I prezentare generală A. Introducere


Soldul bugetar și sursele de finanțare pentru anii 2016-2021



Yüklə 4,18 Mb.
səhifə14/61
tarix10.01.2022
ölçüsü4,18 Mb.
#99680
1   ...   10   11   12   13   14   15   16   17   ...   61
Soldul bugetar și sursele de finanțare pentru anii 2016-2021

(% din PIB)















2016

2017

2018

2019

2020

2021

 

 

 

 

Efectiv

Efectiv

Aprobat

Prognozat

Prognozat

Prognozat

Soldul bugetului

public național

 

 

-1,9

-0,8

-2,9

-3,2

-2,8

2,3

Surse de finanțare:






















Împrumut extern net

2,6

1,6

3,5

2,0

1,7

1,0




din care:

Susținerea bugetară

2,3

1,7

2,0

1,2

0,5

0,3




Proiecte finanțate din surse externe

1,1

0,7

3,1

2,3

2,8

2,1




Rambursarea creditelor externe

-0,9

-0,9

-1,5

-1,5

-1,6

-1,5




Împrumut intern net

0,7

0,7

-0,2

0,6

1,4

1,2




Alte surse de finanțare

-1,5

-1,5

-0,4

0,7

-0,3

0,1




din care:

participarea în capital

0,2

0,1

0,2

0,2

0,1

0,2

Total surse de finanțare

1,9

0,8

2,9

3,2

2,8

2,3

Sursa: Ministerul Finanțelor




















Finanțarea externă

    68. Prognozele indică, pe termen mediu, un declin al finanțării soldului bugetului de stat din surse externe, din cauza reducerii fluxurilor destinate susținerii bugetului, astfel creditorii externi vor aloca surse preponderent pentru implementarea proiectelor de investiții capitale. Se estimează că cei mai mari creditori externi ai Guvernului, pe termen mediu, vor rămîne Banca Mondială, Banca Europeană de Investiții, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, Fondul Internațional pentru Dezvoltare Agricolă etc.

Finanțarea internă

    69. Se estimează că finanțarea internă netă a bugetului de stat se va majora de la 0,6% din PIB în 2019 la 1,3% din PIB în 2021. Acest fapt reflectă creșterea cerințelor de finanțare, ca urmare a reducerii finanțării externe.

    70. În prezent predomină finanțarea internă prin emisiunea de valori mobiliare de stat cu scadența de pînă la 12 luni. Unul dintre obiectivele de gestionare a datoriei de stat în perioada anilor 2019-2021 rămîne extinderea maturității valorilor mobiliare de stat și dezvoltarea pieței valorilor mobiliare de stat. Acțiunile Ministerului Finanțelor, pe termen mediu, întreprinse în scopul realizării acestui obiectiv se vor axa pe creșterea gradului de transparență și predictibilitate a pieței valorilor mobiliare de stat, monitorizarea și evaluarea performanțelor dealerilor primari.


Soldul și deservirea datoriei

    71. Pe termen mediu, ponderea datoriei de stat în PIB se va diminua de la 38,6% la sfîrșitul anului 2018 pînă la 36,7% la sfîrșitul anului 2021, fapt ce se explică prin ritmul de creștere mai mare al PIB-ului prognozat comparativ cu ritmul de creștere al soldului datoriei de stat. Astfel, soldul datoriei de stat va înregistra o majorare de la 61 729,5 mil. lei la sfîrșitul anului 2018 pînă la 77 562,1 mil. lei la sfîrșitul anului 2021 (tabelul 3.9).

Tabelul 3.9

Soldul datoriei de stat pentru anii 2016-2021

(% din PIB)












2016 Efectiv

2017

Efectiv

2018

2019

2020

2021

 

 

 

Aprobat

Prognozat

Prognozat

Prognozat

Total Soldul datoriei (la sfîrșitul anului de gestiune)

37,5

34,4

38,6

35,4

37,0

36,7




Datoria externă

21,6

19,3

23,7

21,0

22,5

22,1

 

 

Datoria internă

15,9

15,0

14,9

14,3

14,6

14,6




 

(mil. lei)  

Total Soldul datoriei (la sfîrșitul anului de gestiune)

50 785,8


51 660,3


61 729,5


62 939,4


71 763,5


77 562,1







Datoria externă

29 266,2

29 081,8

37 869,9

37 439,8

43 548,9

46 687,5







Datoria internă

21 519,6

22 578,5

23 859,6

25 499,6

28 214,6

30 874,6

Sursa: Ministerul Finanțelor

 


    72. Se estimează că plățile dobînzilor și comisioanelor aferente datoriei de stat vor crește mai lent decît în ultimii ani și vor rămîne în jur de 1,1% din PIB pe parcursul anilor 2019-2021. În această perioadă, pentru serviciul datoriei de stat externe se preconizează a se utiliza mijloace în sumă de 1 442,2 mil. lei (23,2% din total), iar pentru serviciul datoriei de stat interne – 4 764,5 mil. lei (76,8% din total). În fiecare din anii 2019, 2020 și 2021, cheltuielile pentru serviciul datoriei de stat interne vor oscila în legătură cu majorarea soldului datoriei de stat interne în această perioadă, precum și în condițiile micșorării ratelor dobînzii la valorile mobiliare de stat.


Tabelul 3.10
Serviciul datoriei de stat în anii 2016-2021

(% din PIB)



 

 

 

2016

2017

2018

2019

2020

2021

 

 

 

Efectiv

Efectiv

Aprobat

Prognozat

Prognozat

Prognozat

Total serviciul datoriei de stat

1,3

1,3

1,1

1,1

1,1

1,0

 

Datoria externă

0,2

0,2

0,3

0,3

0,3

0,2

 

 


Datoria internă

1,1

1,0

0,9

0,8

0,8

0,8

Sursa: Ministerul Finanțelor

 

 

 

 

 

 



Garanțiile de stat

    73. Pe termen mediu, se estimează că soldul garanțiilor de stat va fi egal cu soldul garanțiilor emise pentru creditele ipotecare în cadrul Programului „Prima casă”.


Recreditarea de stat

    74. Recreditarea de stat în anul 2017 a însumat 783,21 mil. lei (0,5% din PIB) și se preconizează că va ajunge la 1 667,0 mil. lei (0,8% din PIB) în anul 2021. În structura mijloacelor financiare destinate recreditării în perioada 2019-2021 sub aspectul ramurilor economiei naționale, ponderea majoră le revine sectorului energetic, complexului agroindustrial și transportului.


Tabelul 3.11

Operațiuni de recreditare

(% din PIB)












2016

2017

2018

2019

2020

2021

 

 

 

Efectiv

Efectiv

Aprobat

Prognozat

Prognozat

Prognozat

Recreditarea bugetului local

0,05

0,04

0,02

0,01

0,0

0,0

Recreditarea întreprinderilor de stat (pentru proiecte de investiții)

0,2

0,2

0,4

0,3

0,7

0,5

Recreditarea sectorului privat

0,1

0,3

0,4

0,4

0,3

0,3

Total resurse recreditate

0,4

0,5

0,8

0,7

1,0

0,8

Sursa: Ministerul Finanțelor




















Recreditarea directă a întreprinderilor de stat și a sectorului privat

    75. Pe parcursul anilor 2019-2021 se evidențiază un trend ușor crescător al recreditării întreprinderilor de stat (de la 0,4% PIB în 2018 pînă la 0,5% PIB în 2021) ca urmare a implementării de către întreprinderile de stat a proiectelor de importanță majoră națională.

    76. Viitoarele propuneri de împrumut ar trebui, prin urmare, să fie însoțite de:

1) studii de fezabilitate ample, care au fost supuse unei revizuiri independente, care confirmă viabilitatea economică și financiară a proiectului;

2) un plan de afaceri pe termen mediu pentru întreprinderile de stat, care demonstrează confirmarea viabilității operațiunilor sale de bază;

3) o evaluare independentă a riscului de credit care identifică măsurile necesare pentru consolidarea administrării și gestionării întreprinderii.
Împrumuturile acordate prin intermediul sectorului bancar


    77. Împrumuturile externe sînt canalizate sectorului privat prin intermediul sectorului bancar. În acest caz băncile sînt responsabile de evaluarea cererilor de împrumut și aprobarea împrumuturilor, precum și își asumă riscul de credit. Pe termen mediu și lung, această modalitate rămîne prioritară. Pe parcursul anilor 2019-2021 se preconizează recreditarea sectorului privat în sumă de 1 731,6 mil. lei.


Recreditarea unităților administrativ-teritoriale

    78. În vederea implementării proiectelor finanțate din surse externe în teritoriu de către autoritățile publice locale, Ministerul Finanțelor recreditează împrumuturi de stat externe. Prin această modalitate sînt implementate proiecte în domeniul construcției locuințelor sociale, dezvoltarea serviciilor de aprovizionare cu apă potabilă.



IV. CADRUL DE CHELTUIELI PENTRU 2019-2021

A. Linia de bază și spațiul fiscal

    79. Capitolul respectiv abordează prioritățile de cheltuieli și alocarea resurselor bugetare în cadrul a 10 grupuri sectoriale, respectînd clasificarea internațională a funcțiilor guvernamentale (CoFoG), aplicată de Ministerul Finanțelor pentru raportarea cheltuielilor publice. Se face distincția între două elemente de bază ale cadrului de cheltuieli:

1) linia de bază: cheltuielile pe termen mediu pentru asigurarea financiară a volumului actual de servicii publice în baza politicilor existente și actelor normative în vigoare (exclude plățile aferente dobînzilor);

2) spațiul fiscal: finanțarea disponibilă pentru proiectele de investiții publice (în curs de desfășurare și noi), precum și pentru noile inițiative de politică pentru perioada anilor 2019-2021;



3) informația referitor la linia de bază și spațiul fiscal rezervat pentru CBTM (2019-2021) se prezintă în tabelul 4.1.

80. Linia de bază a fost stabilită în conformitate cu cadrul bugetar restrîns și constituie circa 92% din cheltuielile totale. Este necesar de a continua identificarea economiilor și măsurilor de eficientizare a programelor în cadrul liniei de bază pentru a elibera resursele în vederea menținerii și consolidării serviciilor și pentru satisfacerea cererilor de cheltuieli nediscreționare.

81. Cheltuielile de bază în contextul CBTM (2019-2021) au fost determinate pe baza analizei alocărilor bugetare din anul 2017, a alocațiilor aprobate pe anul 2018 și a unui exercițiu de actualizare, ținînd cont de factorii tehnici, cum ar fi schimbările prognozate în rîndul înmatriculărilor în instituțiile de învățămînt și numărul beneficiarilor de prestații sociale. Ulterior, pornind de la cadrul estimat de resurse, a fost calculat spațiul fiscal total.
Tabelul 4.1

Linia de bază bugetară și spațiul fiscal

 

(mil. lei)

(% din PIB)

2019

2020

2021

2019

2020

2021

Prognozat

Prognozat

Prognozat

Prognozat

Prognozat

Prognozat

Total cheltuieli (exclusiv dobînzile)

65824

70183

75112

37,0

36,2

35,5

Total cheltuieli pentru linia de bază

62581

65027

64974

35,2

33,5

30,7

Total spațiu fiscal disponibil

3243

5156

10138

1,8

2,7

4,8

din care:

 

 

 










inițiative politice (cheltuieli curente)

2653

3488

7506

1,5

1,8

3,5

cheltuieli capitale

590

1668

2632

0,3

0,9

1,2

Sursa: Ministerul Finanțelor


    82. Limitele de cheltuieli de bază pentru 2019-2021 s-au majorat comparativ cu prognozele limitelor anuale din ultimii ani pentru CBTM (2018-2021). Obiectivul pe termen mediu este de a asigura un buget viabil, oferind în același timp posibilități de finanțare pentru noi măsuri de politică prioritare.

    83. Un factor semnificativ în majorarea spațiului fiscal pentru cheltuielile de investiții capitale sînt proiectele finanțate din surse externe, precum proiectele în domeniul drumurilor și sistemul penitenciar.



Yüklə 4,18 Mb.

Dostları ilə paylaş:
1   ...   10   11   12   13   14   15   16   17   ...   61




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin