunea o diferenţiere între mediul comentariilor în portalul de ştiri al societăţii reclamante şi domeniul jurnalistic al portalului. Administrarea primului de către societatea reclamantă era, în principal, de natură mecanică şi pasivă. Societatea reclamantă nu putea fi considerată editorul comentariilor şi nici nu avea obligaţia de a le supraveghea.

20. La 22 octombrie 2007, Curtea de Apel Tallinn a admis recursul introdus de L. Curtea de apel a considerat că era eronată constatarea tribunalului că societatea reclamantă era scutită de răspundere în baza Legii privind serviciile societăţii informaţionale. Hotărârea tribunalului a fost casată, iar cauza a fost retrimisă la prima instanţă pentru o nouă examinare.

21. La 21 ianuarie 2008, Curtea Supremă a refuzat să examineze recursul societăţii reclamante.

22. La 27 iunie 2008, Tribunalul Harju a dat, în urma reexaminării cauzei, o soluţie favorabilă lui L. Conform instrucţiunilor primite de la curtea de apel, instanţa s-a bazat pe Legea obligaţiilor civile (Võlaõigusseadus) şi a considerat inaplicabilă Legea privind serviciile societăţii informaţionale. Instanţa a constatat că societatea reclamantă a afişat o notă pe site-ul său internet conform căreia nu se editează comentariile, se interzice scrierea unor comentarii care contravin bunelor practici, iar societatea reclamantă îşi rezervă dreptul de a elimina asemenea comentarii. S-a instituit un sistem prin care utilizatorii puteau sesiza societatea reclamantă despre comentariile nepotrivite. Cu toate acestea, tribunalul a considerat că acesta nu era suficient şi nu oferea o protecţie corespunzătoare a drepturilor personalităţii. Instanţa a constatat că societatea reclamantă însăşi trebuia considerată a fi cea care publică acele comentarii şi că nu putea evita să răspundă publicând o clauză de exonerare, conform căreia nu este răspunzătoare pentru conţinutul comentariilor.

23. Tribunalul a constatat că ştirea propriu-zisă publicată în portalul de ştiri Delfi era echilibrată. Unele comentarii însă aveau un conţinut vulgar; erau jignitoare şi calomnioase şi aduceau atingere onoarei, demnităţii şi reputaţiei lui L. Comentariile depăşeau sfera criticii justificate şi constituiau simple insulte. Tribunalul a concluzionat că libertatea de exprimare nu cuprindea apărarea comentariilor respective şi că fuseseră încălcate drepturile personalităţii lui L. Instanţa i-a acordat lui L. 5 000 EEK (320 EUR) cu titlu de prejudiciu moral.

24. La 16 decembrie 2008, Curtea de Apel Tallinn a menţinut hotărârea tribunalului. Instanţa a subliniat că societatea reclamantă nu era obligată să efectueze un control preliminar asupra comentariilor scrise în portalul său de ştiri. Însă, dat fiind că a optat să nu facă aşa ceva, ar fi trebuit să creeze un alt sistem eficace care ar fi asigurat eliminarea rapidă a comentariilor ilicite din portal. Curtea de apel a considerat că măsurile luate de societatea reclamantă nu erau suficiente şi că faptul de a impune victimelor potenţiale sarcina supravegherii comentariilor contravenea principiului bunei-credinţe.

25. Curtea de apel a respins argumentul societăţii reclamante, conform căruia aceasta era exonerată de răspundere în baza Legii privind serviciile societăţii informaţionale. Instanţa a reţinut că societatea reclamantă nu era un intermediar tehnic în privinţa comentariilor şi că activitatea acesteia nu avea un caracter pur tehnic, automat şi pasiv; din contră, îi invita pe utilizatori să scrie comentarii. Astfel, societatea reclamantă era mai degrabă furnizorul unor servicii de conţinut decât al unor servicii tehnice.

26. La 10 iunie 2009, Curtea Supremă a respins recursul societăţii reclamante. Instanţa a confirmat hotărârea curţii de apel pe fond, însă a modificat parţial motivarea acesteia.

