Conductele de ţiţei şi de produse petroliere care traversează teritoriul administrativ al judeţului Brăila trebuie să rămână în funcţiune, condiţiile esenţiale pentru o funcţionare a lor în bune condiţiuni fiind respectarea distanţelor de protecţie şi siguranţă faţă de diversele obiective, precum şi împiedicarea prelevărilor ilegale de fluide vehiculate.
In cadrul actelor normative specifice se definesc:
Distanţa de protecţie - distanţa minimă care asigură accesul în vederea exploatării SNTTGCE, respectiv SNTCPP, inclusiv realizarea intervenţiilor la acestea. Distanţa se măsoară din axul conductei, de o parte şi de alta a acesteia.
Distanţa de siguranţă - distanţa minimă care trebuie asigurată în vederea menţinerii gradului de securitate al obiectivelor din cadrul SNTTGCE, respectiv SNTCPP, şi vecinătăţi. Aceasta se măsoară din axul conductei la punctul cel mai apropiat al unei instalaţii, construcţii etc. sau ca distanţă între punctele cele mai apropiate a două instalaţii, construcţii etc.
Operaţiunile petroliere ce trebuie efectuate în limitele zonelor de protecţie şi de siguranţă constituie lucrări de utilitate publică, iar terenurile necesare pentru aceste operaţiuni şi construcţiile situate pe astfel de terenuri pot face obiectul exproprierii pentru cauză de utilitate publică, în condiţiile legii.
In concluzie, nu se propune dezvoltarea sistemului de transport a fluidelor combustibile (ţiţei, gazolină), ci doar respectarea distanţelor minime de protecţie şi siguranţă ale acestora, facilitarea întreţinerii şi exploatării de către firmele abilitate, împiedicarea prelevărilor ilegale de combustibili, fapt care creează pericolul unor explozii devastatoare (în special în cazul conductelor de gazolină şi benzină).
4.4.5. Utilizarea surselor regenerabile de energie
In ceea ce priveşte utilizarea surselor regenerabile de energie (SRE), în judeţul Brăila la ora actuală pot fi utilizate cu diverse grade de eficienţă energia solară, eoliană, hidrogeotermală şi cea rezultată din arderea sau descompunerea biomasei.
Zona de câmpie din sud - estul României este o zonă cu potenţial din punct de vedere al utilizării componentei termice a energiei solare datorită nivelului radiaţiei solare (circa 5000 MJ/m2.an). Energia solară se poate utiliza nu numai pentru prepararea apei calde menajere, dar pentru început pot fi montate experimental şi sisteme solare pentru încălzire, aceasta putând fi legată eventual de dezvoltarea turismului ecologic.
Energia solară poate fi utilizată şi pentru producerea energiei electrice prin utilizarea celulelor fotovoltaice, soluţie care prezintă un interes din ce în ce mai mare mai ales pentru utilizări locale.
In ceea ce priveşte energia eoliană, fiecare kWh de electricitate produsă prin energia vântului reduce poluarea cu circa 1 kg de CO2, de asemenea, înlăturându-se poluarea cu pulberi, SO2 şi oxizi de azot (NOx). In judeţul Brăila potenţialul eolian scade de la est către vest, valorile arealului în care se încadrează judeţul scăzând de la 7,5 m/s la sub 4,5 m/s.
In judeţul Brăila, zăcămintele de ape geotermale sunt cantonate în zona de sud – est a judeţului (Insurăţei – Mihai Bravu), dar ele sunt utilizate numai într-o mică măsură, la Insurăţei.
Utilizarea biomasei are în componenţă inclusiv utilizarea pentru arderea a lemnului de foc şi a resturilor agricole, considerate o resursă energetică recuperabilă. In această ipoteză potenţialul estimat al biomasei ce ar putea fi folosită în judeţul Brăila este de 204 TJ, în timp de consumul anual este de 182 TJ.
Sursele regenerabile de energie trebuie încorporate unor sisteme hibride în concordanţă cu structura anvelopei clădirilor şi cu caracteristicile disipative ale acesteia, cu modul de utilizare a energiei şi, de asemenea, cu condiţiile climatice ale zonei. Trebuie, de asemenea, că pentru funcţionarea la vârful de sarcină şi în condiţii de siguranţă, aceste sisteme trebuie montate în paralel cu surse clasice de energie şi prevăzute cu echipamente minime de automatizare pentru evitarea accidentelor, dar şi a disconfortului.
