3. 2. Funcţiunea harismatică sau sfinţitoare a cultului
Dacă luăm ca punct de referinţă pe Dumnezeu (obiectul cultului), atunci funcţia cultului este cea harismatică, sacramentală sau sfinţitoare. Prin cult Biserica urmăreşte să împărtăşească credincioşilor harul sfinţitor al lui Dumnezeu. Întrucât harul este absolut necesar în vederea mântuirii, funcţia aceasta este fundamentală în cult şi este esenţială în Biserica creştină.
Funcţia harismatică a cultului pune în evidenţă lucrarea harului divin pe care Dumnezeu ni-l comunică, îndeosebi prin serviciul sfintelor taine şi al ierurgiilor, adică acele slujbe de binecuvântare şi sfinţire, cuprinse în Molitfelnic, care ţintesc să cuprindă şi să menţină necontenit, în curentul harului dumnezeiesc, întreaga fire zidită şi întreaga existenţă omenească.
Funcţia harismatică este, de altfel, strâns unită cu cea latreutico-euharistică în cultul ortodox. În formele acestui cult, cele două scopuri fundamentale alternează, ieşind când unul când celălalt pe primul plan, iar uneori se întâlnesc laolaltă, fuzionând inseparabil în una şi aceeaşi formă de cult, slujbă sau rugăciune, ca de exemplu în sfânta Euharistie, care reprezintă atât forma supremă de expresie a omagiului adus de Biserică lui Dumnezeu, cât şi darul cel mai de preţ făcut oamenilor de către Dumnezeu.
Dostları ilə paylaş: |