27. Curtea Supremă a aprobat interpretarea dată de instanţele de rang inferior Legii privind serviciile societăţii informaţionale şi a reamintit că un furnizor de servicii ale societăţii informaţionale, aflat sub incidenţa legii menţionate şi a Directivei privind comerţul electronic, nu avea nici cunoştinţă şi nici control asupra informaţiilor transmise ori stocate. În schimb, un furnizor de servicii de conţinut reglementa conţinutul informaţiilor stocate. În prezenta cauză, societatea reclamantă integrase mediul comentariilor în portalul său de ştiri şi îi invita pe utilizatori să scrie comentarii. Numărul comentariilor influenţa numărul accesărilor portalului şi veniturile societăţii reclamante din anunţurile publicitare afişate în portal. Astfel, societatea reclamantă avea un interes economic legat de comentarii. Faptul că societatea reclamantă nu scria ea însăşi comentariile nu însemna că nu avea niciun control asupra mediului comentariilor. Aceasta a adoptat reguli pentru comentarii şi ştergea comentariile dacă se încălcau regulile. Utilizatorii, din contră, nu puteau modifica sau şterge comentariile scrise; nu puteau decât să raporteze comentariile obscene. Astfel, societatea reclamantă putea stabili care comentarii se publică şi care nu. Faptul că nu s-a folosit de această posibilitate nu însemna că nu avea niciun control asupra afişării comentariilor.

28. Mai mult, Curtea Supremă a considerat că, în prezenta cauză, atât societatea reclamantă, cât şi autorii comentariilor trebuiau consideraţi ca fiind cei care fac publice comentariile. În acest context, instanţa s-a referit şi la interesul economic al administratorului unui portal internet, ceea ce îl asimila pe editor unui întreprinzător, după modelul unui editor de presă scrisă. Curtea Supremă a constatat că reclamantul putea alege pe cine să acţioneze în justiţie, iar L. a ales să dea în judecată societatea reclamantă.

29. Curtea Supremă a constatat că, în temeiul obligaţiei sale legale de a preveni vătămarea altor persoane, societatea reclamantă ar fi trebuit să împiedice publicarea unor comentarii vădit ilicite. Mai mult, ulterior publicării comentariilor, nu le-a şters din iniţiativă proprie, deşi cu siguranţă era conştientă de caracterul lor ilicit. Instanţele au constatat în mod corect că neglijenţa societăţii reclamante contravenea legii.

D. Evoluţia ulterioară

30. Conform informaţiilor afişate la 1 octombrie 2009 în portalul său de internet, Delfi nu permitea persoanelor care au scris comentarii injurioase să scrie niciun comentariu nou până când autorul comentariului citea şi accepta regulile pentru comentarii. Mai mult, s-a anunţat că Delfi a stabilit o echipă de moderatori care se ocupa de moderarea ulterioară a comentariilor scrise în portal. În primul rând, moderatorii verificau toate comentariile raportate ca nepotrivite. Se supraveghea totodată respectarea de către comentarii a regulilor pentru comentarii. Conform informaţiilor publicate, numărul comentariilor scrise de cititorii Delfi în august 2009 a fost de 190 000. Moderatorii Delfi au şters 15 000 comentarii (circa 8%), majoritatea fiind spam sau comentarii irelevante. Proporţia comentariilor calomnioase era mai mică de 0,5% din numărul total al comentariilor.

II. Dreptul şi practica interne relevante

31. Constituţia Republicii Estonia (Eesti Vabariigi põhiseadus) prevede:

Art. 17

„Onoarea sau reputaţia niciunei persoane nu poate fi defăimată.”

Art. 19

„(1) Orice persoană are dreptul la liberă autodezvoltare.

(2) Orice persoană respectă şi ţine seama de drepturile şi libertăţile altora şi respectă legea în exercitarea drepturilor şi libertăţilor sale şi în îndeplinirea obligaţiilor sale.”

Art. 45

„(1) Orice persoană are dreptul la libera răspândire a gândurilor, opiniilor, credinţelor şi a altor informaţii prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace. Acest drept poate fi restrâns prin lege pentru motive de apărare a ordinii publice, a moralei, a drepturilor şi libertăţilor, a sănătăţii, onoarei şi reputaţiei altora. Acest drept mai poate fi restrâns prin lege în cazul funcţionarilor din administraţia centrală şi locală, pentru apărarea unui secret de stat sau de afaceri ori a unor informaţii confidenţiale care le-au ajuns la cunoştinţă în virtutea funcţiei lor, a familiei şi vieţii private a altora, precum şi în interesul justiţiei.

(2) Cenzura de orice fel este interzisă.”

32. Art. 138 din Legea privind Codul civil (principii generale) (Tsiviilseadustiku üldosa seadus) prevede că drepturile se exercită, iar obligaţiile se îndeplinesc cu bună-credinţă. Un drept nu poate fi exercitat contrar legii sau cu scopul de a prejudicia o altă persoană.

33. Art. 134 alin. 2 din Legea privind obligaţiile civile(Võlaõigusseadus) prevede:

„În cazul unei obligaţii de a despăgubi un prejudiciu cauzat […] prin încălcarea unuia dintre drepturile personalităţii, în special prin calomnie, persoana obligată la plată va despăgubi persoana vătămată pentru prejudiciul moral numai dacă acest lucru este justificat de gravitatea încălcării, în special de suferinţa fizică sau psihică.”

