Iii. Procesorul de texte microsoft word
Yüklə 124,08 Kb.
|
| TIA - Procesorul de texte Microsoft Word – an universitar 2011-2012 Lucrarea de laborator nr. 6 III. PROCESORUL DE TEXTE MICROSOFT WORD 3.1. Editoare de texte şi procesoare de documente. Noţiuni de tehnoredactare Programele de editare ocupă un loc important în cadrul software-ului de aplicaţie al oricărui sistem de calcul. Ele permit realizarea, într-o manieră interactivă, a unor documente şi păstrarea lor în memoria externă a sistemului de calcul, în scopul consultării sau modificării lor ulterioare. În funcţie de facilităţile pe care le oferă utilizatorului, programele de editare se împart în două mari categorii:
a) Editoarele de texte sunt destinate, mai ales, preluării de texte şi memorării lor în fişiere de tip text (.TXT). Fiecare sistem de operare interactiv posedă un astfel de program de editare texte, de exemplu: programul EDIT pentru MS-DOS, programul Notepad pentru Windows, editoarele Ed, Ex, Vi, pentru Unix etc. Principalele caracteristici ale editorului de texte Notepad sunt:
Editoarele de texte pot fi utilizate şi pentru preluarea în memoria externă a sistemelor de calcul a programelor, în varianta lor iniţială aceea de program sursă. Orice limbaj de programare include un editor de texte, tocmai pentru a putea realiza preluarea iniţială a programului sursă şi modificarea ulterioară a acestuia. b) O aplicaţie procesoare de documente oferă un pachet de funcţii mult mai bogat, care permite generarea unor documente complexe, asigurând funcţii suplimentare. Exemple de aplicaţii procesoare de documente sunt: Wordstar, AmiPro, Word etc.. Funcţiile pe care le poate asigura un procesor de documente sunt:
Rezultatul utilizării unui procesor de documente poate fi un document complex, care să includă atât text, cât şi imagini, reprezentări tabelare sau grafice şi care să fie corelat cu alte documente, prin intermediul legăturilor de tip hyperlink. Un astfel de document este cunoscut sub numele de document hypertext. Prin tehnoredactare se înţelege pregătirea tehnică şi grafică a unui manuscris înainte de a începe operaţia de tipărire. Astfel, asupra unui manuscris sunt aplicate o serie de operaţii care permit obţinerea unui document cu calităţi grafice superioare, lizibilitate şi aspect plăcut. Tehnoredactarea se poate face manual sau se poate face folosind ca mijloc de prelucrare calculatorul şi în acest din urmă caz poartă numele de tehnoredactare computerizată. Unul dintre cele mai folosite programe de tehnoredactare, având o mare popularitate şi largă răspândire este procesorul de texte Microsoft Word. Programul Word lucrează cu documente. Documentul reprezintă un ansamblul de texte, imagini, grafice etc. aparţinând aceleiaşi lucrări, deci cu legătură logică între ele. Pentru obţinerea unui document bun trebuie parcurse mai multe etape. 1. În primul rând trebuie să fie definit conţinutul documentului. Pe baza acestuia se stabileşte o schemă de aranjare în pagină. Acum se stabilesc: formatul paginii, numerotarea paginilor, fonturile folosite, încadrarea imaginilor, dimensiunile fonturilor etc. 2. A doua etapă constă în introducerea efectivă a textului, sub forma unui fişier, în calculator. Această operaţie poate fi efectuată de o altă persoană decât cea care face tehnoredactarea. 3. După introducerea textului, urmează etapa propriu-zisă de tehnoredactare. În această etapă, textului introdus i se aplică o serie de transformări astfel încât el să corespundă schemei de tehnoredactare. Tot acum se introduc în text eventualele imagini grafice. Tehnoredactarea se realizează pe mai multe niveluri:
Nivelul document: se stabilesc caracteristici globale (formatul paginii, margini, anteturi şi subsoluri de pagină). Nivelul secţiune: se stabilesc caracteristici specifice pentru o zonă de document definită ca o secţiune distinctă. Nivelul paragraf: în Word prin paragraf se înţelege textul cuprins între două apăsări ale tastei Nivelul caracter: se lucrează asupra caracterelor din interiorul paragrafelor pentru obţinerea unor efecte: cuvinte cheie, citate, sublinieri, îngroşări, înclinare, introducerea unor caractere speciale (săgeţi, figuri, semne speciale). 4. După terminarea tehnoredactării urmează etapa de tipărire. Ea se face de obicei pe o imprimantă. 5. După realizarea imprimării se pot face verificări şi corecturi pe document, iar apoi acestea se operează în fişierul din calculator în fişierul din calculator. Aceste etape, listare – corectare, se pot repeta până se obţine o formă finală a documentului. 3.2 Interfaţa programului Microsoft Word Pentru lansarea aplicaţiei Microsoft Word, se porneşte de la butonul Start, se alege opţiunea All Programs, Microsoft Office şi se selectează Microsoft Office Word 2003 din aplicaţiile instalate aici sau se folosemte oricare din metodele de lansare în execuţie a programelor cunoscute (a se vedea paragraful 1.9). Atenţie: programul executabil este: C:\Program Files\Microsoft Office\OFFICE11\WinWord.exe Aplicaţia Microsoft Word are o interfaţă complexă, ce pune la dispoziţia utilizatorului o multitudine de instrumente pentru lucrul cu documentele şi gestionarea acestora. Elementele distinctive din interfaţa acestei sunt:
a) Bara de titlu (Title bar) – are următoarele proprietăţi:
Elementele barei de titlu: a. Iconiţa aplicaţiei b. Titlul aplicaţiei c. Butonul de minimizare d. Butonul de maximizare-restaurare e. Butonul de închidere b) Bara de meniuri (Menu bar) – este un element caracteristic al sistemului Windows, dar conţinutul ei diferă de la o aplicaţie la alta. În cazul nostru, aplicaţia Word este prevăzută cu o bară de meniuri care poate fi folosită ori de câte ori se solicită aplicarea unei funcţii (comenzi) a programului şi conţine următoarele titluri de meniuri verticale: File, Edit, View, Insert, Format, Tools, Table, Windows, Help, Adobe PDF, Acrobat Comments. Pentru a afişa unul dintre aceste meniuri verticale se aplică un clic cu butonul stâng al mouse-ului pe numele meniului sau se foloseşte combinaţia de taste Alt+litera subliniată din numele meniului. (De exemplu Alt+E pentru meniul Edit) Fiecare meniu vertical este format din mai multe comenzi. În cazul în care comanda de meniu are un buton corespondent pe o bară de instrumente, acesta este afişat în dreptul comenzii respective de meniu. Dacă comanda poate fi aplicată folosind o combinaţie de taste, această combinaţie este afişată după numele comenzii. În Office 2003, atunci cînd se execută clic pe un meniu apare numai un subset al opţiunilor disponibile din cadrul acestuia. Dacă opţiunea pe care dorim să o folosim nu se află în meniul prescurtat (în subsetul apărut iniţial la care se adaugă comenzile recent utilizate), se poate forţa apariţia completă a meniurilor folosind oricare dintre următoarele tehnici:
Unele comenzi sunt urmate de trei puncte sau săgeţi. La selectarea comenzilor urmate de trei puncte (…) se deschide o fereastră de dialog, iar la selectarea comenzilor urmate de săgeată se deschide un submeniu. Opţiunile care sunt afişate în gri nu sunt operaţionale în acel moment. Alături de meniurile care se deschid din bara de meniuri, se pot deschide şi aşa numitele meniuri contextuale sau rapide. Pentru aceasta se aplică un clic cu butonul drept al mouse-ului în zona de editare a textului.. Meniul care apare depinde de zona în care se lucrează, de obiectu selectat, precum şi de operaţia care se execută. c) Barele de instrumente: bara de instrumente standard, bara de instrumente de formatare; bara cu instrumente pentru realizarea desenelor, bara cu instrumente pentru lucru cu baze de date etc. Activarea sau dezactivarea unei bare cu instrumente se poate face din meniul View – Toolbars sau din meniul Tools – Customize – rubrica Toolsbars sau prin plasarea în zona unei bare de instrumente sau în zona meniurilor şi apelarea meniului contextual cu butonul drept al mouse-ului; apoi se bifează sau se debifează căsuţa de validare corespunzătoare barei solicitate. Bara de instrumente standard – conţine cele mai folosite comenzi utilizate pentru scrierea unui text. Toate comenzile din bara de instrumente apar şi în submeniurile ce pot fi accesate din bara de meniuri (figura 3.1).  Figura 3.1 – Bara de instrumente standard  New Blank document – creează un nou document Word gol.