4.5. REŢELE DE TELECOMUNICAŢII
Propunerile de dezvoltare au la bază Strategia Directiei de Telecomunicaţii Brăila în domeniul telecomunicaţiilor, care prevede:
-
Stimularea dezvoltării rapide a unui sector de telecomunicaţii moderne, bazat pe cele mai noi tehnologii şi aplicaţii în domeniu.
-
Creşterea gradului de digitalizare a localităţilor judeţului concomitent cu îmbunătăţirea calităţii serviciilor prestate.
-
Stimularea cererii pentru serviciile de telecomunicaţii prin încurajarea dezvoltării infrastructurii în bandă largă şi a aplicaţiilor societăţii informaţionale.
-
Conectarea la Internet de mare viteză a şcolilor, institutelor, bibliotecilor, muzeelor.
-
Instalarea de telecentre satesti
5. ZONIFICAREA TERITORIULUI
Prin zonificarea teritoriului se asigură suportul metodologic de realizare a obiectivului major al amenajării teritoriului, respectiv dezvoltarea spaţială echilibrată şi armonioasă a reţelei de localităţi, activităţilor economice, infrastructurii tehnice şi sociale, în relaţie cu resursele naturale ale judeţului.
Obiectiv: asigurarea unei structuri echilibrate de utilizare a teritoriului, prin valorificarea superioară şi eficientă a resurselor zonale în scopul atenuării dezechilibrelor de dezvoltare teritorială.
Principale direcţii de acţiune pentru armonizarea dezvoltării în teritoriu:
-
creşterea rolului regional al municipiului Brăila prin măsuri concertate de dezvoltare ;
-
dezvoltarea integrată a localităţilor din zona periurbană/de influenţă a municiliului Brăila
-
încurajarea sectoarelor economice performante ;
-
reabilitarea patrimoniului cultural construit din municipiul Brăila;
-
dezvoltarea controlată a extinderii intravilanelor în zonele de dinamism economic;
-
protejarea zonelor naturale din patrimoniul naţional şi a obiectivelor cu destinaţie specială;
-
valorificarea printr-un turism durabil a patrimoniului natural specific;
-
valorificarea prin turism a patrimoniului natural în corelare cu patrimoniul cultural;
-
creşterea nivelului de urbanizare a localităţilor urbane, prin îmbunătăţirea echipării tehnico-edilitară,; reabilitarea fondului construit, reabilitarea şi amenajarea adecvată a spaţiilor publice din centrul localităţilor; dezvoltarea serviciilor publice de sănătate, educaţie, sport şi cultură;
-
diversificarea activităţilor economice în localităţile rurale prin valorificarea potenţialul endogen: dezvoltarea activităţilor industriale de prelucrare a produselor agricole, turismul rural, servicii de depozitare/transport s.a., valorificarea prin turism a meşteşugurilor legate de pescuit;
-
asigurarea accesului localităţilor din interiorul UAT-urilor spre localitatea reşedinţă de comună/urbană;
-
asigurarea accesibilităţii tuturor comunelor spre centre urbane;
-
dezvoltarea reţelei de transport diversificat şi a transportului public între localităţi.
Elementele de zonificare a teritoriului sunt prezentate împreună cu structura activităţilor în Plansa nr. 2.5.
Obiectiv: Reglementarea şi controlului dezvoltării în teritoriu a localităţilor
Dinamismul dezvoltării localităţilor învecinate municipiului Brăila are ca efecte o creştere a presiunii asupra trenurilor prin solicitări de zone de producţie, zone de depozitare, terenuri pentru infrastructură, terenuri pentru locuinţe. Presiuni cu efecte periculoase se exercită şi asupra terenurilor din zonele de interes turistic pentru realizarea de locuinţe de vacanţă/reşedinţe secundare.
La propunerile de extindere a intravilanelor este necesară creşterea exigenţelor cu privire la configuraţia şi amplasarea acestora astfel încât să se evite extinderea de-a lungul călor rutiere, defrişări/ afectări ale vegetaţiei, reduceri de terenuri arabile. Pentru zonele industriale în declin sunt necesare studii şi documentaţii de urbanism de reconversie sau de amenajare de parcuri industriale.
Pentru realizarea acestui obiectiv se recomandă întocmirea de documentaţii de amenajarea teritoriului şi urbanism în zona de influenţă/periurbană a municipiului Brăila, documentaţii de urbanism de tip PUZ /PUD pentru toate zonele de intres turistic din proximitatea zonelor protejate naturale sau culturale.
-
Zona Municipiului Brăila- cuprinde municipiul Brăila şi comunele Vădeni, Chiscani, Cazasu, Tichileşti, Siliştea,Tudor Vladimirescu, Traian, Unirea, Gropeni.
Măsuri:
-
Îmbunătăţirea infrastructurii majore de transport- construcţie aeroport, modernizare port, pod peste Dunăre spre Măcin, pod peste Braţul Macin.
-
Realizarea documentaţiilor de amenajarea teritoriului şi de urbanism pentru pregătirea strategiei de dezvoltare integrată a zonei.
-
Parteneriat cu municipiul Galaţi pentru proiecte/strategie de dezvoltare teritorială integrată
-
Valorificarea prin turism durabil a zonelor de patrimoniu natural concomitent cu măsuri severe de protecţie- cu deosebire în Balta Mică Brăilei şi ariile sale adiacente.
-
Utilizare eficientă a fondului funciar agricol şi creşterea performanţelor agricole.
-
Creşterea ponderii vegetaţiei forestiere asigurată şi prin studii de amenajare peisagistică a zonelor verzi.
-
Protejarea şi valorificarea în scop turistic a patrimoniului cultural din municipiul Brăila.
-
Îmbunătăţirea calităţii fondului construit şi a spaţiului public în municipiul Brăila.
-
Dezvoltarea şi modernizarea serviciilor de transport(naval, sprijinirea industriei prelucrătoare, sprijinirea dezvoltării infrastructurii pentru turismul de tranzit, cultural, balnear, de weekend, ecolologic.
-
Zona Ianca- Faurei- zonă centrală , situată şi axată pe două trasee majore de transport rutier DN 22 şi DN2B, magistrala CF Bucureşti-Brăila – Galaţi
Măsuri:
-
Susţinerea dezvoltării localităţilor urbane Ianca şi Făurei sub aspect social- economic, al echipării edilitare, îmbunătăţirea calităţii fondului construit.
-
Realizarea traseelor de infrastructură de transport care vor creşte accesibilitatea localităţilor la reţeaua europeană de transport.
-
Diversificarea activităţilor economice în rural prin dezvoltarea serviciilor conexe transporturilor şi prin dezvoltarea industriei prelucrătoare/extractive.
-
Protejarea şi valorificarea patrimoniului natural şi cultural prin turism resurse hidrografice- lacuri cu proprietăţi terapeutice şi fond piscicol (Movila Miresii, Lacul Sărat Câineni, Jirlău, Plopu, Esna, Lutul Alb, Ianca); arii naturale protejate (Balta Albă- Amara- Jirlău-Lacul Sărat Câineni, Inaca-Plopu-Sărat, Movila Miresii)
-
Utilizarea eficientă a fondului funciar agricol şi creşterea performanţelor agricole.
-
Creşterea ponderii suprafeţelor împădurite asigurate de studii de amenajare peisagistică a zonelor de agrement.
-
Zona Însurăţei- zonă situată între braţul Dunării şi limitele de sud şi de vest ale judeţului, axată pe traseul DN 21, avînd ca principală localitate oraşul Însurăţei
Măsuri:
-
Susţinerea dezvoltării oraşului Însurăţei sub aspect social, economic, al echipării edilitare, îmbunătăţirea calităţii fondului construit, astfel încât să se constituie într-un pol de echilibru judeţean.
-
Îmbunătăţirea reţelei locale de transport pentru creşterea accesibilităţii satelor.
-
Realizarea traseelor de infrastructură de transport care vor creşte accesibilitatea localităţilor la reţeaua europeană de transport; se estimează o dinamizare a zonei în condiţiile realizării autostrăzii.
-
Susţinerea diversificării activităţilor economice- industrie, servicii, diversificarea producţiei agricole şi a serviciilor din agricultură în localităţile rurale- îndeosebi cireşu, Dudeşti, Stăncuţa, Bărăganu.
-
Măsuri de dezvoltare integrată pentru îmbunătăţirea vieţii locuitorilor din mediul rural.
-
Protejarea şi valorificarea patrimoniului natural şi a tradiţiilor pescăreşti prin strategii de dezvoltare integrată Parcul natural Balta Mică a Brăilei , Valea Călmăţuiului- Lacu Rezii-Pădurea Viişoara.
-
Protejarea şi valorificarea prin turism a resurselor hidrografice- lacuri cu proprietăţi terapeutice şi fond piscicol (Lacul Batogu, Balta Tătaru, Lacul lui Traian, Lacul Însurăţei)
-
Valorificarea în condiţii de protejare a mediului a resurselor petroliere (comuna Ulmu, Stăncuţa, Bărăganu, Berţeşi de Jos) ca alternativă la activităţile agricole.
-
Asigurarea serviciilor de protecţie socială pentru populaţia vâstnică.
-
Protejarea şi imbunătăţirea calităţii fondului funciar.
-
Modernizarea fermelor agricole şi sprijinirea diversificării activităţilor agricole.
-
Creşterea suprafeţelor împădurite, protejarea şi extinderea suprafeţelor cu vegetaţie specifică; realizarea perdelelor de protecţie; amnajări peisagistice în zonele de agrement.
-
Zona de nord-vest - În zonă se conturează un pol de dezvoltare rurală - comuna Măxineni - a cărui dezvoltare este importantă să fie sprijinită pentru a atenua caracterul rural-periferic din prezent.
Măsuri:
-
Susţinerea dezvoltării comunei Măxineni, pentru asigurarea funcţiilor de centralitate în teritoriu- sub aspect social, economic, al echipării edilitare, îmbunătăţirea calităţii fondului construit.
-
Valorificarea patrimoniului cultural în strategia de devoltare integrată a comunei Măxineni- Mînăstirea Măxineni, fond etnografic ansamblu de arhitectură populară, tradiţii legate de pescuit.
-
Măsuri de dezvoltare integrată pentru îmbunătăţirea vieţii locuitorilor din mediul rural, sprijinirea dezvoltării comunei Movila Miresii ca al doilea pol de dezvoltare rurală în zonă.
-
Îmbunătăţirea reţelei locale de transport pentru creşterea accesibilităţii satelor.
-
Realizarea drumului expres şi a podului peste Dunăre care vor creşte accesibilitatea localităţilor la coridorul IX de transport european şi vor contribui major la ridicarea economică a zonei.
-
Protejarea şi imbunătăţirea calităţii fondului funciar.
-
Realizarea amenajărilor hidrografice specifice pentru protejarea la inundaţii a localităţilor din apropierea cursului Siretului.
-
Susţinerea diversificării activităţilor economice- industrie, servicii, diversificarea producţiei agricole şi a serviciilor din agricultură.
-
imbunătăţirea calităţii fondului funciar şi creşterea suprafeţelor împădurite.
-
Proiecte comune de dezvoltare cu localităţile din judeţele Vrancea şi Galaţi.
6. STRUCTURA SOCIO-DEMOGRAFICĂ
Potenţialul demografic
Prognoza populaţiei judeţului Brăila, în varianta medie (cea mai probabilă) indică faptul că în perioada 2006-2025, la nivelul judeţului se vor înregistra scăderi ale populaţiei cu aproximativ 18,9%. De remarcat faptul că în mediul urban evoluţia descendentă a populaţiei este mult mai accelerată decât în mediul rural (-19.9% în urban faţă de -17.2% în rural). În 19 din cele 44 de localitaţi ale judeţului sunt preconizate diminuări ale populaţiei de peste 20%.
Până în 2025 populaţia cu vârste între 0-14 ani va scădea cu aproximativ 3 puncte procentuale comparativ cu anul 2006, iar cea vârstnică va creşte cu aproximativ 4 puncte procentuale. Populaţia urbană va cunoaşte o descreştere mai puternică decât cea înregistrată în mediul rural.
Analizele realizate surprind o serie de fenomene demografice negative care vor afecta evoluţia populaţiei judeţului în perioada proiectată, cele mai importante dintre acestea fiind: scăderea populaţiei la nivelul întregii zone, scăderea populaţiei tinere şi accentuarea procesului de îmbătrânire demografică.
