Ţiei Antibiotice şi medicamente Informaţ

Sizin üçün oyun:

Google Play'də əldə edin


Yüklə 64.26 Kb.
tarix02.11.2017
ölçüsü64.26 Kb.



3.0 Tratarea infecţieic:\documents and settings\sandy\desktop\ebug\logo\final logo\final logo.emf

Antibiotice şi medicamente



Informaţii generale

Obiectivele lecţiei

Organismul nostru are multe căi de apărare naturale pentru a lupta împotriva microbilor dăunători care pot provoca infecţii – pielea împiedică intrarea microbilor în organism, nasul are o membrană lipicioasă care capturează microbii inhalaţi, lacrimile conţin o substanţă care ucide bacteriile, iar stomacul produce un acid care poate ucide mulţi dintre microbii ingeraţi. În general, dacă avem un stil de viaţă sănătos, (mâncăm alimentele potrivite, bem multă apă şi ne odihnim îndeajuns) aceste bariere naturale funcţionează, zi de zi, pentru a ne menţine sănătoşi. Totuşi, în unele cazuri, microbii pot depăşi aceste bariere şi pot intra în corpul nostru.



Sistemul imunitar distruge microbii atunci când aceştia depăşesc barierele naturale ale organismului. Principalele celule ale sistemului imunitar sunt celulele albe din sânge (leucocitele). Există diferite tipuri de leucocite, iar ele au două funcţii principale: să înghită microbii şi să-i ucidă, dar şi să producă anticorpi care se lipesc de microbi. Anticorpii se lipesc de antigenele de pe suprafaţa microbilor. Deoarece fiecare microb are un antigen diferit pe suprafaţa sa, doar leucocitele cu anticorpul corespunzător se pot lipi de ei. Acest lucru cauzează microbilor, deoarece, atunci când anticorpii se leagă de antigene, microbul poate fi distrus.

De cele mai multe ori, sistemul imunitar învinge microbii dăunători care ajung în corp. Totuşi, în unele cazuri, sistemul imunitar are nevoie de ajutor. Antibioticele sunt medicamente speciale folosite de către medici pentru a ucide bacteriile. Unele antibiotice opresc înmulţirea bacteriilor, iar altele le ucid. Antibioticele tratează boli infecţioase provocate de bacterii, precum meningita, tuberculoza şi pneumonia. Acestea nu afectează virusurile, astfel încât antibioticele nu pot trata boli precum răceala şi gripa, care sunt cauzate de virusuri. Exemple de antibiotice sunt penicilina, eritromicina şi tetraciclina.


Înainte de descoperirea antibioticelor, bacteriile dăunătoare puteau cauza boli mortale. În zilele noastre însă, multe infecţii bacteriene sunt uşor de tratat cu antibiotice – însă bacteriile încep să devină rezistente! Printr-o expunere ridicată la antibiotice, bacteriile devin rezistente la acestea. Acest lucru înseamnă că infecţiile bacteriene ne pot pune, din nou, viaţa în pericol. Putem ajuta la prevenirea acestei situaţii printr-o serie de metode:

  • folosind doar antibiotice prescrise de medic, pentru noi

  • ducând întotdeauna până la capăt tratamentul odată prescris;

  • neutilizând antibiotice pentru o simplă tuse sau răceală.

Infecţiile cauzate de bacterii rezistente la antibiotice pot reprezenta un mare risc pentru sănătate. Pacienţii sunt într-un pericol tot mai mare pe măsură ce devin imunodeprimaţi şi infecţia este mai greu de controlat cu ajutorul antibioticelor. Bacteriile rezistente pot să-şi transfere rezistenţa, mai departe, altor bacterii.


Toţi elevii vor şti că:

  • Majoritatea infecţiilor obişnuite se vindecă de la sine, în timp, cu odihnă, consum de lichide şi un stil de viaţă sănătos;

  • Dacă urmează un tratament cu antibiotice, trebuie să îl finalizeze;

  • Nu trebuie să folosească antibioticele prescrise altcuiva sau antibiotice rămase de la tratamente neterminate.

Elevii cu capacităţi deosebite:

  • Vor învăţa că utilizarea în exces a antibioticelor poate afecta bacteriile noastre normale/benefice;

  • Vor şti că bacteriile devin rezistente la antibiotice din cauza utilizării în exces.

Materiale necesare
Pentru fiecare elev


Pentru clasă

  • Ceva despre medicamentele enumerate

  • Hrană – miere, portocale

  • Antibiotice

  • e-Bug - Prezentare Antibiotice
scissors book
Cuvinte cheie
antibiotic

spectru larg

boală

afecţiune



sistem imunitar

infecţie

medicament

spectru îngust

selecţie naturală

simptom





3.0 Antibiotice şi Medicamente


c:\documents and settings\sandy\desktop\ebug\logo\final logo\final logo.emf


1. Expuneţi alimentele şi medicamentele pe masă. Întrebaţi elevii ce cred ei că reprezintă un medicament. Explicaţi-le că termenul medicament a fost definit ca o substanţă sau un preparat care influenţează starea de bine, folosit pentru menţinerea sănătăţii, prevenirea, ameliorarea sau vindecarea bolilor.

2. Rugaţi elevii să împartă produsele în 2 grupuri, unul care să conţină ceea ce ei consideră a fi medicamente, iar celălalt ceea ce nu reprezintă un medicament. Probabil, clasa va împărţi elementele în medicamente din comerţ şi alimente. Explicaţi-le că multe alimente pot avea şi proprietăţi medicinale (mierea poate fi folosită ca agent antibacterian – mulţi oameni cred că mierea ajută la vindecarea durerilor în gât. Ceaiul de mentă ajută la digestie, ghimbirul şi usturoiul au, de asemenea, proprietăţi antibacteriene, sucul de portocale conţine cantităţi ridicate de vitamina C) şi că multe medicamente din comerţ au la bază aceste alimente.

3. Subliniaţi faptul că o alimentaţie sănătoasă ne poate ajuta să prevenim îmbolnăvirile şi să evităm să mai mergem la medic. De exemplu, consumul regulat de fructe şi legume care conţin vitamina C poate reduce riscul de apariţie a răcelilor.



4. Atrageţi atenţia elevilor asupra faptului că medicamentele trebuie folosite doar pentru afecţiunile pentru care au fost create. Întrebaţi elevii în ce scop cred ei că ar trebui folosite antibioticele. Subliniaţi că antibioticele sunt folosite DOAR pentru a trata infecţiile bacteriene şi că ele nu funcţionează în cazul unor infecţii virale sau cu ciuperci.
5. Aveţi la dispoziţie o prezentare, pe site-ul www.e-bug.eu, având ca subiect descoperirea şi rezistenţa la antibiotice.


Pregătire prealabilă



  1. Această activitate trebuie desfăşurată în grupuri mici, de câte 3 - 5 elevi.

  2. Oferiţi elevilor câte un exemplar din fişele SH 1, SW 1 şi SW 2.

  3. Conţinutul fişei SH 1 poate fi citit elevilor (prezentat pe o tablă albă, folosind un proiector) sau elevii din fiecare grupă pot citi acest conţinut.

  4. Elevii trebuie să completeze fişele SW 1 şi SW 2.

SW 1 Răspunsuri

  1. De ce Dr. Lazăr consideră necesar să se efectueze aceste teste control? Ele sunt importante în orice test ştiinţific. Observând modul cum cresc bacteriile în condiţii normale şi cum cresc în prezenţa antibioticelor, Dr. Lazăr va putea recunoaşte tiparul de creştere atunci când testează alte antibiotice.

  2. Ce se întâmplă cu bacteriile din fiecare grafic?

    1. Bacteriile cresc şi se înmulţesc.

    2. Antibioticele au distrus toate bacteriile imediat.

    3. Antibioticele par să fi distrus toate bacteriile sensibile în primele 6 ore, dar bacteriile rezistente continuă să se înmulţească.

  3. Ce se întâmplă cu bacteriile din Figura 3? Ca la punctul “c” de mai sus.

  4. Poţi explica de ce se întâmplă acest lucru? Antibioticul a distrus toate bacteriile sensibile din cultură. Dar bacteriile rezistente continuă să se înmulţească şi după 6 ore numărul lor a crescut.

Activitate principală

Introducere



  1. Adunaţi o serie de produse care pot fi considerate medicamente. Printre acestea se pot număra analgezice, aspirină, remedii pentru tuse şi răceală, miere, antibiotice, creme antiseptice, ceai de mentă, vitamine, suc de portocale, ghimbir, băuturi probiotice etc.

  2. Descărcaţi Antibiotice e-Bug: Prezentarea Antibiotice şi Medicamente de pe site-ul www.e-bug.eu.




c:\documents and settings\sandy\desktop\ebug\logo\final logo\final logo.emf
3.0 Antibiotice şi Medicamente







  1. Împărţiţi clasa în mai multe grupe. Cereţi fiecărei grupe să facă un poster pentru unul dintre subiectele următoare:

    1. Datorită atenţiei mass-media, MRSA (stafilococul auriu rezistent la meticilină) este una dintre cele mai cunoscute bacterii rezistente la antibiotice. Ce se face în spitale pentru a rezolva această problemă?

    2. Clostridium difficle a fost descris ca un nou ‘super-microb’. Ce este C. difficle şi cum se tratează?

    3. Cum au fost folosite antibioticele, altfel decât pentru sănătatea umană?



Activitate complementară

SW 2 Răspunsuri

  1. Descrie ce se întâmplă cu populaţiile de bacterii în fiecare din graficele de mai sus?

    1. Antibioticul pare să fi oprit înmulţirea bacteriilor, astfel încât creşterea este statică în primele 12 ore. Se observă o scădere treptată, continuă, a numărului de bacterii. Nu toate bacteriile sunt distruse după 24 de ore. Antibioticul este descris ca fiind bacteriostatic.

    2. După administrarea antibioticului are loc o scădere rapidă a numărului de bacterii.

    3. Bacteriile prezintă o scădere rapidă în primele 11 ore de la administrarea antibioticului. Cu toate acestea bacteriile, după această perioadă, încep să crească şi să se multiplice normal.

  2. Crezi că bacteriile care l-au îmbolnăvit pe Horea sunt rezistente la antibiotice? Motivează-ţi răspunsul!

Da, deşi antibioticele 1 şi 2 par să distrugă bacteriile, antibioticul din figura 3 nu o face. El pare să aibă un efect de distrugere asupra bacteriilor timp de 11 ore, dar apoi bacteriile încep să se multiplice din nou. Acest lucru sugerează faptul că bacteriile sunt rezistente la antibioticul 3.

  1. Care dintre antibiotice ar trebui să-l prescrie medicul lui Horea pentru a elimina infecţia şi de ce?

Medicul ar trebui să-i prescrie lui Horea antibioticul 2. Horea este foarte bolnav şi are nevoie să elimine infecţia cât mai curând posibil, astfel încât este de preferat un antibiotic cu acţiune rapidă.

  1. Ce ar fi putut face Horea pentru a preveni infecţia?

    1. Ar fi trebuit să termine de luat tratamentul prescris de medic.

    2. Ar putea să cureţe şi să panseze rana în mod regulat.

    3. Alternativ, el poate să fi contactat microbul rezistent în spital, dar nu din vina sa.



Recapitulare




  1. Discutaţi cu elevii opinia lor cu privire la antibiotice, atingând următoarele puncte:

    1. Când ar trebui luate antibioticele?

    2. Ar trebui să luăm antibioticele prescrise altor persoane?

    3. Cât de responsabili suntem pentru rezistenţa la antibiotice?

    4. Ce putem face pentru a preveni ca bacteriile dăunătoare să devină rezistente la antibiotice?

Activitate principală


panel_02
Horea a trebuit să meargă la spital pentru a i se scoate apendicele. După operaţie, totul părea să meargă bine, Horea părea să se recupereze şi a fost trimis acasă. Doctorul Lazăr, i-a prescris o singură doză de antibiotic, în scop profilactic (pentru a preveni orice infecţie care ar fi putut să apară).

O săptămână mai târziu, Horea a început să se simtă rău. Se simţea obosit, avea greţuri şi îl durea în jurul rănii chirurgicale. Mama sa l-a dus la medicul de familie, Dr Ionescu, care, după ce l-a examinat pe Horea, s-a gândit că rana ar putea fi infectată şi i-a prescris a doua cură de antibiotice, avertizâdu-l că trebuie să urmeze tot tratamentul.

Trei zile mai târziu, Horea nu se simţea deloc mai bine. Avea febră şi rana chirurgicală chiar îl durea. De data aceasta, Dr Ionescu l-a trimis pe Horea la spital pentru o examinare mai amănunţită. După recoltarea unor teste de sânge, doctorul Lazăr a descoperit ca Horea avea o infecţie bacteriană severă, dar nu ştia ce bacterie cauzase infecţia, deşi părea a fi un Stafilococ auriu (Staphylococcus aureus). El a văzut că lui Horea i se administraseră nişte antibiotice, care se pare că nu avuseseră efect şi se temea că Horea se contaminase cu un organism rezistent la antibiotice, un ‘super-microb’.

Dr Lazăr a hotărât că, administrandu-i mai multe antibiotice lui Horea, ar putea face mai mult rău decât bine. El s-a gândit că era nevoie să testeze mai multe antibiotice pe organismul rezistent, înainte de a-i administra vreunul dintre ele lui Horea. Dr Lazăr a hotărât să încerce două teste diferite.
antibiotics pills staff_version2_02 c:\documents and settings\sandy\desktop\ebug\logo\final logo\final logo.emf panel_04

panel_01 panel_03


Test 1

Dr Lazăr a crescut în laborator, în 3 eprubete diferite, Stafilococi similari cu cei care l-au îmbolnăvit pe Horea. Acestea sunt cunoscute sub numele de teste control.

  • Eprubeta 1 – Bacterii cu creştere medie

  • Eprubeta 2 – Bacterii cu antibiotice despre care se ştie că inhibă dezvoltarea acestor bacterii

  • Eprubeta 3 – Bacterii cunoscute ca fiind rezistente la antibioticele recomandate



Figura 3. Bacterii sensibile şi rezistente la antibiotice.
Creşterea bacteriilor rezistente în prezenţa antibioticelor.

Figura 2. Bacterii sensibile la antibiotice.
Creşterea bacteriilor când se foloseşte antibiotic activ.

Rezultate
panel_04Număr de Bacteriipasted-imagebacteria_whole_02_version2_02antibiotics pillsbluey mag
Ore

Număr de Bacterii
Ore

Număr de Bacterii
Ore


Concluzii

  1. De ce Dr Lazăr consideră necesar să se efectueze aceste teste control?

__________________________________________________________________________________________________________________________________________

  1. Ce se întâmplă cu bacteriile din fiecare grafic?

    1. ___________________________________________________________

    2. ___________________________________________________________

    3. ___________________________________________________________

  2. Ce se întâmplă cu bacteriile din Figura 3?

__________________________________________________________________________________________________________________________________________

  1. Poţi explica de ce se întâmplă acest lucru?

__________________________________________________________________________________________________________________________________________
bluey q rays c:\documents and settings\sandy\desktop\ebug\logo\final logo\final logo.emf



Figura 1. Fără antibiotic.
Creşterea bacteriilor dacă NU sunt utilizate antibiotice. are used.




Test 2

Dr. Popescu a crescut câteva dintre bacteriile care i-au cauzat infecţia lui Horea, în 3 eprubete diferite şi a adăugat câte un antibiotic, diferit, fiecărei eprubete. El a lăsat culturile să crească timp de 24 de ore, numărând bacteriile la fiecare 6 ore. Rezultatele sunt prezentate mai jos.
pasted-image antibiotics pills c:\documents and settings\sandy\desktop\ebug\logo\final logo\final logo.emf
Ore
antibiotics graph
Număr de Bacterii

Ore

Număr de Bacterii
antibiotics graph
Ore

Număr de Bacterii
antibiotics graph bacteria_whole_02_version2_01

  1. Descrie ce se întâmplă cu populaţiile de bacterii în fiecare din graficele de mai sus

    1. ___________________________________________________________

    2. ___________________________________________________________

    3. ___________________________________________________________



Concluzii

  1. Bacteriile pot fi rezistente la unul sau mai multe antibiotice diferite. Crezi că bacteriile care l-au îmbolnăvit pe Horea sunt rezistente la antibiotice? Motivează-ţi răspunsul! _______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

  2. Care dintre antibiotice ar trebui să-l prescrie medicul lui Horea pentru a elimina infecţia şi de ce?

______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

  1. Ce ar fi putut face Horea pentru a preveni infecţia?

_____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Rezultate
bluey mag bluey q
Figura a. Antibiotic 1

Figura b. Antibiotic 2

Figura c. Antibiotic 3
rays

Dostları ilə paylaş:
Orklarla döyüş:

Google Play'də əldə edin


Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2017
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə