Implementation of the pre-accession instruments
Yüklə 119,21 Kb.
|
| România Planul Naţional de Dezvoltare 2004 – 2006 IV. IMPLEMENTAREA PLANULUI NAŢIONAL DE DEZVOLTARE1. IntroducereMinisterul Integrării Europene (conform HG nr. 734/2003 privind organizarea şi funcţionarea sa) are, între alte responsabilităţi, sarcina coordonării elaborării proiectului Planului Naţional de Dezvoltare, care este supus avizării de către CNDR şi aprobării Guvernului . Planul Naţional de Dezvoltare (PND) este un document cuprinzător, prin care se planifică dezvoltarea economică sectorială şi regională a ţării pentru realizarea obiectivelor naţionale ale coeziunii economice şi sociale. În acelaşi timp, PND, prin analizele şi strategiile sectoriale şi regionale pe care le cuprinde, fundamentează şi cererea României de finanţare a unor programe de dezvoltare din fondurile Uniunii Europene. PND asigură coordonarea între obiectivele co-finanţate de cele trei fonduri de pre-aderare (PHARE, ISPA şi SAPARD) şi obiectivele finanţate din surse interne şi fonduri externe, care nu provin din fondurile UE. Responsabilitatea implementării priorităţilor şi măsurilor PND 2004-2006 revine structurilor constituite în cadrul ministerelor de resort, în conformitate cu atribuţiile conferite prin actele normative de organizare şi funcţionare ale acestora, precum şi altor instituţii şi organisme neguvernamentale. În unele cazuri însă, în funcţie de natura programelor, implementarea intră în responsabilitatea Agenţiilor pentru Dezvoltare Regională, autorităţilor locale şi /sau structurilor subordonate autorităţilor locale. 2. Instituţiile şi organismele responsabile cu coordonarea, implementarea şi gestionarea asistenţei financiare comunitare Prin HG nr. 1555/2002, recent revizuită şi completată, urmând a fi republicată, sunt desemnate instituţiile şi organismele responsabile cu coordonarea, implementarea şi gestionarea asistenţei financiare comunitare prin instrumentele structurale. Deşi această HG desemnează instituţiile pentru implementarea după aderare a instrumentelor structurale, ele servesc şi la implementarea Fondurilor de Pre-aderare corespunzător priorităţilor şi măsurilor stabilite în PND 2004-2006, cu scopul ca instituţiile respective să devină complet funcţionale la data aderării.
Ministerul Integrării Europene, viitoare Autoritate de Management pentru CSF1, are următoarele atribuţii pentru implementarea PND 2004-2006: Direcţia Planul Naţional de Dezvoltare:
Direcţia Generală pentru Dezvoltare Regională:
Direcţia pentru Cooperare Transfrontalieră:
Direcţia Coordonarea Instrumentelor Pre-structurale:
3. Implementarea programelor co-finanţate din fondurile de pre-aderare PHARE, ISPA şi SAPARD, precum şi din Bugetul de Stat 3.1. Autorităţi de coordonare Ministerul Integrării Europene (conform HG nr. 734/2003 care se referă la funcţionarea şi organizarea sa şi conform HG nr. 1555/2002) asigură coordonarea instrumentelor pre-structurale. MlE va asigura o monitorizare adecvată a programelor prin Direcţia de Coordonare şi Monitorizare a asistenţei de pre-aderare şi activitatea va fi realizată de un secretariat al comitetului sectorial de sub-monitorizare. Totodată, în conformitate cu Memorandumul de înţelegere dintre Guvernul României şi Comisia Europeană privind stabilirea Fondului Naţional (aprobat prin HG nr.1011/1999), Ministerul Integrării Europene este Coordonator Naţional, îndeplinind funcţia de coordonare a întregului proces de programare, monitorizare şi evaluare a programului Phare. În prezent, Ministerul Integrării Europene coordonează întregul proces de construire a cadrului legislativ şi instituţional necesar gestionării eficiente a asistenţei financiare comunitare prin fondurile structurale şi fondul de coeziune precum şi de dezvoltare a capacităţii administrative a tuturor instituţiilor cu responsabilităţi în managementul instrumentelor structurale. Ministerul Finanţelor Publice (în conformitate cu HG nr. 18/2001 care se referă la organizarea şi funcţionarea sa, modificată şi completată cu HG nr. 318/2001 şi cu HG nr. 735/2003) este autorizat să coordoneze contribuţia financiară a Uniunii Europene cu respectarea condiţiilor Memorandumului de constituire a Fondului Naţional şi constituirea Oficiului Central de Plăţi şi Contractare PHARE, şi a Memorandumului de Finanţare între Comisia Europeană şi Guvernul României, bazat pe un contract cadru. 3.2.. Agenţiile de implementare Implementarea Fondurilor de Pre-Aderare este administrată de trei Agenţii de Implementare. Agenţiile de Implementare sunt în principal responsabile cu organizarea licitaţiilor (cu excepţia Agenţiei SAPARD, care nu are sarcina organizării licitaţiilor, aceasta intrând în responsabilitatea beneficiarilor de fonduri SAPARD), contractarea şi plata diferitelor proiecte pentru şi în numele Autorităţilor de Implementare, care sunt singurele responsabile pentru administrarea tehnică a proiectelor. Cele trei agenţii sunt Oficii Centrale de Plăţi şi Contractare (OPCP) înfiinţate în cadrul Ministerului Finanţelor Publice, al Ministerului Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului (Agenţia SAPARD) şi al Ministerului Integrării Europene. În ceea ce priveşte asistenţa PHARE, Agenţiile de Implementare sunt şi Autorităţi de Implementare a programelor de asistenţă tehnică pe care le administrează pentru ele sau pentru beneficiarii lor. Pentru programul ISPA există două Autorităţi de Implementare: Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului şi Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, iar Agenţiile de Implementare sunt OPCP pentru proiectele de mediu, Compania Naţională de Căi Ferate (CFR) pentru proiectele de căi ferate si Agenţia Naţională de Drumuri (AND) pentru proiectele de drumuri. În cazul Programului PHARE - Coeziune Economică si Socială, coordonat de către Ministerul Integrării Europene (Direcţia Generală Dezvoltare Regională), rolul de Autoritate de Implementare revine Ministerelor de linie pentru priorităţile sectoriale (pe care se vor construi Programele Operaţionale Sectoriale) şi Agenţiilor pentru Dezvoltare Regională existente în fiecare din cele opt regiuni de dezvoltare pentru o parte dintre măsurile incluse în prioritatea 5 a PND „Promovarea unei participări echilibrate a tuturor regiunilor României la procesul de dezvoltare socio-economică”. Managementul financiar al programelor de pre-aderare este asigurat de către Fondul Naţional (FN) condus de Responsabilul Naţional cu Autorizarea finanţării, din cadrul Ministerului Finanţelor Publice. Fondul Naţional transferă fonduri Agenţiilor de Implementare şi realizează operaţiunile de control financiar intern. Pentru gestionarea fondurilor comunitare prin FEOGA, au fost deja iniţiate procedurile pentru înfiinţarea Agenţiei de Plaţi şi Intervenţie. Pentru elaborarea proiectului de act normativ privind înfiinţarea şi organizarea Agenţiei de Plaţi şi Intervenţie a fost constituit un Comitet comun de lucru, format din reprezentanţi ai Ministerului Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului şi Ministerului Finanţelor Publice. Membrii acestui Comitet au fost desemnaţi prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 575/06.12.2002 - din structura centrală a Ministerului Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului - şi prin adresa Ministerului Finanţelor Publice nr. 220045/17.01.2003 – din structura MFP. Prin proiectul de act normativ se propune înfiinţarea şi organizarea Agenţiei de Plaţi şi Intervenţie, începând cu anul 2004, care, în prima etapa va gestiona doar sprijinul financiar acordat sectorului agricol din bugetul de stat, urmând sa pregătească structura instuţională pentru implementarea plaţilor directe şi a sistemelor de intervenţie, operaţională începând cu anul 2007. Managementul financiar al FEOGA – Secţiunea Garantare precum şi managementul tehnic al FEOGA - Secţiunea Orientare va fi asigurat de Agenţia de Plaţi şi Intervenţie. La nivel naţional, Curtea de Conturi a României va fi organismul de certificare al Agenţiei de Plaţi şi Intervenţie Dacă Agenţia SAPARD este deja complet descentralizată, transformându-se în viitor direct în Agenţia de Plată pentru fondurile destinate Politicii Agricole Comune, inclusiv pentru dezvoltare rurală, Fondul Naţional şi Agenţiile de Implementare pentru Programele PHARE şi ISPA vor trece gradual de la abordarea actuală de implementare descentralizată, la o completă delegare a atribuţiilor de management financiar al Fondurilor Structurale, pe care ţara le va primi după aderarea la UE. Această tranziţie va fi asigurată prin trecerea progresivă la Sistemul de Implementare Descentralizată Extinsă care va permite utilizarea procedurilor naţionale în locul celor ale Comisiei UE, în special în ceea ce priveşte achiziţiile, dacă sunt îndeplinite pre-condiţiile stabilite, şi anume dacă procedurile naţionale sunt aprobate de Comisia UE ca fiind conforme cu cerinţele Aliniatul IX din Regulamentul Financiar aplicabile bugetului general al Comunităţilor Europene. 