Obiectiv general
Plecând de la obiectivele generale şi specifice formulate pentru domeniul resurselor umane în cadrul planurilor şi strategiilor naţionale şi regionale precum Programul Operaţional Sectorial – Dezvoltarea Resurselor Umane, Strategia de Dezvoltare Regională a Regiunii de Dezvoltare Sud Est pentru perioada 2007-2013, se poate formula următorul obiectiv privind dezvoltarea resurselor umane:
Creşterea competitivităţii şi atractivităţii judeţului prin dezvoltarea resurselor umane şi îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale populaţiei.
Obiective specifice
1. Minimizarea efectelor negative generate de fenomene socio-demografice (îmbătrânirea demografică, reducerea efectivelor de populaţie tânără pe baza emigraţiei);
2. Dezvoltarea serviciilor sociale şi de sănătate;
Direcţii de acţiune şi măsuri propuse
-
Minimizarea efectelor negative generate de fenomene socio-demografice
Redresarea situaţiei demografice / a declinului demografic la nivel de judeţ poate fi realizată printr-o politică care să stimuleze în primul rând creşterea natalităţii prin sporirea atractivităţii localităţilor urbane şi rurale pentru populaţia tânără. Dincolo de aceasta, pe termen scurt, trebuie identificate soluţii pentru a compensa deficitul de forţă de muncă cu care se confruntă în prezent anumite domenii de activitate (ex. construcţii, confecţii, turism) ca urmare a emigraţiei populaţiei tinere în afara ţării.
Direcţii de acţiune:
-
diversificarea ofertei de servicii şi a facilităţilor adresate populaţiei tinere;
-
îmbunătăţirea calităţii locuirii;
-
creşterea mobilităţii intra-judeţeană;
-
compensarea deficitului de forţă de muncă în domenii care se confruntă cu această problemă.
Principalele măsuri propuse pentru atingerea obiectivului:
-
diversificarea ofertei de servicii oferite familiilor cu copii – înfiinţarea de noi creşe, grădiniţe cu orar prelungit, dezvoltarea unor servicii tip babysitting
-
identificarea domeniilor economice în care există deficit de forţă de muncă şi orientarea ofertei educaţionale spre aceste domenii
-
atragerea populaţiei pensionate în desfăşurarea activităţilor economice după intrarea legală în inactivitate
-
dezvoltarea unor programe de formare profesională în domenii confruntate cu deficit de forţă de muncă
-
crearea de locuinţe sociale pentru familiile tinere în mediul urban
-
construirea / modernizarea infrastructurii de utilităţi (canalizare, apă potabilă, gaze)
-
dezvoltarea reţelei de transport intra-judeţeană
-
diversificarea oportunităţilor pentru activităţi de timp liber prin crearea / modernizarea / reabilitarea infrastructurii sportive şi socio- culturale
-
Dezvoltarea serviciilor sociale şi de sănătate
În perioada 2002-2006, populaţia judeţului Brăila a cunoscut un proces de îmbătrânire, fenomen care va afecta în viitor într-o mai mare măsură potenţialul demografic al judeţului, dacă luăm în considerare prognoza demografică a populaţiei pentru perioada 2006-2025. Creşterea ponderii populaţiei vîrstnice determină o serie de nevoi sociale specifice acestei populaţii şi are drept consecinţă creşterea presiunii asupra serviciilor medicale şi a celor sociale.
Dincolo de necesitatea dezvoltării serviciilor medicale şi sociale determinată de o anumită categorie de populaţie trebuie avută în vedere şi accesibilitatea acestor servicii.
Direcţii de acţiune:
-
reabilitarea şi modernizarea infrastructurii pentru servicii de sănătate – spitale, centre de sănătate;
-
îmbunătăţirea accesului la servicii medicale în mediul rural;
-
creşterea calitativă şi diversificarea serviciilor sociale.
Principalele măsuri propuse pentru atingerea obiectivului:
-
reabilitarea şi modernizarea clădirilor ce adăpostesc spitale şi a centrelor de sănătate, mai ales a celor din mediul rural;
-
asigurarea accesului la servicii medicale primare (medicină de familie) prin atragerea de medici generalişti , în special în zonele rurale;
-
construirea, reabilitarea, modernizarea, restaurarea cladirilor pentru servicii sociale multifuncţionale şi rezidenţiale şi dotarea acestora cu echipamente
-
dezvoltarea serviciilor sociale oferite persoanelor vârstnice.
