Igor nedera societatea civilă şi guvernarea responsabilă Institutul de Politici Publice Chişinău 2002 Societatea civilă şi guvernarea responsabilă

B1. Politici publice şi procesul de luare a deciziilor
Organizaţiile societăţii civile pot avea un rol important în mobilizarea diferitor actori sociali în scopul unei participări mai eficiente/intense în procesul politic şi a guvernării publice. Grupurile înstărite şi social dominante sunt într-o poziţie mai avantajoasă pentru a se organiza şi, dată fiind prezenţa statutului social şi a unor resurse semnificative, sunt în stare să exercite o influenţă considerabilă asupra politicilor publice. Ele pot forma şi susţine organizaţii intermediare care să le reprezinte şi să le apere interesele într-o formă eficientă.
Grupurile sărace şi social dezavantajate sunt de obicei într-o poziţie mult mai puţin favorabilă pentru a exercita influenţă asupra politicilor publice şi a alocărilor de resurse. Descentralizarea menită să promoveze implicarea de la nivel local în procesul de luare a deciziilor ar fi eficientă numai dacă organizaţiile locale şi mişcările sociale pot organiza păturile sărace şi pot articula cererile lor la nivel local şi la nivele mai înalte.
Analizând rezultatele Barometrului de Opinie Publică din noiembrie 2001 şi martie 2002, la întrebarea ”Cum credeţi, în ce măsură oameni ca Dvs. pot influenţa hotărârile importante, care se iau la nivelul localităţii Dvs?” observăm un răspuns majoritar „în mică măsură, în foarte mică măsură/deloc” (cumulat 72% din respondenţi în noiembrie 2001 şi 74% din respondenţi în 2002). Divizarea răspunsului între „în mică măsură” şi „în foarte mică măsură/deloc” între cele două sondaje a evoluat în sensul unei opţiuni considerabil mai mari pentru a doua variantă de răspuns (53% faţă de 39%).

La întrebarea „în ce măsură oameni ca Dvs pot influenţa hotărârile importante care se iau la nivelul întregii ţări?” răspunsul cumulat pentru „în mică măsură, în foarte mică măsură/deloc” în noiembrie 2001 este 76% şi în martie 2002 72%⁹. Aceste rezultate demonstrează că societatea civilă are foarte multe de realizat la acest compartiment.

Potenţialul de mediator între stat şi populaţie al organizaţiilor neguvernamentale din Republica Moldova este încă explorat insuficient şi în mare parte ignorat de alţi actori sociali. La Forumurile Naţionale ale ONG-urilor din Republica Moldova (1999 şi 2001) ONG-urile au identificat drept o prioritate iniţierea dialogului cu alţi actori sociali, ca un prim pas în definirea mai clară şi afirmarea rolului sectorului nonprofit în societate (în corelaţiile ONG-alţi actori ai societăţii civile, ONG-stat, ONG-sector privat). Una din realizările importante ale Forumului din 2001 au fost cele 5 forumuri regionale (Cahul, Comrat, Bălţi, Soroca şi Chişinău), în cadrul cărora ONG-urile împreună cu administraţia publică locală au propus soluţii pentru îmbunătăţirea condiţiilor de activitate ale ONG-urilor, ceea ce a constituit un rezultat calitativ de dialog constructiv la nivel local. Pentru comparaţie, la Forumul Naţional participarea administraţiei publice centrale şi interesul manifestat pentru Forum au fost destul de nesemnificative.
Analizând relaţiile ONG-urilor cu alţi actori sociali în ultimii câţiva ani, putem observa o creştere a numărului exemplelor de colaborare, atât la nivel naţional cât şi la nivel local. Odată cu creşterea numărului ONG-urilor în regiuni s-au intensificat exemplele de colaborare cu administraţia publică locală. Experienţa programului „Dezvoltare Comunitară” şi experienţa Fondului de Investiţii Sociale din Moldova au demonstrat că parteneriatele la nivel local sunt posibile şi realizabile; în ambele programe parteneriatul presupune o contribuţie din partea comunităţii.
Conform unui sondaj realizat de FISM¹⁰, beneficiarii consideră că implementarea microproiectelor în comunitatea lor a avut un efect social considerabil, deoarece a contribuit la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale populaţiei, la creşterea gradului de responsabilitate a oamenilor din comunitate faţă de probleme comunităţii, la creşterea încrederii oamenilor în forţele proprii, la consolidarea autorităţii primăriei, la dezvoltarea relaţiilor de parteneriat între APL şi populaţia din sat. Prin colaborarea cu FISM liderii comunităţii şi populaţia au acumulat aptitudini de gestionare, experienţă în iniţierea, pregătirea şi implementarea microproiectelor, de lucru cu donatorii, au învăţat să organizeze tendere, să adune contribuţii, să asigure viabilitatea obiectelor renovate.
Mulţi au fost de părerea că colaborarea cu FISM a constituit pentru sate un impuls pentru dezvoltarea de mai departe a comunităţilor. Majoritatea liderilor au dorinţa de a implementa proiecte noi, de a folosi procedurile FISM pentru rezolvarea altor probleme ale comunităţii, de a dezvolta mai departe microproiectul realizat cu finanţarea FISM.