3.3. Coordonarea PHARE, ISPA şi SAPARD Coordonarea Instituţională va fi asigurată de Ministerul Integrării Europene în calitatea sa de Coordonator Naţional al Asistenţei nerambursabile acordată de Comisia Europeană. Coordonatorul Naţional al Asistentei este responsabil pentru programarea şi monitorizarea implementării Programelor PHARE, ISPA si SAPARD. Responsabilitatea pentru programarea ISPA revine Ministerului Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului şi Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului şi pentru SAPARD revine Ministerului Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului. Coordonarea funcţională va urma regulile stabilite de prevederile Regulamentului de Coordonare (1266/99) al Comisiei Europene precum şi orientările Direcţiilor Comisiei UE (Direcţia Generală Extindere, Direcţia Generală pentru Dezvoltare Regională şi Direcţia Generală pentru Agricultură) privind coordonarea programelor PHARE, ISPA si SAPARD. Aceste reguli vor asigura coerenţa în utilizarea asistenţei de pre-aderare, astfel încât se vor evita suprapunerile. 3.4. Implicarea partenerilor socio-economici şi instituţionali Guvernul României va acţiona corespunzător, în scopul asigurării implicării partenerilor locali, regionali şi naţionali în toate fazele implementării. În acest fel, va exista şi feedback-ul procesului implementării, care va duce la îmbunătăţirea programării. Vor fi create structuri de parteneriat la nivel regional care să includă autorităţile regionale / locale parteneri economici şi sociali precum şi alte organizaţii cu activitate relevantă pentru dezvoltarea regională. Parteneriatele formale şi informale vor asigura:
Trebuie subliniat că toate proiectele PHARE şi ISPA constând în investiţii în infrastructură sunt deja implementate în conformitate cu directivele CE relevante, iar evaluarea impactului asupra mediului s-a realizat în acele cazuri în care nu a fost necesară aplicarea directivelor CE (ca de exemplu, investiţiile în infrastructura parcurilor industriale). Proiectele de înfrăţire care se vor derula la nivel regional si naţional, finanţate prin PHARE 2002, vor oferi un impuls major pentru întărirea structurilor parteneriale constituite la nivel naţional şi regional, pentru ca acestea să implice toţi partenerii instituţionali şi socio-economici relevanţi. 3.5. Managementul şi controlul financiar Pe baza Memorandumului de Înţelegere privind înfiinţarea Fondului Naţional, semnat între Guvernul României şi Comisia Europeană în data de 20 octombrie 1998, publicat în Monitorul Oficial al României nr.631/24 decembrie 1999 - aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1011/19992, ca şi pe baza Memorandumului de Înţelegere semnat de către Guvernul României şi Comisia Europeană în 20 octombrie 2000 privind utilizarea Fondului Naţional pentru ISPA, Fondul Naţional acţionează ca un singur canal şi o unică entitate a Trezoreriei Centrale pentru fondurile PHARE şi ISPA. Un Responsabil Naţional cu Autorizarea (NAO) numit de către Ministerul Finanţelor Publice poarta întreaga responsabilitate financiară privind managementul financiar al fondurilor PHARE şi ISPA, asigurând conformitatea cu regulile de procedură ale CE, în ce priveşte procesul de achiziţii, raportare şi management financiar, ca şi funcţionarea corespunzătoare a sistemului de informare si raportare către Comisia Europeană. Responsabilitatea pentru managementul financiar al fondurilor SAPARD revine, în conformitate cu prevederile "Acordului de Finanţare Multi-anual SAPARD", tot Responsabilului Naţional cu Autorizarea (NAO). Fondul Naţional aflat sub conducerea Responsabilului Naţional cu Autorizarea (NAO) acţionează ca Autoritate Competentă, având rolul de a emite, monitoriza şi retrage acreditarea Agenţiei SAPARD şi, de asemenea, de a numi Organismul de Certificare. Acesta este un organism operaţional independent de Agenţia SAPARD, care se ocupă cu certificarea conturilor, raportări asupra sistemului de management si control, verificarea cofinanţării. Hotărârea Guvernamentală nr. 339/22 martie 20013 a stabilit Autoritatea de Management a Programului SAPARD în cadrul Ministerului Integrării Europene. În ceea ce priveşte controlul financiar, pentru a asigura funcţionarea unui sistem solid de control financiar, România a adoptat bazele legale fundamentale şi a înfiinţat instituţii cu atribuţii în acest domeniu. Ministerul Finanţelor Publice, ca reprezentant al Guvernului României, garantează integritatea contribuţiei financiare a Uniunii Europene şi asigură utilizarea fondurilor în conformitate cu documentele aprobate în acest sens, până în prezent, între Comisia Europeană şi Guvernul României. Ministerul Finanţelor Publice este autorizat de lege să administreze fondurile comunitare şi fondurile naţionale publice destinate co-finanţării. Îndeplinirea acestei atribuţii se efectuează prin structuri de control financiar preventiv şi prin structuri publice de audit intern, organizate atât la nivelul Ministerului Finanţelor Publice cât si la nivelul fiecărei Agenţii de Implementare. 3.6. Angajamentele bugetare din fondurile naţionale publice La fel ca şi în cazul Fondurilor Structurale şi Fondului de Coeziune de care beneficiază ţările membre ale Uniunii Europene, care respectă principiul adiţionalităţii, asistenţa financiară PHARE, ISPA şi SAPARD este de asemenea menită să completeze şi nu să înlocuiască efortul naţional. Co-finanţarea din bugetul de stat a contribuţiei financiare a Comisiei Europene se face în conformitate cu cerinţele de co-finanţare stipulate prin Memorandumul de Finanţare sau de alte documente, încheiate sau convenite între Guvernul României şi Comisia Europeană. Beneficiarii vor face eforturi pentru atragerea co-finanţărilor suplimentare şi din alte surse. Sumele „ cash” din fondurile publice naţionale destinate co-finanţării fondurilor UE vor fi incluse în bugetul de stat, bugetele locale şi bugetele altor instituţii autonome publice. Legea bugetului de stat oferă o linie bugetară specifică referitoare la acest tip de cheltuieli publice, respectiv "Transferuri către Fondului Naţional de Pre-aderare"; această linie bugetară include sumele corespunzătoare co-finanţării fondurilor PHARE, ISPA şi SAPARD. 3.7. Utilizarea monedei euro pentru efectuarea plăţilor În spiritul Prevederii Comisiei nr.643/2000 privind acordurile de utilizare a monedei euro în scopul administrării bugetare a Fondurilor Structurale, Fondul Naţional înfiinţat în cadrul Ministerului Finanţelor Publice operează transferuri de fonduri în moneda euro către Agenţiile de Implementare, bazându-se pe acordurile de finanţare încheiate cu aceste agenţii. Plăţile efectuate de către Agenţiile de Implementare persoanelor cu cetăţenie română sunt efectuate în mod obişnuit în lei sau euro, după caz. Legea cu privire la ratificarea Memorandumului de Finanţare pentru ISPA oferă posibilitatea ca plăţile pentru contractele încheiate cu contractori locali, pentru executarea lucrărilor sau furnizarea de bunuri şi servicii să fie efectuate în moneda euro. OG nr. 51/2001 privind ratificarea Memorandumului de Înţelegere între Guvernul României şi Comisia Europeană privind Programul Naţional PHARE4 introduce o prevedere similară cu privire la plăţile în euro pe teritoriul României pentru contractorii din cadrul acestui program. 3.8. Informare şi publicitate Măsurile privitoare la informare şi publicitate privind implementarea asistenţei de pre-aderare sunt stipulate în cadrul Memorandumurilor de Finanţare prin instrumentele financiare de pre-aderare PHARE, ISPA si SAPARD, încheiate între Guvernul României şi Comisia Europeană. La şedinţa de guvern din 13 septembrie 2003, Guvernul României a aprobat Strategia Naţională de Comunicare pentru Programul ISPA, care stabileşte o abordare coerentă şi unitară, atât la nivel naţional cât şi la nivel local, a aspectelor legate de comunicare/informare/publicitate, în cadrul procesului de implementare a Programului ISPA. 3.9. Mecanismele de implementare Managementul programelor de pre-aderare se va baza pe regulile de management (financiare şi operaţionale) care guvernează programul din stadiul de elaborare a proiectului, implementare şi până la stadiul de evaluare finală şi încheiere. Supervizarea implementării se va baza pe principiul separării puterilor, printr-un sistem al dublelor semnături, un management financiar şi de control transparent şi funcţionarea independentă a auditorilor interni pentru management, în cadrul unui sistem naţional credibil de control al Agenţiilor de Implementare. Monitorizarea implementării va fi asigurată de către Autorităţile de Implementare la nivel regional şi naţional, pe baza unor indicatori de monitorizare relevanţi stabiliţi prin Memorandumul de Finanţare pentru fiecare program, ca parte a matricei logice de planificare (logframe planning). Indicatorii de monitorizare vor oferi baza pentru evaluarea ex-ante. Autorităţile de Implementare şi Agenţiile de Implementare vor elabora împreună rapoarte de implementare intermediare şi finale pentru fiecare program. Evaluarea şi controlul vor fi efectuate de Comitetele de Monitorizare înfiinţate în cadrul fiecărui program de pre-aderare, aşa cum va fi explicat mai amănunţit în subcapitolele următoare. Funcţionarea acestor Comitete de Monitorizare va fi întărită, în special pentru a asigura îndeplinirea, la nivelele respective, atât în evaluările pe termen mediu cât şi în evaluările ex-post.. Guvernul României va acţiona pentru îmbunătăţirea capacităţii administrative de implementare, ceea ce va conduce la creşterea absorbţiei fondurilor de pre-aderare. Eforturi importante, sprijinite de proiectele de asistenţă tehnică şi de proiectele de înfrăţire, vor fi făcute pentru dezvoltarea în continuare a sistemelor de implementare, care funcţionează deja, în concordanţă deplină cu obiectivele, regulile şi standardele, specificaţiile tehnice şi în general cu principiile unui management financiar sănătos, bazat pe acquis communautaire relativ la transparenţă, informare, comunicare; eficienţă; credibilitate şi responsabilitate; evaluarea si diminuarea riscului; proceduri de monitorizare şi control; îmbunătăţirea cunoştinţelor pe baza feedback- ului şi coordonarea cu alte programe şi scheme de ajutor; durabilitatea rezultatelor programelor. 3.9.1.. Implementarea Programului PHARE – Coeziune Economică şi Socială 3.9.1.1. Management şi supervizare Ministerul Integrării Europene (MIE) este instituţia responsabilă la nivel central pentru coordonarea Programului de Coeziune Economică şi Socială cu finanţare PHARE, în calitatea sa de Agenţie de Implementare (Agenţie de Contractare şi Agenţie de Plăţi) cu responsabilităţi administrative şi financiare. Pentru Programul de Cooperare transfrontalieră (CBC) finanţat tot din fonduri PHARE , MIE este Autoritate de Implementare, asigurând managementul tehnic al proiectelor transfrontaliere. Prin Programul de Coeziune Economică şi Socială sunt implementate, de către ministerele de linie competente, priorităţi şi măsuri naţionale sectoriale şi regionale ale PND, într-un mod descentralizat în cele opt Regiuni de Dezvoltare Regională înfiinţate pe baze care sunt conforme cu Sistemul European de Clasificare Statistică a Unităţilor Teritoriale – (NUTS). Regiunile de Dezvoltare corespund nivelului NUTS II, nivel la care se acordă Fonduri Structurale pentru Statele Membre aflate sub Obiectivul 1. Regiunile de Dezvoltare reprezintă cadrul pentru implementarea şi evaluarea programului de Coeziune Economică şi Socială precum şi pentru implementarea priorităţii PND privind participarea echilibrată a tuturor regiunilor României la procesul de dezvoltare socio-economică Implementarea tehnică a acestei priorităţi a PND va fi realizată de către Agenţiile de Dezvoltare Regională, pe baza unor contracte-cadru regionale detaliate, încheiate cu Ministerul Integrării Europene. Principalele sarcini ale Ministerului Integrării Europene privind implementarea Programului PHARE- Coeziune Economică şi Socială includ:
Sarcinile şi responsabilităţile specifice Agenţiilor pentru Dezvoltare Regională, stabilite prin contractele cadru regionale menţionate mai sus, sunt:
Toate instituţiile menţionate mai sus îşi coordonează propriile responsabilităţi în implementarea Programului de Coeziune Economică şi Socială printr-o participare activă în cadrul Comitetului Naţional de Coordonare condus de către MIE. Comitetul Naţional de Coordonare a Programelor Phare – Componenta Coeziune Economică şi Socială - este o structură partenerială tehnică, deliberativă şi fără personalitate juridică, care a fost constituită în baza prevederilor Memorandumului de Finanţare Phare 2000, semnat de Guvernu României cu Uniunea Europeană precum şi în conformitate cu cerinţele prevăzute în fişa de proiect Phare pentru Coeziune Economică şi Socială, aferentă. Rolul acestei structuri este acela de a asigura coordonarea inter-ministerială, transparentă şi extinderea principiilor parteneriatului privind procesul de programare, implementare, monitorizare şi evaluare a programelor de dezvoltare regională, începând cu anul 2000 şi mai departe şi poate fi privit ca un precursor al viitorului Comitet de Monitorizare prevăzut în Regulamentul Consiliului nr.1260/1999 care stabileşte prevederile generale referitoare la Fondurile Structurale. Comitetul este o structura partenerială, formata din experţi, specializaţi pe componentele Programului Phare CES, din cadrul ministerelor şi instituţiilor centrale, precum şi de la nivel regional, reprezentate prin cele opt Agenţii pentru Dezvoltare Regionala. Problemele tehnice care necesită luarea în parteneriat a unor decizii sau formularea unor propuneri, sunt adresate Consiliului Naţional pentru Dezvoltare Regională, care reprezintă un nivel superior Comitetului Naţional de Coordonare Phare CES. Periodic, Comitetul Naţional de Coordonare Phare CES, prezintă Consiliului Naţional pentru Dezvoltare Regională, raportul asupra activităţilor desfăşurate, precum şi asupra activităţilor, propunerilor, recomandărilor făcute de sub-comitetele tematice. Comitetul Naţional de Coordonare PHARE-CES va juca un rol consultativ important prin:
3.9.1.2. Managementul şi controlul financiar Ministerul Integrării Europene a înfiinţat structuri corespunzătoare cerinţelor Comisiei şi va dezvolta în continuare un sistem mai cuprinzător pentru administrarea fondurilor, cu proceduri interne şi responsabilităţi clare personale şi instituţionale, sprijinit de partenerii regionali şi naţionali. În prezent, în cadrul MIE, funcţionează efectiv un sistem de control intern şi de audit. Ministerul Finanţelor Publice - Direcţia de Control Financiar Preventiv a detaşat la MIE un inspector mandatat care, în conformitate cu mandatul şi metodologia stabilite de către Ministerul Finanţelor Publice, verifică şi aprobă plăţile şi alte documente financiare. Există de asemenea Acorduri Cadru Regionale care detaliază responsabilităţile Ministerului Integrării Europene şi ale Agenţiilor pentru Dezvoltare Regională în ceea ce priveşte supervizarea financiară şi controlul plăţilor din Programul de Coeziune Economică şi Socială. 3.9.1.3. Monitorizare şi evaluare Ministerul Integrării Europene coordonează activităţile de monitorizare prin comitetele sectoriale de monitorizare, înfiinţate în iulie 2000 în cadrul Comitetului Comun de Monitorizare şi care monitorizează Programul PHARE. Ministerul asigură, totodată, secretariatul tehnic al acestei structuri. Ministerul Integrării Europene este responsabil cu monitorizarea activităţii tehnice a Autorităţilor de Implementare, acestea fiind responsabile pentru monitorizarea proiectelor finanţate în cadrul componentelor programului pentru care ADR-urile sunt Autorităţi de Implementare. Participarea partenerilor relevanţi la monitorizarea şi evaluarea activităţilor va fi susţinută de Autorităţile de Implementare prin înfiinţarea unor grupuri de lucru şi comitete în scopul asigurării transparenţei în ceea ce priveşte utilizarea fondurilor şi a creşterii gradului de implicare al partenerilor interesaţi în activităţile Programului de Coeziune Economică şi Socială. În acest sens, proiectele regionale de twinning finanţate prin PHARE vor juca un rol important. 3.9.2. Implementarea Programului ISPA 3.9.2.1. Management şi supervizare În vederea creării cadrului instituţional necesar derulării Programului ISPA, a fost semnat, la data de 20 octombrie 2000 la Bucureşti, Memorandumul de înţelegere privind utilizarea Fondului Naţional ISPA, între Guvernul României şi Comunitatea Europeană, care a fost adoptat prin H.G. nr.1328/20005. Prin semnarea acestui document, Fondul Naţional din cadrul Ministerului Finanţelor Publice (MFP), îndeplineşte funcţia de trezorerie centrala pentru asistenţa ne-rambursabilă din partea Uniunii Europene, cu aceleaşi atribuţii si obiective stabilite pentru Programul PHARE. Ca urmare a prevederilor H.G. nr.1328/2000, Primul Ministru a desemnat prin Decizia nr.189/2001 Coordonatorul Naţional ISPA, responsabil cu activitatea de programare, implementare şi monitorizare a proiectelor, precum şi Responsabilul Naţional cu Autorizarea finanţării, care are întreaga responsabilitate a managementului financiar al fondurilor ISPA. În conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr. 1075/2001, Ministerul Integrării Europene este responsabil de coordonarea programării şi monitorizarea Instrumentului pentru Politici Structurale de Preaderare (ISPA), asigurând:
Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului (MCTC) este Coordonator ISPA -Transporturi. In anul 2000 au fost înfiinţate, în cadrul Administraţiei Naţionale a Drumurilor şi în cadrul Companiei Naţionale a Căilor Ferate Române (CFR), Agenţii de Implementare ISPA. Responsabilităţile Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului în ceea ce priveşte implementarea ISPA, sunt:
Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului este Coordonator ISPA-Mediu. Pentru administrarea ISPA-Mediu sunt desemnate următoarele structuri:
Responsabilităţile Ministerului Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului sunt:
Beneficiarii Programului ISPA Mediu sunt autorităţile judeţene sau locale, prin regiile sau societăţile subordonate care operează în domeniul asigurării serviciilor de distribuţie a apei potabile, canalizare şi tratare a apelor uzate. Pentru fiecare proiect aprobat pentru obţinerea finanţării prin ISPA se constituie, înainte de semnarea memorandumului de finanţare, câte o Unitate de Implementare a Proiectului (UIP) în cadrul instituţiilor beneficiare. Responsabilitatea pentru monitorizarea factorilor de mediu în procesul de implementare şi exploatare a proiectelor finanţate prin ISPA este împărţită între agenţiile descentralizate ale autorităţii centrale, respectiv reprezentanţele locale ale Companiei Naţionale “Apele Române” S.A. şi Inspectoratele de Protecţie a Mediului (IPM), câte unul pentru fiecare judeţ şi unul pentru Municipiul Bucureşti. 3.9.2.2. Managementul şi controlul financiar Obiectivul şi atribuţiile Fondului Naţional, precum şi ale Responsabilului Naţional cu Autorizarea (RNA), stabilite deja pentru PHARE, sunt aplicabile şi pentru ISPA, RNA având, de asemenea, întreaga responsabilitate a managementului financiar al fondurilor ISPA de care beneficiază România. Fiecare Agenţie de Implementare ISPA este condusă de către un Responsabil Sectorial cu Autorizarea (RSA) care răspunde de operaţiunile acesteia şi de managementul financiar corect al proiectelor care urmează a fi implementate. În ceea ce priveşte asigurarea fluxului lichidităţilor pentru proiectele ISPA, în Legea pentru ratificarea Memorandumurilor de Finanţare aferente măsurilor ISPA, au fost stabilite prevederi, după cum urmează:
3.9.2.3. Monitorizare şi evaluare Pentru proiectele finanţate din Programul ISPA a fost constituit Comitetul de Monitorizare ISPA, a cărui primă reuniune s-a desfăşurat în luna iunie 2001. Reuniunile Comitetului de Monitorizare ISPA au loc de două ori pe an. Comitetul de Monitorizare ISPA este format din reprezentanţi ai Comisiei Europene, Ministerului Integrării Europene, Ministerului Transporturilor Construcţiilor, şi Turismului, Ministerului Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului, Ministerului Finanţelor Publice, Ministerului Administraţiei şi Internelor, ai Administraţiei Naţionale a Drumurilor şi ai Companiei Naţionale de Căi Ferate „CFR” S.A, fiind prezidat de Coordonatorul Naţional ISPA. La reuniunile sale participă reprezentanţii Agenţiilor de Implementare – Agenţia Naţională a Drumurilor, Compania Naţională de Căi Ferate CFR SA şi ai Oficiului Central de Contractare şi Plăţi, Responsabilului Naţional cu Autorizarea şi ai beneficiarilor proiectelor (primăria, consiliile judeţene şi societăţile de utilităţi publice). În ceea ce priveşte raportarea, Coordonatorul Naţional ISPA are obligaţia de a se asigura că Fondul Naţional şi Agenţiile de Implementare menţin un sistem viabil de raportare tehnică şi financiară pentru toate măsurile finanţate prin ISPA, inclusiv pentru fondurile transferate către Agenţiile de Implementare. Fondul Naţional are obligaţia redactării rapoartelor periodice asupra situaţiei financiare a măsurilor, programărilor licitaţiilor viitoare, evaluării licitaţiilor desfăşurate şi contractării, modului de implementare a proiectului.
În vederea eficientizării activităţii de monitorizare, Ministerul Integrării Europene a stabilit o formă unică de raportare atât pentru întâlnirile lunare cât şi pentru reuniunea Comitetului de Monitorizare. Pentru îndeplinirea fiecărui obiectiv s-a stabilit un calendar detaliat cu acţiuni şi termene precise. 3.9.3. Implementarea Programului SAPARD 3.9.3.1. Management şi supervizare În vederea creării cadrului instituţional necesar derulării programului SAPARD a fost adoptată H.G. nr.859/2001 privind utilizarea Fondului Naţional pentru programul SAPARD. Fondul Naţional este utilizat pentru publicarea, monitorizarea si elaborarea acreditării structurilor si procedurilor Agenţiei SAPARD. A fost de asemenea constituit Comitetul de Acreditare Naţională SAPARD6. Una din structurile importante privind implementarea programului SAPARD este Organismul de Certificare. Acesta reprezintă organismul operaţional independent de Agenţia SAPARD, care stabileşte atestarea conturilor, raportează asupra sistemelor de management şi control şi verifică elementele de co-finanţare. Această sarcină revine Curţii de Conturi, o structură independentă, subordonată Parlamentului, care controlează funcţionarea Agenţiei SAPARD şi asigură derularea legală a programului. Organismul de Certificare va efectua certificarea conturilor Agenţiei SAPARD şi întocmirea raportului anual, care va fi transmis conform reglementărilor financiare în vigoare. Curtea de Conturi este alcătuită din următoarele structuri:
Ele au circa 1200 de controlori, din care circa 1000 îşi desfăşoară activitatea în teritoriu (în fiecare judeţ). Din punct de vedere al pregătirii profesionale de bază, aceştia sunt economişti sau jurişti. În scopul abilitării Curţii de Conturi a României ca Organism de Certificare pentru Programul SAPARD, a fost promovată OUG nr.101/20017 pentru completarea art. 17 din Legea nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi. În prezent, Curtea de Conturi este antrenată în procesul de dezvoltare al capacităţii sale instituţionale pentru asimilarea acquis-ului comunitar, de adoptare a liniilor directoare europene de aplicare a standardelor de audit INTOSAI, pentru a îndeplini funcţia de control a fondurilor publice provenite din bugetul UE şi de control asupra contribuţiei pe care România va trebui să o aducă în viitor la bugetul UE. În cadrul Ministerului Integrării Europene, s-a constituit Autoritatea de Management pentru Programul SAPARD (H.G. nr.339/20018) pentru a asigura coordonarea procesului de monitorizare şi de evaluare a implementării Programului SAPARD la nivel naţional, regional şi local. Autoritatea de Management are următoarele atribuţii:
Pentru implementarea tehnică şi financiară a Programului Special de Pre-aderare pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală a fost înfiinţată Agenţia SAPARD, prin OUG nr. 142/2000, aprobată prin Legea Nr. 309/2001. Agenţia funcţionează ca instituţie publică cu personalitate juridică, în subordinea directă a Ministerului Agriculturii, Pădurilor, Apelor si Mediului (MAPAM), având o structură proprie la nivel central şi 8 birouri de implementare regionale, câte unul în fiecare din cele 8 regiuni de dezvoltare, subordonate structurii centrale. Agenţia SAPARD are ca principale atribuţii:
Agenţia SAPARD contribuie la implementarea acquis-ului comunitar referitor la Politica Agricolă Comună şi politicile înrudite şi la rezolvarea priorităţilor şi problemelor specifice pentru dezvoltarea durabilă a sectorului agricol şi a zonelor rurale. La 31 iulie 2002, Comisia Europeana a adoptat Decizia nr. CE/638/2002, prin care este conferit managementul Programului SAPARD autorităţilor de resort din România. Comisia a decis acreditarea Agenţiei SAPARD din România pentru implementarea Măsurilor 1.1 „Îmbunătăţirea prelucrării şi marketingului produselor agricole şi piscicole”, 2.1 „Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale” şi 4.2 „Asistenta Tehnică”. Începând cu data de 1 august 2002, a fost demarată depunerea şi înregistrarea oficială a cererilor de finanţare din partea potenţialilor beneficiari, la cele 8 Birouri Regionale pentru implementarea Programului SAPARD din oraşele Iaşi, Constanţa, Târgovişte, Craiova, Timişoara, Satu Mare, Alba Iulia şi Bucureşti. În data de 06.12.2003, Comisia a decis acreditarea următoarelor masuri SAPARD : 3.1. “Investiţii în exploataţiile agricole”, 3.4 “Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice pentru generarea de activităţi multiple şi venituri alternative”, 4.1 “Îmbunătăţirea pregătirii profesionale”. Ultimele 5 măsuri ale programului vor fi acreditate în perioada imediat următoare.
Yüklə 119,21 Kb. Dostları ilə paylaş:
| |||||||||||||||||||||||||||||||||||||