 Open – deschide documentele Word existente (acelaşi efect se obţine prin comanda File – Open).
 Save – salvează documentul Word curent (File – Save).
 Print – tipăreşte documentul Word curent.
... Print – permite tipăreşte documentul Word curent (File – Print ).
 Print Preview – afişează documentul Word integral, aşa cum va fi el tipărit, pentru a avea o imagine de ansamblu a acestuia (File – Print Preview).
 Spelling and Grammar – verifică corectitudinea ortografică şi gramaticală a celor scrise în documentul Word curent (Tools – Spelling and Grammar).
 Cut – taie o zonă selectată a textului şi o transferă în Clipboard (Edit – Cut).
 Copy – copiază zona selectată în Clipboard (Edit – Copy).
 Paste – lipeşte zona selectată din Clipboard în poziţia cursorului (Edit – Paste).
 Format Painter – copiază formatul unui text selectat şi îl aplică altui text.
 UndoTyping – anulează operaţia executată anterior (Edit – Undo Typing).
 Redo Typing – operaţia de revenire (Edit – Redo Typing).
 Columns – structurează documentul sau o porţiune selectată a acestuia în coloane (Format – Columns).
 Drawing – afişează sau ascunde bara de desene (View – Toolbars).
 Document Map – deschide în partea stânga a documentului o fereastră care arată structura documentului.
 Show/Hide – afişează/ascunde delimitările dintre cuvinte şi paragrafe.
 Zoom – reduce sau măreşte modul de afişare a documentului (View – Zoom).
Bara de instrumente pentru fomatarea textului (figura 3.2) – permite schimbarea rapidă a modului de prezentare a caracterelor (tipul fontului, mărimea caracterelor, modul de scriere a literelor) şi alte elemente de aranjare a textului.  Figura 3.2 - Bara de instrumente de formatare  Selectăm un anumit stil pentru un paragraf selectat. Este afişat pe ecran sau îl putem selecta din meniul Format.
 Selectăm fontul caracterelor.
 Selectăm dimensiunea caracterelor.
 Selectăm forma caracterelor: bold (îngroşat), italic (cursiv), underline (subliniat).
 Selctare aliniere text (stânga, centrare, dreapta sau stânga/dreapta)
 Adaugă numere sau buline (marcatori) pentru un paragraf selectat.
 Decrease Indent şi Increase Indent – determină deplasarea paragrafului selectat la stânga sau la dreapta documentului.
 Outside Border – încadrează în chenar sau adaugă margini (la dreapta sau la stânga) paragrafului selectat.
 Highlight – marchează zona selectată pe un fond de culoare ales, pentru evidenţierea textului
 Selectarea culorii textului
 Superscript şi subscript – comenzi de schimbare a formatului textului selectat.
Pentru a adăuga sau a şterge un buton de pe o bară de instrumente se poate alege, în principal, una din cele două căi de mai jos. 1) Se efectuează clic pe săgeata Toolbar Options aflată în partea din dreapta a orcărei bare de instrumente şi se selectează opţiunea Add or Remove Buttons apoi se apelează opţiunea care denumeşte bara de instrumente pe care suntem poziţionaţi pentru a afişa lista de butoane disponibile pentru bara de instrumente respective. O căsuţă de validare aflată lângă buton arată că butonul este valid. Cu un clic de mouse se afişază sau se ascunde butonul. 2) Se ajunge în meniul Customize prin una din următoarele căi:
Apoi, în Caseta de dialog Customize se alege tabul Toolbars şi se bifează caseta carespunzătoare barei de instrumente ce se doreşte a fi personalizată pentru a fi vizibilă pe ecran. În continuare se efectează clic pe rubrica Commands, se selectează o intrare din lista Caregories aflată în partea stângă şi apoi se selectează din lista Commnands, aflată în dreapta, comanda ce se doreşte a fi adăugată sau ştearsă şi se trage pe suprafaţa bării de instrumente. d) Barele de derulare (Scroll bar) – sunt barele umbrite de pe marginea dreaptă şi de pe marginea de jos a ferestrei unui documente. Pentru a defila la o anumită regiune a unui document, se glisează caseta sau se apasă pe săgeţile barei de derulare. Ele pot fi ascunse / afişate din meniul Tools (Options – View şi activarea căsuţelor de validare horizontal / vertical scroll bar). Pe bara de derulare verticală aflată în partea dreaptă se află, în partea de jos a ei, butoane pentru deplasarea rapidă în document. e) Zona de editare a documentului este zona în care se introduce textul sau obictele dorite de utilizator. Aceasta zonă poate fi încadrată de un chenar (netipăribil) prin activarea căsuţei de validare Text boundaries din menul Tools (Options – View). f) Bara de stare – este afişată implicit; ascunderea ei se realizează din miniul Tools (Options – View – Status bar). Este bara de la baza ferestrei documentului care afişează informaţii despre o comandă sau un buton al unei bare de instrumente, despre o operaţie în desfăşurare sau poziţia punctului de inserare, numărul de pagini, numărul de rânduri, limba setată pentru documentul respectiv, starea unor taste etc. Informaţiile oferite de bara de stare sunt următoarele: • Page – conţine numărul paginii curente. • Sec – conţine numărul secţiunii în care se află cursorul. O secţiune este o porţiune continuă din document, delimitată ca atare, în care se aplică formatări care nu sunt valabile în restul documentului. Informaţia este relevantă doar dacă documentul este împărţit în mai multe secţiuni. În caz contrar această zonă va fi întotdeauna completată cu 1. • 1/7 – primul număr reprezintă numărul paginii curente, al doilea număr total de pagini din document • At – specifică distanţa (exprimată în cm sau inch) la care se află cursorul faţă de marginea de sus a paginii • Ln – specifică numărul liniei în care este poziţionat cursorul pe ecran • Col – specifică distanţa, măsurată în caractere, faţă de marginea stângă a spaţiului de lucru. Punctul de inserare (insertion point) – arată locul în care va fi introdus textul când se începe scrierea. Dacă se doreşte ştergerea unor caractere, ştergerea va începe din locul indicat de punctul de inserare.
Combinaţii de taste pentru deplasarea rapidă prin text:
Deplasarea prin text se mai poate face:
3.3 Crearea, deschiderea, salvarea şi tipărirea documentelor Meniul File pune la dispoziţia utilizatorului comenzi pentru crearea unui nou document nou, deschiderea documentelor, salvarea fişierelor document în format Word sau în alte formate, precum şi pentru tipărirea acestora la imprimantă. Pentru crearea unui nou document se selectează comanda New… din meniul mai sus amintit, sau icon-ul corespunzător din bara de instrumente Standard. Implicit, un nou document Word are extensia .doc Dacă se selectează icon-ul corespunzător din bara de instrumente Standard se deschide un document gol – blank document. Dacă se selectează comanda New…din meniul File:
Figura 3.3 – Şabloane existente în calculator Secţiunile din partea superioară a ferestrei conţin diferite categorii de şabloane. Executaţi clic pe secţiunea ce corespunde categoriei în care se încadrează documentul pe care doriţi să îl creaţi. Se va selecta din cadrul categoriei pictograma ce corespunde tipului de document pe care doriţi să îl creaţi. Dacă există şi o imagine a şablonului, aceasta va apărea în zona Preview. Apăsarea butonului OK va crea documentul şi îl va afişa pe ecran, pregătit pentru editare. Crearea unui document simplu, care să nu aibă conţinut se face prin selectarea rubricii General, pictograma Blank Document – care are ca rezultat deschiderea noului fişier, care are alocat numele generic Documentn.doc, unde n este un număr incrementat cu ocazia creării fiecărui nou document. Deschiderea documentelor în Word se face cu comanda Open… din meniul File, care deschide o fereastră în care utilizatorul va selecta fişierul căutat din lista fişierelor, după care se apasă tasta Enter sau se alege butonul de comandă Open. Pot fi deschise şi alte tipuri de fişiere în afara documentelor Word (care au extensia .doc), prin selectarea listei Files of Type, în care se precizează formatul fişierului care va fi importat în Word. O altă cale de a deschide rapid un document cu care aţi lucrat recent, se va accesa lista celor mai recente fişiere deschise, care se află la sfârşitul listei de comenzi din meniul File. Implicit această listă conţine patru fişiere. Afişarea listei se poate dezactiva din meniul Tools-Options-General, caseta de validare Recently used file list, unde se poate modifica şi numărul de fişiere afişate în listă. Închiderea documentului se va face fie cu comanda Close din acelaşi meniu, fie prin apăsarea butonului de închidere a ferestrei documentului, sau cu ajutorul tastaturii, prin apăsarea combinaţiei Ctrl+W. Pentru a salva un document, astfel încât să îl puteţi redeschide ulterior, trebuie să-i atribuiţi un nume şi să-l salvaţi pe disc, într-o locaţie. În acest scop, la prima salvare, când documentul nu are un nume, se va accesa meniul File, comanda Save sau Save As..., sau se va apăsa butonul Save de pe bara de instrumente standard (sau Ctrl+S din tastatură). Comanda are ca rezultat apariţia ferestrei Save As, în care veţi preciza:
Apăsarea tastei Enter sau butonul Save va avea ca rezultat scrierea fişierului în locaţia precizată, pe disc. După atribuirea unui nume fişierului editat, apelarea din nou a comanzi Save, la intervalele dorite de utilizator, va conduce la salvarea modificărilor efectuate de la deschiderea sesiunii de lucru sau de la ultima salvare. Salvarea unui fişier, care a primit un nume, se poate face automat, după numărul de minute setat de utilizator, dacă se activează, în meniul Tools-Options-General, caseta de validare Save AutoRecover every ... minutes. Comanda Save As… va fi folosită pentru schimbarea numelui şi/sau tipul documentului deschis, paşii care trebuie respectaţi sunt aceiaşi, în caseta File Name modificându-se numele fişierului. În fereastra Save As este oferită posibilitatea salvării fişierului şi în alte formate, prin accesarea listei Save As Type, care va oferă posibilitatea alegerii unui tip diferit pentru salvarea documentului. Tipărirea în condiţiile unei configuraţii prestabilite este simplă şi se face alegeând comanda Print din meniul File şi se apasă Enter sau se accesează butonul Print din bara de instrumente standard.  Figura 3.4 - Fereastra Print Listarea documentului în anumite condiţii de configurare presupune stabilirea unor opţiuni de tipărire prin intermediul ferestrei Print, care se deschide în urma comenzii Print din meniul File (figura 1.4.) În cadrul acestei ferestre se disting trei secţiuni: Printer, Page range şi Copies, care în ordine vor configura imprimanta, intervalul de pagini de listat şi copiile la listare. Secţiunea Printer oferă posibilitatea alegerii imprimantei din lista de imprimante disponibile în sistem (dacă sunt mai multe), iar prin butonul Properties se vor putea stabili setările de tipărire (rezoluţia de imprimare, dimensiunea paginii etc.) ale imprimantei. Secţiunea Page Range stabileşte dacă va fi imprimat tot documentul (opţiunea All), doar pagina curentă (Current page) sau intervale sau anumite pagini (Pages) – completându-se după exemplul precizat domeniul de listare. În cazul în care s-a efectuat o selecţie în document, se poate lista doar această selecţie prin alegerea opţiunii Selection. Numărul de copii este setat în caseta Number of copies, iar opţiunea Colate va configura cum se vor lista mai multe exemplare: dacă exemplarele listate vor fi aşezate pe exemplare (se va tipări primul exemplar de document, după care se va trece la imprimarea următorului exemplar) sau se va lista grupat fiecare pagină în numărul de exemplare dorit. Există şi posibilitatea de a lista doar paginile impare (Odd Pages) sau paginile pare (Even Page) din lista Print din partea dreaptă-jos a ferestrei. Dacă un document urmează să fie tipărit, utilizatorul trebuie să precizeze editorului Word modul în care trebuie să arate acesta pe hârtie. Se pot stabili marginile paginilor, dimensiunea hârtiei, orientarea paginilor şi chiar tăvile imprimantei din care va fi luată hârtia. Deşi parametrii de pagină pot fi modificaţi în orice moment fără nici o problemă, cel mai potrivit ar fi ca aceştia să fie stabiliţi la începutul unui nou document. 3.4 Formatarea paginii de document Pentru modificarea parametrilor de pagină se aplică comanda File, Page Setup. La aplicarea acestei comenzi pe ecran este afişată fereastra Page Setup, figura 3.5. Această fereastră are trei rubrici care sunt afişate la apăsarea butoanelor corespunzătoare din partea de sus a ferestrei. Aceste secţiuni sunt:
Toate rubricile conţin caseta Preview ce permite previzualizarea paginii . Î Figura 3.5 - Fereastra de dialog Page Setup În formatarea paginii unui document, în primul rând, se stabileşte dimensiunea marginilor. Acestea determină spaţiul alb dintre text şi marginile fizice ale paginii. Fiecare pagină are patru margini: stânga, dreapta, sus şi jos. Zona destinată textului se numeşte spaţiul de lucru. În plus, există posibilitatea de a stabili în partea superioară a paginii o zonă pentru antet, iar în partea inferioară o zonă pentru subsol. Antetul este informaţia care se repetă la începutul fiecărei pagini din document. Subsolul este informaţia care se repetă în partea de jos a fiecărei pagini din document. Dimensiunea marginilor poate fi stabilită în secţiunea Margins, rubrica Margins din ferestra de dialog Page Setup. Această secţiune conţine:
Distanţele se introduc folosind unitatea de măsură implicită (centimetrii, milimetrii, inci etc.). Unitatea de măsură implicită se alege din meniul Tools-Options, rubrica General, lista ascunsă Mesurement units. Tot în rubrica Margins a ferestrei Page Setup, prin lista Orientation, se stabileşte modul de orientare a paginii. Dacă este selectată opţiunea Portrait, rândurile vor fi plasate paralel cu latura mai mică a paginii. Prin selectarea opţiunii Landscape rândurile vor fi plasate paralel cu mare mai mare a paginii. Cu opţiunea Mirror Margins se va specifica dacă o foaie va fi imprimată identic pe paginile pare şi pe paginile impare sau nu. Dacă opţiunea nu este marcată, se va considera că toate paginile au aceeaşi margine stângă şi aceeaşi margine dreaptă. Dacă opţiunea este marcată, opţiunile Left (Stânga) şi Right (Dreapta) se transformă în Inside (În interior) şi în Outside (În afară). Marginea stângă a paginilor pare va fi egală cu marginea dreaptă a paginilor impare. Se recomandă alegerea acestei opţiuni atunci când un document de dimensiuni mai mari va fi tipărit la imprimantă faţă/verso. În rubrica Layout se poate face alinierea verticală a textului (în cazul în care nu ocupă toată zona utilă a paginii) selectând din lista Vertical Alignment una din opţiunile:
Modul în care este inserat un marcaj de sfârşit de secţiune poate fi modificat selectând opţiunea dorită din lista Section Start. Această listă conţine opţiunile:
Tot în rubrica Layout, se pot stabili dimensiunile pentru antetele şi subsolurile unui document (Headers and footers). Dacă este marcată opţiunea Different Odd and Even, antetul şi subsolul paginilor pare vor fi diferite de cele ale paginilor impare. Dacă este marcată opţiunea Different First Page, antetul şi subsolul primei pagini vor fi diferite de cele ale celorlalte pagini. Setările efectuate sunt confirmate tot timpul ptrin apăsarea butonului OK. 3.5 Editarea documentelor 3.5.1. Operaţiuni de selecţie, copiere şi mutare a blocurilor de text Pentru a aplica diferite comenzi asupra unui bloc de text sau a unor obiecte inserate în document este necesară selectarea acestora. Selectarea se poate realiza atât cu ajutorul mouse-ului, cât şi cu ajutorul tastaturii. Selecţia cu mouse-ul se realizează prin trecerea pointerului de selecţie pe deasupra textului de selectat în timp ce este ţinut apăsat butonul stâng al mouse-ului. Selecţii rapide:
Selectarea cu ajutorul tastaturii se face ţinând tasta Shift apăsată în timp ce cu ajutorul tastelor direcţionale stânga, dreapta, sus, jos se va parcurge zona de selectat. Selecţii rapide:
Selectarea întregului document (inclusiv tabelele şi imaginile inserate) se face cu ajutorul comenzii Select All sau din meniul Edit – Select All. Î
Ştergerea textului selectat se poate face cu ajutorul comenzii Edit-Clear-Contents Del, cu tasta Delete sau cu tasta Backspace. P E Word-ul pune la dispoziţie facilităţi de căutare şi înlocuire a blocurilor de text. Pentru declanşarea operaţiunii de căutare a unui cuvânt sau expresii, se va folosi comanda Find… din meniul Edit. Acţionarea acestei comenzi va deschide fereastra Find and Replace, în care se va preciza cuvântul sau expresia de căutat. În cadrul acestei ferestre, utilizatorul va apăsa butonul Find Next pentru găsirea următoarei apariţii a textului precizat sau se renunţă la căutare prin apăsarea butonului Cancel. Pentru înlocuirea expresiei căutate cu o altă expresie se va apela Replace … din acelaşi meniu. În plus faţă de elementele prezentate mai sus, va apărea caseta de text Replace With:, unde se va preciza expresia care va înlocui prima apariţie a textului de găsit, prin apăsarea butonului Replace şi se va face poziţionarea automată pe următoarea apariţie. Prin apăsarea butonului Replace All, se vor înlocui toate apariţiile găsite, cu expresia precizată. Se pot defini căutări mai complexe prin apăsarea butonului More şi precizarea unor căutări şi în funcţie de modul în care se va ţine seama de literele mari şi mici în expresia de căutat (opţiunea Match case) sau găsirea doar a cuvintelor întregi (Find whole words only). Cu ajutorul butonului Format se pot preciza elemente de formatare a textului de căutat – prin selectarea opţiunilor Font…, Paragraph, Style etc., iar prin apăsarea butonului Special se pot specifica pentru găsire şi elemente non-printabile (sfârşit de paragraf, tabulatori, linie de întrerupere document sau secţiune etc. Pentru poziţionarea în cadrul documentului se foloseşte comanda Go To…, care prin precizare plasează cursorul la o anumită pagină, secţiune, linie, notă de subsol sau pe un anumit obiect. 3.5.3 Antetul şi subsolul paginii de document Antetul şi subsolul unui document reprezintă zone cu conţinut indentic pentru mai multe pagini, tipărite la începutul, respectiv sfârşitul fiecărei pagini. Pentru accesarea acestor zone se foloseşte comanda Header and Footer din meniul View Această comandă are ca efect plasarea cursorului mai întâi în zona Header (Antet), înconjurată cu linie punctate, vor fi completate cu informaţiile dorite, respectând regulile de introducere a unui text. Pentru revenirea în zona documentului se apasă butonul Close din cadrul barei de instrumente apărute. Accesarea zonei de Header se mai poate face şi apăsând dublu-clic pe locaţia acesteia (numai dacă zona nu este goală). Vom utiliza butoanele Switch between Header and Footer pentru a trece din zona de Header în zona de Footer şi invers şi Show Previous/Show Next pentru a putea naviga între antet şi subsol în fiecare secţiune a documentului. Pentru ştergerea unui antet/subsol se poziţionează cursorul în secţiunea care conţine antetul, respectiv subsolul; se alege comanda Header and Footer din meniul View şi se selectează informaţia; se apasă tasta Delete. Implicit, este folosit acelaşi antet şi acelaşi subsol în tot documentul. Există însă şi posibilitatea de a crea antete şi subsoluri care variază astfel:
Bara de instrumente (Header and Footer) pusă la dispoziţie în momentul în care este accesată zona de antet sau de subsol, dispune şi de alte comenzi:
3.6. Modurile de vizualizare a documentelor Documentul activ poate fi vizualizat în mai multe moduri, schimbarea acestor modalităţi făcându-se cu ajutorul meniului View:
3.7 Formatarea la nivel de caracter Formatul caracterelor este determinat de următoarele caracteristici:
Formatarea caracterelor se poate face în mai multe moduri: folosind fereastra de dialog Font (figura 3.6), care se accesează din meniul Format-Font, sau prin intermediul butoanelor de pe bara de instrumente Formatting. Orice formatare de caractere va fi aplicată tuturor caracterelor selectate în momentul formatării. Dacă nu s-a făcut o selecţie prealabilă, formatarea va fi aplicată textului care va fi tastat în poziţia cursorului text, după aplicarea comenzii de formatare. Toate caracteristicile caracterelor pot fi stabilite prin comanda Format-Font. La aplicarea acestei comenzi este afişată fereastra de dialog Font. Această fereastră are trei rubrici: Font, Character Spacing şi Test Effects. Fiecare rubrică este afişată la apăsarea butonului corespunzător din partea de sus a ferestrei. 
Figura 3.6 – fereastra de dialog Font Elementele rubricii Font sunt:
Spaţierea caracterelor este determinată în rubrica Character Spacing. Elementele acestei rubrici sunt:
În rubrica Test Effects din lista Animation se pot specifica o serie de efecte de animaţie care pot fi aplicate literelor. Exerciţii
Yüklə 124,08 Kb. Dostları ilə paylaş:
|
este reprezentată în partea stângă a barei de titlu şi permite (prin executarea unui clic pe suprafaţa sa, sau prin apăsarea combinaţiei de taste Left ALT+SPACE BAR deschiderea meniului sistem al aplicaţiei.
– conţine denumirea fişierului activ şi denumirea aplicaţiei curente (Microsoft Word).
– care permite aducerea ferestrei de aplicaţie la dimensiunea unei casete situată pe bara de task-uri a sistemului de operare, fără întreruperea proceselor care se desfăşoară în interiorul acesteia. 
– permite afişarea ferestrei de aplicaţie pe toată suprafaţa ecranului (maximizare) sau readucerea acesteia la dimensiunile anterioare maximizării (restaurare). Acţionarea acestui buton nu afectează desfăşurarea proceselor din interiorul ferestrei de aplicaţie.
– permite închiderea ferestrei aplicaţiei şi întreruperea proceselor care se desfăşoară în cadrul acesteia. Executarea unui clic pe acest buton este echivalentă cu apăsarea combinaţiei de taste ALT+F4.
n timpul editării unui document sunt întâlnite operaţii de manevrare a textului introdus, în scopul eficientizării lucrului. Astfel, după efectuarea selecţiei, zona de text poate fi manevrată, cu ajutorul comenzilor ce se găsesc în meniul Edit, în meniul contextual (care apare la apăsarea butonului dreapta al mouse-ului în timp ce pointerul este plasat pe zona selectată) sau pe bara de instrumente standard:
omanda Copy păstrează zona selectată în Clipboard, în vederea copierii în altă zonă;
rocesorul de texte Word dă posibilitatea utilizatorului de a reveni asupra operaţiunilor efectuate anterior, prin folosirea comenzii Undo care anulează ultima acţiune efectuată. Repetarea ultimei acţiuni se face prin folosirea comenzii Repeat din meniul Edit sau prin combinaţia de taste CTRL+Y sau cu tasta funcţională F4.
xistă posibilitatea revocării corecţiilor efectuate prin intermediul comenzii Undo prin folosirea comenzii Redo .