Resurse umane
Obiectiv general: Crearea condiţiilor pentru o piaţă a muncii flexibilă şi incluzivă, în care oferta de muncă să fie capabilă a se adapta permanent condiţiilor economice.
Obiective specifice:
-
Crearea de noi locuri de muncă;
-
Creşterea capacităţii resurselor umane de a răspunde nevoilor pieţei forţei de muncă;
-
Dezvoltarea şi reabilitarea infrastructurii pentru educaţie;
-
Corelarea ofertei sistemului educaţional şi de formare profesională cu cerinţele pieţei muncii.
Direcţii de acţiune şi măsuri propuse
-
Crearea de noi locuri de muncă
Direcţii de acţiune:
-
susţinerea dezvoltării mediului investiţional;
-
creşterea mobilităţii intra şi inter judeţeană;
Principalele măsuri propuse pentru atingerea obiectivului:
-
dezvoltarea mediului investiţional prin crearea unor centre de pregătire / consultanţă în domeniul afacerilor;
-
suport pentru înfiinţarea de noi IMM-uri şi dezvoltarea spiritului antreprenorial în mediul rural;
-
dezvoltarea infrastructurii judeţene şi locale de transport.
-
Creşterea capacităţii resurselor umane de a răspunde nevoilor pieţei forţei de muncă
Direcţii de acţiune:
-
creşterea oportunităţilor de integrarea pe piaţa muncii prin formarea de abilităţi compatibile condiţiilor economice;
-
promovarea programelor de perfecţionare continuă şi a celor de informare, orientare şi consiliere a forţei de muncă;
Principalele măsuri propuse pentru atingerea obiectivului:
-
dezvoltarea programelor de perfecţionare profesională continuă adecvate exigenţelor pieţei muncii;
-
aplicarea instruirii profesionale către domenii cu potenţial ridicat de dezvoltare;
-
furnizarea de cursuri şi dezvoltarea unor programe de susţinere a inserţiei pe piaţa forţei de muncă a grupurilor vulnerabile;
-
crearea unor servicii integrate de informare, orientare şi consiliere a forţei de muncă şi asigurarea accesului la aceste servicii;
-
identificarea necesarului de forţă de muncă şi a exigenţelor de calificare prin consultări permanente cu agenţi economici.
-
Dezvoltarea şi reabilitarea infrastructurii pentru educaţie
Direcţii de acţiune:
-
dezvoltarea sectorului educaţiei prin îmbunătăţirea infrastructurii şi a dotărilor.
Principalele măsuri propuse pentru atingerea obiectivului:
-
reabilitarea şi modernizarea şcolilor, grădiniţelor şi a campusurilor şcolare / universitare din mediul urban şi rural;
-
dotarea laboratoarelor şi unităţilor şcolare cu echipamente moderne;
-
dezvoltarea infrastructurii de învăţământ în zonele rurale izolate;
-
Corelarea ofertei sistemului educaţional şi de formare profesională cu cerinţele pieţei muncii
Direcţii de acţiune:
-
crearea ofertei educaţionale pe baza feedback-lui oferit de piaţa muncii;
-
implicarea agenţilor economici în programe de inserţie a absolvenţilor pe piaţa muncii;
-
creşterea nivelului de instruire al populaţiei judeţului.
Principalele măsuri propuse pentru atingerea obiectivului:
-
dezvoltarea ofertei de învăţământ vocaţional, profesional şi tehnic în raport cu evoluţia şi exigenţele pieţei muncii
-
înfiinţarea unor centre de orientare şi consiliere profesională destinate elevilor / studenţilor din anii terminali şi proaspăt absolvenţilor
-
dezvoltarea unor parteneriate între unităţile de învăţământ şi mediul economic care să faciliteze inserţia proaspăt absolvenţilor pe piaţa muncii
-
implementarea unui sistem de monitorizare a inserţiei absolvenţilor pe piaţa muncii
-
crearea unui sistem structurat de formare profesională continuă a resurselor umane din învăţământ
Constituie priorităţi proiectele prevăzute în strategia judeţeană cu privire la infrastructura de educaţie.
Dostları ilə paylaş: |
