I. Introducere în studiul Liturgicii Ce este Liturgica?



Yüklə 0,52 Mb.
səhifə102/166
tarix05.01.2022
ölçüsü0,52 Mb.
#72069
1   ...   98   99   100   101   102   103   104   105   ...   166

2. Calendarul creştin

2.1. Originea şi evoluţia calendarului civil modern

2.1.1. Noţiuni de astronomie.


Calendarul este un sistem convenţional de măsurare a timpului care indică durata şi subdiviziunile lui. Etimologic, cuvântul provine de la latinescul calendae care, la rândul său provine din gr. καλαω = a chema, a convoca, prin care la romani se denumea prima zi a fiecărei luni când cetăţenii erau convocaţi şi li se comunicau chestiuni de interes public.

După unii cercetători calendarele au apărut din motive agricole(semănat, recoltat, etc.). Chestiunea, cel puţin teoretic, nu pare contrazisă de Sfânta Scriptură: «Luminătorii au fost puşi ca să fie semne şi ca să se deosebească anotimpurile, zilele şi anii». Cert este că omul a stabilit o relaţie de coincidenţă între sărbători şi mersul aştrilor. Cu toate acestea cel mai probabil apariţia calendarelor trebuie să fi avut o motivaţie religioasă: stabilirea cu exactitate a datelor sărbătorilor religioase.

Arbitrar sau nu, timpul calendaristic apare ca o perioadă temporală între două evenimente ciclice, de aceea era nevoie de o măsură cât mai precisă. Luând în calcul mersul celor mai vizibili aştri civilizaţiile pământului şi-au alcătuit calendare în funcţie de Soare sau de Lună (calendar lunar sau calendar solar). Deoarece mersul şi, mai ales variaţiile Lunii erau mai vizibile, cele mai frecvente calendare folosite în antichitate erau cele lunare. (Un astfel de calendar au folosit egiptenii, grecii şi romanii.)

Astăzi ştim că o zi nu are fix 24 ore. (De fapt acest sistem de măsurare a zilei, care cuprinde ore şi subdiviziuni, aparţine epocii moderne.) Diferenţa aceasta, greu calculabilă pentru cei vechi ducea la anumite erori. Astfel, deoarece în calendarul lunar era luat ca punct de referinţă o evoluţie complectă a Lunii în jurul Pământului (Luna lunară sau sinodică=29 zile, 12 ore, 44 de minute şi 2,9 sec), anul avea doar 354 de zile. Acest reper putea da erori privind începutul anotimpurilor care stau în strnsă legătură cu mişcarea revoluţie a Pământului (mişcarea acestuia în jurul Soarelui) şi care are o durată mai mare de 354 de zile (Anul solar, tropic sau astronomic=365 de zile, 5 ore, 48 minute, 45-46 secunde). Din acest motiv, şi mai ales datorită unui sistem de măsură cu o precizie mai mare, se căutau periodic modalităţi de corectare prin introducerea unor zile sau chiar a unor luni suplimentare.64

Cei dintâi care au întrebuinţat un calendar bazat pe mişcarea de revoluţie a Pământului au fost egiptenii. Calendarul acestora a fost îmbunătăţit de către romani în sec. I î. H. prin adoptarea calendarului iulian.


Yüklə 0,52 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   ...   98   99   100   101   102   103   104   105   ...   166




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin