I. Antreprenoriatul şi sectorul imm

Rotaţie relativ rapidă a capitatului propriu.

Evidenţa simplificată a activităţii gospodăreşti a întreprinderii.

Concentrarea întregului profit, în majoritatea cazurilor, la o singură persoană.

 

De asemenea, pentru businessul mic şi mijlociu sunt caracteristice unele dezavantaje:

 Posibilităţi reduse de acumulare de capital pentru lărgirea producţiei, cât şi pentru obţinerea de credite mari.

Volumul redus de producţie şi resursele limitate nu permit de a concura la acelaşi nivel cu producătorii mari.

Nivelul majorat de risc. Multe situaţii depind nu atât de calităţile întreprinzătorului, cât de factori externi.

Neîncrederea şi prudenţa partenerilor de afaceri la încheierea contractelor.

Orice persoană care intenţionează să iniţieze o activitate economică trebuie să aleagă forma juridică de organizare a viitoarei

• Orice persoană care intenţionează să iniţieze o activitate economică trebuie să aleagă forma juridică de organizare a viitoarei

• afaceri potrivită cu scopul întreprinzătorului, domeniile de activitate preconizate, capitalul disponibil, cercul partenerilor etc.

• Pentru a face o alegere, un viitor întreprinzător are de ales între două opţiuni principale de organizare a viitoarei întreprinderi –

• persoana fizică sau persoana juridică.

• Întreprinderea persoană fizică / Întreprinzătorul individual

• Persoana fizică sau întreprinzătorul individual este persoana, individul, ca titular de drepturi şi de obligaţii civile. Persoana fizică

• are dreptul să practice activitate de întreprinzător, fără a constitui o persoană juridică, din momentul înregistrării de stat acestei

• activităţii.

• Persoana fizică poate exercita activitate economică în una din următoarele forme:

• 1. întreprinzătorul individuală, abreviat Î.I. - este întreprinderea care aparţine cetăţeanului sau membrilor unei familii.

• 2. Gospodăria ţărănească (de fermier) abreviat G.Ţ. - este un tip special de întreprindere individuală care activează în agricultură

• (Legea nr. 1353-XIV din 03.11.2000 „Privind gospodariile taranesti (de fermier)”

• 3. Patenta de întreprinzător este un certificat de stat ce atestă dreptul unei persoane fizice de a desfăşura activitatea indicată în

• patentă în decursul unei anumite perioade de timp. Genurile de activitate care pot fi desfăşurate în baza patentei de întreprinzător

• Sunt strict limitate prin lege (Legea nr. 93-XIV din 15 iulie 1998 „cu privire la patenta de întreprinzător”).

• 2.1. Întreprinzătorul individual (Î.I.) este unul din cel mai răspândite tipuri de întreprindere în sectorul IMM în R.M. Această formă de organizare a afacerii are următoarele caracteristici principale:

• Drepturile şi obligaţiile întreprinderii sunt indivizibile de cele ale cetăţeanului – persoană fizică. Patrimoniul întreprinderii se formează pe baza bunurilor cetăţeanului şi este inseparabil de bunurile persoanele ale întreprinzătorului.

• Persoana fizică care a fondat întreprinderea o administrează de sine stătător sau poate încredinţa administrarea unui manager de întreprindere, în bază de contract.

• Venitul din activitatea întreprinzătorului individual este folosit la discreţia acestuia. Impozitele şi alte plăţi obligatorii sunt achitate de întreprinzătorul individual în corespundere cu reglementările existente pentru fiecare tip de obligaţie fiscală.

• Persoana fizică care a fondat întreprinderea răspunde în faţa creditorilor, pentru obligaţiile întreprinderii cu tot patrimoniul său, cu excepţia bunurilor care, conform legii, nu pot fi urmărite.

Conform art. 14 al Legii Nr. 845-XII din 03.01.1992 Cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi:

• Conform art. 14 al Legii Nr. 845-XII din 03.01.1992 Cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi:

• 1. Întreprindere individuală este întreprinderea care aparţine cetăţeanului, cu drept de proprietate privată, sau membrilor familiei acestuia, cu drept de proprietate comună. Patrimoniul întreprinderii individuale se formează pe baza bunurilor cetăţeanului (familiei) şi altor surse care nu sînt interzise de legislaţie.

• În agricultură există un singur tip de întreprindere individuală - gospodăria ţărănească (de fermier).

• Întreprinderea individuală se echivalează cu întreprinzătorul individual (introdus prin Legea Nr.82-XVI din 29 martie 2007).

• 2. Întreprinderea individuală nu este persoană juridică şi se prezintă în cadrul raporturilor de drept ca persoană fizică întreprinzător individual. Patrimoniul întreprinderii individuale este inseparabil de bunurile persoanele ale antreprenorului (în redacţia Legii Nr.82-XVI din 29 martie 2007).

• Antreprenorul-posesor al întreprinderii individuale poartă răspundere nelimitată pentru obligaţiile acesteia cu întreg patrimoniul său, înafară de acele bunuri care, conform legislaţiei în vigoare, nu fac obiectul urmăririi (art. 27 Codul Civil al R.M. nr.1107-XV din 06.06.2002).

• Membrii familiei-posesor ai întreprinderii individuale poartă răspundere nelimitată solidară pentru obligaţiile acesteia cu întreg patrimoniul lor, înafară de acele bunuri care, în conformitate cu legislaţia în vigoare, nu fac obiectul urmăririi.

• 3. Modul de constituire, înregistrare şi încetare a activităţii întreprinzătorilor individuali este reglementat de Legea nr. 220 – XVI din 19.10.2007 privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice şi a întreprinzătorilor individuali.

•