I introducere I scopul lucrării – pentru o reevaluare a teologiei exorcismului

I.3. Baza documentară

În ciuda numărului restrâns al lucrărilor de specialitate, am dispus totuşi de câteva cărţi de mare valoare, printre care de referinţă este voluminosul studiu intitulat Satan din colecţia Studii Carmelitane (Desclée de Brouwer, 1948), realizat cu colaborarea a 33 de autori, lucrarea Satan, l’adversaire a lui Nicolas Corté (Librairie Arthème Fayard, Paris 1956), şi cunoscuta carte a lui Denis de Rougemont, Partea diavolului, (ed. Anastasia, Bucureşti 1994). Am dispus de asemenea, şi de câteva reviste teologice şi culturale, care ne-au oferit un material concentrat cu tangenţă la subiectul propus.

Ca izvoare pentru realizarea lucrării am folosit: Sfânta Scriptură, (ed. IBMBOR, Bucureşti, 1997), Catehismul Bisericii Catolice (Arhiepiscopia Romano-Catolică de Bucureşti, 1993) şi lucrări ale unor Sfinţi Părinţi, printre care, Sf. Chiril al Ierusalimului, Sf. Ioan Gură de Aur, Sf. Augustin, Sf. Irineu de Lyon şi scriitori bisericeşti, ca Origen şi Tertulian.

Lucrările de teologie cu tematică generală ne-au fost de asemenea utile, oferind cadrul teologic necesar unei integrări a problematicii teologico-liturgice legate de exorcizarea sacramentală în Biserică. De un nepreţuit ajutor ne-au fost şi diversele dicţionare şi enciclopedii care au contribuit la stabilirea unui cadru teologic, noţional şi cultural necesar unei abordări cât mai complete a subiectului.

Astfel, diverşii termeni tehnici, împreună cu explicarea lor, au fost găsiti în acest tip de lucrări, unele dintre ele, precum Dictionnaire de Théologie Catholique (Librairie Letouzey et Ané, Paris 1924), fiind adevărate monumente, acesta de faţă atât prin conţinutul exhaustiv cât şi prin vechime şi valoarea explicaţiilor.