| Cele 12 cateheze baptezimale ale Sf. Ioan Hrisostom († 407) se înscriu în acelaşi gen literar-liturgic. Ele ne dau informaţii utile care ne ajută să reconstituim viaţa liturgică din Antiohia (unde a fost preot) şi Constantinopol (unde a fost episcop). În aceste omilii avem informaţii despre Liturghia Euharistică, riturile prebaptezimale, baptezimale şi postbaptezimale, precum şi alte informaţii despre oficiul divin de la catedrală şi oficiul divin monastic.
În linia interpretărilor mystagogice se înscrie, deja pomenita lucrare Despre ierarhia bisericească 22 a Sf. Dionisie (Pseudo) Areopagitul. Lucrarea ne prezintă în acelaşi stil general o explicaţie mistică a riturilor, Tainelor de iniţiere (Botez, Mirungere, Euharistie; cap. II-IV) despre treptele ierarhiei bisericeşti (preot, diacon, episcop; cap. V), despre ritualul şi mistagogia tunderii în monahism (cap. VI) precum şi despre unele rituri la înmormântare (cap. VII).
Mystagogia 23 Sf. Maxim Mărturisitorul († 663) este o lucrare care se ocupă cu explicaţia mistico-simbolică a spaţiului liturgic precum şi a Sfintei Liturghii. Scrisă pe la jumătatea sec. VII lucrarea dovedeşte o abilă speculaţie teologică. Rând pe rând, biserica este asemuită cosmosului, omului, sufletului omenesc şi chiar lui Dumnezeu (cap. I-VII), apoi autorul se ocupă de explicarea simbolică a unor momente liturgice (adunarea poporului şi intrarea în biserică: cap. VIII-IX; lecturile şi cântările: cap. X-XIV; închiderea uşilor: cap. XV; ieşirea cu darurile: cap. XVI; sărutarea păcii: cap. XVII; simbolul credinţei: cap. XVIII; Rugăciunea Tatăl nostru: cap. XX, etc.).
Dostları ilə paylaş: |
