Icenţă,2012 N. B. Sinteze orientative realizate de studenţi. Se recomandă şi parcurgerea integrală a programei
Yüklə 1,84 Mb.
|
CuprinsREVELAŢIA NATURALĂ (TTDE, 62-76) 1 REVELAŢIA DUMNEZEIASCĂ, IZVORUL CREDINŢEI CREŞTINE (TDO I, 9-23) 1 Legătura indestructibilă dintre Sfânta Scriptură, Sfânta Tradiţie şi Biserică (TDO I, 53-65) 4
Cunoaşterea raţională şi cunoaşterea apofatică a lui Dumnezeu. Legătura dintre ele 6 1. Nedespărţirea cunoaşterii raţionale şi apofatice a lui Dumnezeu 6 2. Deosebirea între cunoaşterea raţională şi cea apofatică 7 3.Treptele apofatismului 12 Relevanţa unirii ipostatice pentru teognosia creştină 12 A. Apofatismul teologiei negative intelectuale 14 B. Apofatismul de la capătul rugăciunii curate, odihna minţii sau apofatismul de gradul al doilea 15 C. Apofatismul vederii luminii dumnezeieşti- o cunoaştere mai presus de cunoaştere, o cunoaştere supraconceptuală 19
Sfânta Treime, structura supremei iubiri (TTDE, 89-97) 22 Stabilirea dogmei și a terminologiei trinitare 23 Pregătirea descoperirii Tainei Sf. Treimi prin Vechiul Testament (TDS 293-300) 23 Descoperirea Sfintei Treimi în Noul Testament 24 Treimea în unitate 24 Trei Persoane 25 Unitatea în Treime 25 Stabilirea dogmei și a terminologiei trinitare 27 Sfânta Treime - Taina supremei iubiri (293- 312) 28 Taina Sfintei Treimi, în general 28 A. Deosebirea între deofiinţimea divină şi cea umană 29 B. Fiinţă şi Persoane în Sfânta Treime. 30 C. Fiecărui Subiect treimic Îi sunt interioare Celelalte două. 30 IV. Cosmologia sau ktisiologia – sinteză (Frunzulică Cristian-Emmanuel și Crișan Ionuț-Vasile) 32 Lumea - operă a iubirii lui Dumnezeu destinată îndumnezeirii (TDO 1, 337-352) 32 Crearea din nimic în timp 32 Motivul şi scopul creaţiei 34 Lumea ca dar al lui Dumnezeu şi crucea pusă pe acest dar (TDO 1, 352-360) 34 Lumea, operă raţională a lui Dumnezeu, pe măsura raţiunii umane în progres continuu spre sensuri tot mai înalte ale ei (TDO 1, 360-374) 36 A. Raţiunile stricte ale lucrurilor şi sensurile lor 36 B. Raţiunile lucrurilor şi raţiunea umană 37 C. Raţiunile lucrurilor şi cuvintele, ca mijloc al dialogului nostru cu Dumnezeu 38 D. Raţiunile lucrurilor şi sensul lor în comuniunea noastră cu Dumnezeu 39 V. Antropologia teologică – sinteză (Țuțuroi Cristian) 40 Crearea omului (Pr. Prof. Dr. Ion Bria) – p. 107-110 40 Fiinţa umană: o plăsmuire a iubirii lui Dumnezeu 40 „Frumuseţea originară” (Kalos) 41 Omul, chip al Arhetipului: "chip al Chipului" [„eikon Eikonos”] (P. Nellas - Omul, animal îndumnezeit, 65-83) 42 Constituția omului (TDO 1, 391-405) 45 Trupul – „organ străveziu al tainei infinite a lui Dumnezeu” (TPDVU, 135-142) 48
Hristologia. TTDE 117-121 50 Noua creaţie în Cuvântul lui Dumnezeu întrupat 50 Dogma (horos) de la Calcedon: Dumnezeu adevărat şi om adevărat (TTDE 121-123) 51 Unirea ipostatică (TTDE 123-124) 52 Comentariu: Tainele Întrupării (TTDE 143-144) 52 Pregătirea omenirii pentru primirea unui Mântuitor. Necesitatea Întrupării (TDS 7-15) 53 Unirea ipostatică (TDS 20-31) 55 Urmările unirii ipostatice 55 I. PREGĂTIREA OMENIRII PENTRU VENIREA MÂNTUITORULUI 56 DEFINIREA DOGMATICĂ A PERSOANEI MÂNTUITORULUI 60 Unirea ipostatică 60 CONSECINŢELE DOGMATICE ALE UNIRII IPOSTATICE 62 Carmen Christi Filipeni cap. 2 Schiță de exegeză 66 Morphe Theou - morphe doulou 66 Metamorphosis, metemorphote – “Schimbarea la faţă a lui Hristos pe Tabor, dovada anticipată despre lumina Sfintei Treimi, ce va iradia din trupul Său înviat şi al tuturor celor ce-şi vor arăta credinţa prin faptele lor” 79 Theopraxia, theophania, theopatia, theognosia – Comentariu 85
Lucrarea Sfântului Duh sau harul dumnezeiesc şi colaborarea liberă a omului cu el (TDO II, 311-329) 88 1. Lucrarea Sfântului Duh sau harul dumnezeiesc 88 2. Colaborarea liberă a omului cu harul 91 Iconomia Duhului Sfânt (TTDE, 144-148) 93
Înţelesurile si etapele mântuirii 94 Etapele operei de răscumpărare 95 Necesitatea credinței și a faptelor bune ca condiții subiective ale mântuirii 95 Credinţa şi faptele bune ca condiţii subiective ale mântuirii 95 Sinergia 96 Asemănarea cu Dumnezeu. Îndumnezeirea (Theosis) 96 Despre epectază (comentariu) 97 IX. Preacinstirea Maicii Domnului, cinstirea sfinţilor, icoanelor şi moaştelor (Soponaru George) 98 9.1 Rezumat din: Pr. Prof. Ioan Bria, Tratat de Teologie Dogmatică şi Ecumenică” vol. I, editura Andreiană, Sibiu, 2009, pag. 328-342 98 A. Comuniunea Sfinților – „Cred în comuniunea sfinților” (Crezul apostolic) 98 B. Născătoarea de Dumnezeu – Theotokos – Deipara 98 C. Cultul de cinstire al sfinților și rugăciunile către ei 99 D. Icoana. Teologie și cult 100 9.2 Rezumat din Karl Christian Felmy „Dogmatica experienței ecleziale”, ed. Deisis, Sibiu, 1999, pag. 136-159 101 „Mai cinstită decât Heruvimii și mai slăvită fără de asemănare decât Serafimii” – Mariologia ca theotokologie 101 9.3 Rezumat din: Paul Evdokimov „Ortodoxia”, editura EIBMBOR, Bucureşti, 1996 pag. 162-168 103 Aspectul mariologic al Bisericii 103 X. Eclesiologia – sinteză (Mihoc Alexandru) 104 Pogorârea Duhului Sfânt și începutul Bisericii (TDO II, ed. 2003, pag: 201-214) (A se citi Fapte Ap.. 2) 104 Constituţia teandrică a Bisericii (TDO 2, ed .2003, pag 214-236) 106 Biserica, trupul tainic al Iui Hristos. Hristos, capul ei 106 Fundamentul Bisericii - Fiul lui Dumnezeu cel întrupat 106 Biserica, imprimată de jertfa lui Hristos. Relaţia cu Tatăl 107 Biserica pnevmatizată prin Duhul lui Hristos cel înviat 107 Atributele sau Însușirile Bisericii (TTDE, vol. I, ed. 2009, pag.313-316) 107 Eclesiologia comparată-deosebiri confesionale (TTDE, vol. I, ed. 2009, pag. 232-236) 108 Forma Bisericii 109 Trecerea lui Hristos pascal în viaţa umană sub forma Bisericii 109 Biserica oferă tuturor deopotrivă o singură formă şi numire dumnezeiască (theian morphen kai prosegorian) 113 Pecetea- sphragis Duhului Sfânt 115 Concluzii 119 XI. Fundamentul hristologic şi eclesiologic al Sfintelor Taine (Tudorescu Florin) (TDO III, 7-34) 121 1. Componenţa creaţională a Tainelor 121 2. Baza hristologică şi ecleziologică a Tainelor 122 A. Lucrări văzute şi lucrări nevăzute, sau trupul, sufletul şi harul lui Hristos 123 B. Hristos, săvârşitorul nevăzut al Tainelor 123 C. Caracterul hristologic şi bisericesc al Tainelor 124 D. Preotul, săvârşitorul văzut al Tainelor 125 Sfintele Taine (TTDE, p. 175-180) 126 Caracteristicile comune ale Tainelor 126
1.Taina Sfântului Botez 128 A) TDO 128 B) TTDE (183-184) 132 C) Dogmatica Sf. Ioan Damaschin 133 2. Taina Mirungerii 134 A) TDO III, 66-83 134 B) TDS 136 C) TTDE (184-185) 138 3.Dumnezeiasca Euharistie – [obligatoriu de redat şi comentat: cuvintele de instituire (referințele biblice), In. 6, Lc. 24, I Cor. 10 şi 11] 138 A) TDO III, 76-126 138 B) TTDE 186-187 143 C) TDS II, 224-243 144
Întreita slujire a lui Hristos în Biserică, preoţia generală personală şi preoţia slujitoare a Bisericii (TDO 2, 236-263) 149 Ierarhia bisericească (TDS 2, pag. 170-175) 153 Relaţia dintre preoţia slujitoare (pastorală) şi preoţia generală (baptismală) în Biserică IPt.2,9sq şi IPt.5,1sq. – ( a se reţine textele biblice şi scurte comentarii), Epistolele pastorale (TDSECO, pag. 363-366) 154 Ierarhia Bisericii în catolicism (TDS 2, pag. 182-187) 155 A. Primatul și infailibilitatea papală 155 B. Celibatul preoțesc 155 Ierarhia, după protestanți (TDS 2, pag. 194-196) 155 Taina Hirotoniei (TDO III, p 149-183) 156 1. Deosebirea Hirotoniei de celelalte Taine. 156 2.Preoția nevăzută a lui Hristos, izvorul preoției văzute din Biserică 157 3. Preoția și unitatea Bisericii 157 4. Instituirea preoției și existența celor trei trepte ale ei, de la începutul Bisericii trepte ale ei, de la începutul Biserici 158 5. Caracterul duhovnicesc al preoției slujitoare creștine și preoția generală 158 6.Succesiunea apostolică 159 7. Aspectele văzute ale Hirotoniei și puterii nevăzută acordată prin ea 159 Taina Hirotoniei (TDS 2, p 255-299) 159 1.Definiție 159 2. Numirile 159 3.Instituirea 160 4.Partea văzută 160 5. Efectele 160 6.Săvârșitorul 160 7. Primitorul 160 TTDE 186-187 160
1.1 Judecata particulară și consecințele ei pentru starea sufletelor. Rugăciunile pentru cei adormiți în Domnul 162 1.2 Diferențe confesionale cu privire la eshatologie 163 1.3 Chipul înnoit al lumii. Parusia sau a doua venire a Domnului 164 1.4 Învierea morților. Natura trupurilor înviate 165 1.5 Judecata universală sau obștea și viața veșnică 166 1.6 „Și viața veacului ce va să fie” – trăsătura fundamental eshatologică a Teologiei Ortodoxe (DEE) 167 Excurs - Moartea ca soluţie şi binecuvântare 168 Cuprins 170 1 Folosindu-se : - v.: Hilarion Alfeyev, St.Symeon the New Theologian and Orthodox Tradition, mss. teză de doctorat, Oxford, 1995, p.200 2 Ibid., p.201-202 3 Ch.Yannaras, op.cit., p.81 4 După chipul…, op.cit., p.10 5 Ibid., p.24 6 Ibid., p.37 7 Idem, TDO, vol.II, p. 41 8 Idem.,TDO, vol.I, p.241, 49, 242 9 Ibid., p.229 10 Pr.Prof.D.Stăniloae, Teologia morală ortodoxă, vol. III, Spiritualitatea ortodoxă, EIBMBOR, Bucureşti, 1981, p.196 11 Ibid., p.202, 203 12 Pr. Prof. Dr. Ion Bria, Spaţiul nemuririi sau eternizarea umanului în Dumnezeu în viziunea teologică şi spirituală a Părintelui Stăniloae, Ed. Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, Iaşi 1994, p.12 13 Spiritualitatea ortodoxă, op.cit., p.204, cit. de Pr.Prof. Ion Bria, în op.cit., p.12 14 Pr.Prof. Ion Bria, op.cit., p.13-14 15Spiritualitatea ortodoxă, op.cit., p.196 16 Despre lumina sfântă, FR VII, p.310 17 Pr.D.Stăniloae op. cit., p.212 19 J.C.Larchet, op. cit., p.519 20 Sf.Maxim Mărturisitorul, Cuvânt ascetic, FR 2,p.15 21 De oratione, 3, PG 79 22 Pr. D. Stăniloae, op. cit., p.214 23 Ascetica şi mistica, op.cit., vol.II, p.73-118 24 Sf. Ignatie Branceaninov, Cuvânt despre Rugăciunea lui Iisus, Ed.Anastasia, Bucureşti 1996; Rugăciunea lui Iisus. Fragmente filocalice, cu un studiu de Episcop Kallistos Ware, Ed. Orthodoxos Kypseli, Bucureşti 1992; P.S.Kallistos Ware, Puterea numelui. Rugăciunea lui Iisus în spiritualitatea ortodoxă, Ed. Christiana, Bucureşti 1992; Meditaţii despre Rugăciunea inimii, Colecţia Comorile Pustiei, Ed. Anastasia, Bucureşti 1997; Jean Gouillard, Mica Filocalie a Rugăciunii Inimii, Ed. Herald, Bucureşti f.a.; Olivier Clement, Rugăciunea lui Iisus, EIBMBOR, Bucureşti 1997; Marc-Antoine Costa de Beauregard, Rugaţi-vă neîncetat, EIBMBOR, Bucureşti 1998 25 Orientalia Christiana Analecta, 132, Roma 1944 ; t.r.: Irenee Hausher, Teologia lacrimilor. Plânsul şi străpungerea inimii la Părinţii răsăriteni, cu o antologie de texte patristice, Ed.Deisis, 2000 26 Le mystere du “don des larmes” dans l’Orient chretien, în: Vie Spirituelle, Suppl., 1936, p.65-110 27 Enthusiasmus und Bussgewalt beim griechischen Monchtum. Eine Studie zu Symeon dem Neuen Theologen, Leipzig 1898, p.61 28 Apophtegmata ton hagion Geronton, P.G.65, 76A- 440D 29 Pierre Miquel, Lexique du desert, Spiritualite Orientale, 44, Abbaye de Bellefontaine, 1986, p.226 30 Ex.: Sf Atanasie a folosit pentru prima dată sintagma “darul (harisma) lacrimilor-harisma tou dakryon-, De virg. 17, P.G. 28,272C; Sf.Vasile cel Mare, Petites Regles,16, Maredsous, p.183-184, la P.Miguel,op.cit., p.232; Sf.Grigorie de Nazians, Or.39,17,P.G.36, 356 A; Sf. Grigorie de Nyssa, De Baptismo,P.G. 46,417B; Sf. Isaac Sirul, Mystical Treatises, Ed. Bedjan, p.139. 31 FR IX, p.164 32 Ibid. p.164-165 33 Ibid., p.166 34 Vita, Ed. Hausher, p.45 35 Imn 4 ( Z 19), la Pr. Prof. Acad.Dr. Dumitru Stăniloae, Studii de Teologie Dogmatică Otodoxă, Ed. Mitropoliei Olteniei, Craiova, 1990, p.346 36 I.Hausherr, op. cit., p.148 37 Discursuri etice, X, 114-119. SC,129 38 Cateheze, IV, 444-448, SC, 96 39 Capete, 1,35, FR 6, p.26 40 Dicursuri etice, X,441-448, SC,129, t.r. de diac. Ioan I.Ică jr., în : Sfântul Simeon Noul Teolog, Discursuri teologice şi etice, Scrieri I, Ed. Deisis, Sibiu, 1998, p.336 41v.:A. Hatzoupoulos, Two Outstanding Cases of Byzantine Spirituality: the Macarian Homilies and Symeon the New Theologian, Analecta Blatadon, 54, Thesalonica, 1991, în spec. cap.: “Baptism”, p.131-155 42 Ambigua ,408,1409, la Pr.Prof.D.Stăniloae, Ascetica şi mistica, op. cit., p.119 43 Ibid., p.124 44 Pr.Prof.D.Străniloae, op. cit., p.55 45 Georgios I. Mantzarides, The Deification of Man, St. Vladimir’s Seminary Press, New York,1984, p. 96 46 Exaposteilaria la sărbătoarea Pogorârii Sfântului Duh şi la Schimbarea la Faţă, la G.Mantzarides, op. cit., p.96 47 Hilarion Alfeyev, The Patristic Background of St.Symeon the New Theologian’s Doctrine of the Divine Light, Studia Patristica, vol.XXXII, ed.E.Livingstone, Peeters, Leuven, 1997, p.229 - deoarece este o abordare foarte aprofundată a temei se vor reda anumite pasaje în continuare 48 Termenul phos, verbul orao, ca şi alţi termeni corelativi temei vederii lui Dumnezeu (photizo, photismos, ellampo, ellampsis, thea, theaomai, orasis ş.a.) sunt folosiţi mult de Sf.Simeon. Aşa cum observa K.Krumbacher, aceşti termeni sunt caracteristici literaturii studite, v. Geschichte der byzantinischen Litteratur, Munchen,1897, 677(nota 4). Chiar dacă se are în vedere fondul tradiţional al acestei terminologii, totuşi Sf.Simeon o foloseşte foarte mult; la H.Alfeyev, op.cit.,p.229 49 Antirr. VI, 16 (525), în: W.Frankenberg, Evagrius Pontikos , Berlin, 1912 50 De diversis malignis cogitationibus, în : J.Muyldermans, A travers la tradition manuscrite d’Evagre la Pontique, Bibliotheque du Museon 3, Louvain, 1932, 47-55, la H.Alfeyev, op.cit., p.230 51 Gnost.,1,35(33), ed. A. şi C.Guillaumont, S.C.356,1989, 52 Ibid. 45( 178) 53 H.Alfeyev, op.cit.,p.231 54 Hom.4,11(36) 55 Cele patru sute capete despre dragoste,1,10, op. cit., p.38 56 Questiones et dubia, 80, 68-70 57 Imn.38,64; 13,4142 58 Imn.,45,6; t.r., p.622 59 Etic., 11,174-177, trad. cit., p.356 60 Imn, 12,19-23 61 Ibid. 44,114 62 Ibid., 51,15; 25,145-151 63 Vl.Lossky, După chipul…,op.cit., p.54 64 Sf.Grigorie Palama, Predică la sărbătoarea intrării în templu a Maicii Domnului, ed. Sophocles 176-177, la Vl.Lossky, op.cit. 65 Imn., 50,238-240, t.r. cit.p,652 66A se vedea Thomas Spidliksi Marko Rupnik –CredintasiIcoanasi G. Bunge –IcoanaSfinteiTreimi , Ed. Deisis, 2010 67 Ar fi necesară o observaţie în legătură cu traducerea textului de la Matei 28, 19, citat şi comentat de autor la p.35. Părintele profesor Ioan I Ică propune următoarea traducere, prin respectarea originalului: “Drept urmare, atunci când mergeţi faceţi învăţăţei – matheteusate toate neamurile păgâne, botezându-i în Numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, învăţându-i să păzească toate câte v-am poruncit vouă” (versiunea critică engleză este: „ make disciples of all nations; iar cea franceză „de toutes les nations faites des disciples”). Prin fidelitatea faţă de original se evită neclaritatea ce poate apărea prin traducerea anterioară “(…) toate neamurile, botezându-le (…)”, deoarece nu se pot boteza nemurile, ci fiecare om în parte (a se vedea traducerea versetelor 19,20 din Mt 28 în: Diacon Ioan I.Ică jr, Canonul Ortodoxiei, I. Canonul apostolic al primelor secole, Deisis/Stavropoleos, 2008, pp.331-332). 68 Gerhard Kittel, Theological Dictionary of New Testament, translator and editor Geoffrey W. Bromiley, D. Litt., D.D., vol. IV, -, Wm. B. Eerdmans Publishing Company, Grand Rapids, Michigan, 1969, p. 742. 69 Ibid., pp. 743, 744. 70 Antony Flew, Dicţionar de filozofie şi logică, Ed. Humanitas, Bucureşti, 1996, p. 145. 71 Fr., 15. 72 În Resp., II, 380d. 73 G. Kittel, op.cit., pp. 744 – 748. 74 Ibid., p. 749. 75 V. Problema chenozei, în Dumitru Stăniloae, Iisus Hristos sau Restaurarea omului, ed. a II-a, Ed. Omniscop, Craiova, 1993, pp. 128 –154. Chenoza nu înseamnă renunţarea la firea dumnezeiască, ci “constă în faptul că Fiul lui Dumnezeu Şi-a însuşit, Şi-a făcut proprii (oikeiosato, idiopoiesato) firea omenească şi slăbiciunile ei, neimprimate de păcat.” (Idem, Dogmatica, II, op.cit., p. 67). 76 Markus Bockmuehl, The Form of God (Phil., 2,6) Variation on a theme of Jewish Mysticism, în “The Journal of Theological Studies”, New series, April 1997, vol. 48, part 1, Oxford, at the Clarendon Press. 77 S-a spus că în opera Părintelui Stăniloae nu ar apărea foarte pregnant această dependenţă a învăţăturii dogmatice de exegeza biblică. Părinţii Bisericii au fost în primul rând foarte buni cunoscători ai Sfintei Scripturi şi mari exegeţi. Nimeni n-ar putea contesta faptul că Părintele Stăniloae a cunoscut magistral Sfânta Scriptură, şi-a împropriat cuprinsul, dar, poate ca în cazul operelor patristice, nu redă întotdeauna sursele gândirii sale, tocmai pentru că a experiat exemplar conţinutul acestora. 78 J.B. Lightfoot, Saint Paul’s Epistle to the Philippians, Macmillan and co., London, 1888, pp. 127 – 132. 79 R.P. Martin, Carmen Christi, Philippians 2,5-11. In recent interpretation and in the setting of Early Christian Worship, Cambridge, At the University Press, 1967, p. 100. 80 Rev. Marvin R. Vincent, D.D., Critical and exegetical Commentary on the Epistles to the Phillippians and to Philemon, T.&T Clark, Edinburgh, 1955, pp. 79 – 80. 81 Op.cit., p. 82. 82 Heriban Josef, Retto eStudio exegetico su Filip. 2,1-5; 6-11; LAS, Roma, 1983, p. 234. 83 Op.cit., p. 110. 84 Op.cit., pp. 108, 116. 85 The Epistle to the Philippians. A Commentary on the Greek text by Peter O’Brien, Grand Rapids Michigan, 1991, pp. 263, 264. 86 Gerald F. Hawthorne, Philippians, în “World Biblical Commentary”, vol. 43, Word Books, Texas, 1983, p. 82. 87 Op.cit., p. 237. 88 D. Steenburg, Yüklə 1,84 Mb. Dostları ilə paylaş:
|