Asimilarea, multiplicarea şi diversificarea sărbătorilor
Odată cu vântul prielnic venit dinspre conducătorii politici, creştinii cuceresc nu doar spaţiile publice păgâne (basilicile) ci şi sărbătorile acestora. În «ziua soarelui» care devine treptat «dies dominica» se interzice orice activitate publică. Astfel sărbătoarea săptămânală solară este înlocuită (doar în semnificaţie) de sărbătoarea creştină-ziua învierii. Însă nu doar duminica se impune; în jurul Paştilor şi puse în legătură cu evenimente din istoria mântuirii creştine unele sărbători păgâne sunt absorbite şi asimilate. Astfel 25 decembrie – sărbătoarea solară şi mithraică devine ziua naşterii Noului Soare, la fel 6 ianuarie, 2 februarie, Cincizecimea se vor suprapune peste sărbători păgâne mai vechi.
