7.3. Mitul ştiinţei
„Mitologia ştiinţifică a comunismului” (Boia 1997) a avut efecte şi în lingvistică: de exemplu, în preferinţa acordată limbajului ştiinţific ca obiect de studiu şi ideal al limbii literare. Dicţionarele au fost cel mai mult influenţate de prestigiului ştiinţelor, prin prezenţa masivă a termenilor tehnici şi ştiinţifici şi prin modul de definire a cuvintelor. Lista de cuvinte din dicţionarele generale a fost amplificată cu foarte mulţi termeni de strictă specialitate, care nu fuseseră cuprinşi anterior, pentru că erau destinaţi dicţionarelor speciale. Definiţiile sufereau de rigiditate şi de aspiraţia de a cuprinde toate nuanţele, de a nu lăsa nimic necontrolat. Erau respinse, în schimb, definiţiile simple, bazate pe uz şi vizând identificarea rapidă a referentului
Criticile din anii ’50 urmăreau tocmai aceste aspecte, cerând imperios înregistrarea terminologiilor tehnico-ştiinţifice:
„Cuvintele noi din agrotehnică pe care le folosesc ţăranii în mod curent, cum sunt: iarovizare, combină, antetrupiţă, discuitor etc., trebuie de asemenea să fie cuprinse în Dicţionarul limbii române. De asemenea, o serie de termeni din metalurgie, pedologie, fizică, chimie etc.” (Săvulescu 1952: 12).
Efectele acestor imperative politice se manifestă în mare măsură şi în prezent, în lexicografia românească.
Dostları ilə paylaş: |