34. Art. 1043 din Legea privind obligaţiile civile prevede că o persoană (tortfeasor) care cauzează în mod ilegal un prejudiciu altei persoane (victima) trebuie să plătească despăgubiri pentru prejudiciu dacă tortfeasor este vinovat (süüdi) de cauzarea prejudiciului sau este răspunzător (vastutab) pentru cauzarea prejudiciului conform legii.

35. Art. 1045 din aceeaşi lege prevede că provocarea unui prejudiciu este nelegală dacă, inter alia, prejudiciul este cauzat prin încălcarea unuia dintre drepturile personalităţii victimei.

36. Legea privind obligaţiile civile mai prevede:

Art. 1046 – Caracterul nelegal al prejudiciului cauzat drepturilor personalităţii

„(1) Calomnierea unei persoane, inter alia prin emiterea unei judecăţi nejustificate, prin folosirea nejustificată a numelui sau imaginii persoanei, sau prin încălcarea inviolabilităţii vieţii private sau a unuia dintre drepturile personalităţii, este nelegală dacă nu există prevederi contrare în lege. La stabilirea caracterului nelegal, se iau în considerare tipul încălcării, cauza şi motivul încălcării, precum şi gravitatea acesteia în raport cu scopul urmărit.

(2) Încălcarea unuia dintre drepturile personalităţii nu este nelegală dacă încălcarea este justificată în raport cu alte drepturi legale apărate prin lege şi cu drepturile terţilor sau interesul public. În asemenea cazuri, caracterul nelegal se stabileşte în baza unei evaluări comparative a diferitelor drepturi legale şi a intereselor apărate prin lege.”

Art. 1047 – Caracterul nelegal al divulgării unor informaţii incorecte

„(1) Încălcarea drepturilor personalităţii sau ingerinţa în activităţile economice ori profesionale ale unei persoane prin afirmarea [avaldamine] de informaţii incorecte sau prin afirmarea incompletă sau înşelătoare a unei informaţii despre acea persoană sau activităţile unei persoane, este ilegală cu excepţia cazului în care persoana dovedeşte că, la momentul afirmării, nu ştia sau nu avea cunoştinţă că informaţia respectivă era incorectă sau incompletă.

(2) Afirmarea unor fapte calomnioase la adresa unei persoane, ori a unor fapte care ar putea afecta negativ situaţia economică a unei persoane, se consideră ilegală cu excepţia cazului în care persoana care afirmă dovedeşte că afirmaţia făcută este adevărată.

(3) Indiferent de dispoziţiile alineatelor (1) şi (2) ale acestui articol, afirmarea unor informaţii sau a altor fapte nu este consideră ilegală dacă persoana care afirmă informaţiile sau alte fapte ori persoana căreia îi sunt comunicate asemenea fapte are un interes legitim şi dacă persoana care afirmă informaţiile a verificat informaţiile sau faptele cu o meticulozitate pe măsura gravităţii potenţialei încălcări.

(4) În eventualitatea afirmării unor informaţii incorecte, victima poate solicita ca persoana care a afirmat asemenea informaţii să le infirme ori să publice o rectificare pe propria cheltuială, indiferent dacă afirmarea a fost ilegală sau nu.”

Art. 1055 – Interzicerea acţiunilor prejudiciabile

„(1) Dacă se cauzează un prejudiciu ilegal în formă continuată ori se ameninţă cu cauzarea unui prejudiciu ilegal, victima sau persoana ameninţată are dreptul să solicite încetarea comportamentului cauzator de prejudiciu sau încetarea ameninţărilor. În caz de vătămare a integrităţii corporale ori a sănătăţii, încălcarea inviolabilităţii vieţii private sau a oricărui altuia dintre drepturile personalităţii, se poate solicita, inter alia, să i se interzică lui tortfeasor să se mai apropie de persoane (ordin de protecţie), să se reglementeze folosirea locuinţei sau comunicaţiilor, ori să se aplice alte măsuri similare.

(2) Dreptul de a solicita încetarea comportamentului prejudiciabil menţionat la alineatul (1) al prezentului articol nu se aplică dacă este de aşteptat ca un astfel de comportament să fie tolerat în cadrul coexistenţei oamenilor sau din cauza unui interes public semnificativ. În acest caz, victima are dreptul să solicite despăgubiri pentru prejudiciul cauzat ilegal […]”

37. Legea privind serviciile societăţii informaţionale (Infoühiskonna teenuse seadus) prevede următoarele: