I prezentare generală A. Introducere

Cheltuieli pe funcții (grupuri sectoriale) pe anii 2016-2018

(% din PIB)

	2016			2017	2018
	Efectiv			Efectiv	Aprobat
Servicii de stat cu destinație generală (excluzînd plățile aferente dobînzilor)	2,5			2,5	2,7
Apărare națională	0,4			0,4	0,4
Ordine publică și securitate națională	2,5			2,7	2,8
Servicii în domeniul economiei	3,4			3,6	4,9
Protecția mediului	0,1			0,1	0,1
Gospodăria de locuințe și gospodăria serviciilor comunale	0,8			0,9	1,0
Ocrotirea sănătății	4,8			4,8	5,0
Cultură, sport, tineret, culte și odihnă	0,9			0,9	0,9
Învățămînt	6,3			6,4	6,5
Protecție socială	12,8			12,7	13,1
Total cheltuieli (excluzînd plățile aferente dobînzilor)	34,5			35,0	37,4
Itemi Memo: PIB (mil.lei)	135400			150369	160100
Plăți aferente dobînzii (% din PIB)	1,3			1,3	1,2
Sursa: Ministerul Finanțelor

C. Politica și prioritățile privind cheltuielile

Perspectivele CBTM (2019-2021)

85. Programul de activitate al Guvernului pentru anii 2016-2018, Strategia Națională de Dezvoltare „Moldova-2020”, Acordul de Asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Euroepană și prioritățile de politici sectoriale pe termen mediu pentru anii 2019-2021, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr. 350/2018, sînt principalele documente care au servit ca bază pentru stabilirea priorităților de politici sectoriale în CBTM (2019-2021).

86. Prioritățile de politici pe sectoare se bazează, de asemenea, pe alte documente strategice sectoriale care oferă autorităților bugetare flexibilitatea de a determina cea mai adecvată structură a programelor de cheltuieli și nivelurile posibile de finanțare pentru implementarea acestora.

87. La baza alocării resurselor pe sectoare în CBTM (2019-2021) au stat următoarele priorități:

1) cheltuielile de investiții capitale în sectoarele infrastructurii economice;

2) asigurarea durabilității programelor în sectoarele sociale;

3) îmbunătățirea eficienței serviciilor publice/administrației publice generale.
Prognoza cheltuielilor pe grupuri sectoriale pentru anii 2019-2021

88. Tabelul 4.3 rezumă alocările prognozate pentru CBTM (2019-2021) pe categoriile principale CoFoG.

Tabelul 4.3

Cheltuieli pe funcții pentru anii 2018-2021

	(mil. lei)				(% din PIB)
	2018	2019	2020	2021	2018	2019	2020	2021
	Apro-bat	Progno- zat	Progno- zat	Progno- zat	Apro- bat	Progno- zat	Progno- zat	Progno- zat
Total cheltuieli (excluzînd plățile aferente dobînzilor)	59828	65824	70183	75112	37,4	37,0	36,2	35,5
Servicii de stat cu destinație generală (excluzînd plățile aferente dobînzilor)	4372	4910	4875	4787	2,7	2,8	2,5	2,3
Apărare națională	628	772	893	988	0,4	0,4	0,5	0,5
Ordine publică și securitate națională	4459	4997	5298	5207	2,8	2,8	2,7	2,5
Servicii în domeniul economiei	7807	8571	9435	6967	4,9	4,8	4,9	3,3
Protecția mediului	184	267	273	253	0,1	0,1	0,1	0,1
Gospodăria de locuințe și gospodăria serviciilor comunale	1612	1582	1573	1603	1,0	0,9	0,8	0,8
Ocrotirea sănătății	7978	8531	8962	9503	5,0	4,8	4,6	4,5
Cultură, sport, tineret, culte și odihnă	1406	1542	1578	1636	0,9	0,9	0,8	0,8
Învățămînt	10433	11196	11469	12007	6,5	6,3	5,9	5,7
Protecție socială	20949	22574	23835	25011	13,1	12,7	12,3	11,8

Sursa: Ministerul Finanțelor

89. Principalele provocări și priorități pe domenii sînt prezentate în continuare.

Servicii generale de stat

90. Unul dintre obiectivele Guvernului pe termen mediu este consolidarea responsabilității autorităților administrației publice prin îmbunătățirea gestionării acestora și asigurarea prestării unor servicii publice de calitate.

91. A fost inițiat de către Guvern procesul de elaborare a Strategiei naționale de dezvoltare ,,Moldova 2030”, care are menirea de a identifica factorii fundamentali care au influențat și vor continua să influențeze traiectoria de dezvoltare a țării în perioada de pînă în anul 2030. În acest context, se va pune accent pe optimizarea și operaționalizarea unui sistem de planificare strategică riguros, integrat și coerent, precum și corelat cu resursele financiare disponibile.

92. Reforma administrației publice este o prioritate strategică a Guvernului, care, de altfel, este prevăzută și în Agenda de Asociere a Republicii Moldova cu Uniunea Europeană, pentru că aceasta este conexă cu multe alte reforme, care trebuie să fie realizate în Republica Moldova. Sectorul public urmează să fie ajustat evoluțiilor socioeconomice, iar administrația publică eficientă și profesionistă poate servi ca un avantaj competitiv pentru dezvoltarea țării. Noul concept al sistemului administrativ public trebuie să fie bazat pe așa valori ca transparența, predictibilitatea, responsabilitatea, adaptabilitatea și eficiența.

Planurile Guvernului sînt îndreptate spre continuarea procesului de reformă a administrației publice în conformitate cu Strategia privind reforma administrației publice pentru anii 2016-2020 (Hotărîrea Guvernului nr. 911/2016) și pregătirea reformei administrative teritoriale. Acest subiect necesită o abordare multidimensională, analize aprofundate, inclusiv a experienței altor țări în acest domeniu, și dialog cu reprezentanții autorităților publice locale, experți, alte părți interesate.



93. De asemenea, pe termen mediu va continua procesul modernizării serviciilor publice în conformitate cu Planul de acțiuni privind reforma de modernizare a serviciilor publice pentru anii 2017-2021 (Hotărîrea Guvernului nr. 966/2016) în scopul creșterii calității și accesibilității serviciilor publice, digitizării acestora, instituționalizării centrelor universale de prestare a serviciilor publice și creării acestora la nivel local.

94. Obiectivul guvernamental de reintegrare a țării își propune drept scop dezvoltarea și modernizarea instituțiilor din sistemul educațional, din domeniul culturii, de reabilitare a apeductelor, de iluminare stradală, precum și altor activități conexe în Zona de Securitate și în localitățile din stînga Nistrului.

Justiția, ordinea și securitatea publică

95. Sectorul ordinea publică și securitatea națională include domeniile ordinea publică, securitatea națională, justiția și penitenciare.

96. Pe parcursul ultimilor ani în acest sector au fost adoptate cadrul normativ, un număr mare de documente strategice în domeniu, prin care s-au reformat conceptual o serie de instituții-cheie din domeniile vizate, și anume: sistemul judecătoresc, organele procuraturii, avocatura, sistemul de executare, poliția etc. Au fost adoptate legi prin care s-au instituit noi mecanisme și instituții.

97. Obiectivul strategic în domeniul justiției este asigurarea unui sistem al

justiției accesibil, eficient, independent, transparent și responsabil față de societate, care să corespundă standardelor internaționale și celor mai bune practici europene. Astfel, Guvernul acordă o atenție sporită asigurării continuității reformei în sectorul justiției.

98. Procesul de reformare a sistemului afacerilor interne are drept scop constituirea unui sistem de ordine și securitate publică integrat, capabil să asigure servicii publice de calitate pentru protecția persoanei, siguranța societății și statului. Prin urmare, o atenție deosebită va fi atribuită pregătirii inițiale și continue profesionale ale polițiștilor la toate nivelurile, precum și dotării corespunzătoare a acestora.

99. În cadrul sistemului penitenciar se urmărește instituirea unui sistem eficient de executare a pedepsei, modernizarea infrastructurii pentru îmbunătățirea condițiilor de detenție și garantarea siguranței de detenție.

100. Prioritățile pe termen mediu din sector derivă din documentele strategice sectoriale: Strategia națională de ordine și securitate publică pentru anii 2017-2020, Strategia de dezvoltare a Poliției pentru anii 2016-2020, Strategia de reformare a Trupelor de Carabinieri pentru anii 2017-2020, Strategia de dezvoltare a sistemului penitenciar pentru anii 2016-2020, Strategia de reformare a Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova.

101. În domeniile vizate, pe termen mediu, au fost identificate o serie de provocări majore:

1) realizarea planului de construire a clădirilor noi și/sau de renovare a clădirilor existente, necesare pentru buna funcționare a sistemului instanțelor judecătorești;

2) reformarea sistemului penitenciar în scopul diminuării numărului mare de condamnări ale Republicii Moldova la Curtea Europeană a Drepturilor Omului;

3) reformarea Poliției și a Trupelor de Carabinieri;

4) consolidarea capacităților de asigurare eficientă a securității naționale;

5) sporirea gradului de securitate a frontierei și de siguranță a persoanelor;

6) îmbunătățirea calității serviciilor prestate cetățenilor etc.

102. Pentru CBTM (2019-2021) au fost identificate următoarele priorități de bază:

1) implementarea planului de construire a clădirilor noi și/sau de renovare a clădirilor existente, necesare pentru buna funcționare a sistemului instanțelor judecătorești;

2) modernizarea infrastructurii sistemului penitenciar;

3) garantarea siguranței sistemului de detenție;

4) realizarea unui serviciu de poliție profesionist și eficient, care exercită atribuțiile sale în interesul cetățeanului și al comunității;

5) consolidarea capabilităților Trupelor de Carabinieri de menținere, asigurare și restabilire a ordinii publice, de prevenire și combatere a criminalității, de protecție a cetățeanului și statului cu mijloace și metode moderne;

6) dezvoltarea capabilităților de intervenție în caz de incendii și situații de urgență;

7) consolidarea managementului integrat al frontierei de stat și al sistemului de gestionare a migrației;

8) consolidarea capacităților de asigurare eficientă a securității naționale.

103. Pentru susținerea realizării acțiunilor prevăzute în Strategia de dezvoltare a Poliției pentru anii 2016-2020 și Strategia de reformare a Trupelor de Carabinieri pentru anii 2017-2020 au fost atrase mijloace financiare acordate de către Uniunea Europeană prin suportul bugetar pentru reformarea Poliției, a cărui valoare constituie pentru anii 2017-2021– 51,0 mil. euro.