Imsp dispensarul Dermatovenerologic Republican

XII. Caracteristica generala a NASA

Consiliul Naţional de Evaluare a cheltuielilor SIDA (NASA - National Aids Spending Assessment) optează in mod clar pentru includerea activităţilor educaţionale a dezvoltării sociale, bunăstării populaţiei in rînd cu alte activităţi care sunt de fapt in afara oricărui concept legat de sistemul acordării serviciilor medicale. NASA asigura un exemplu de „paradigma de sănătate” in monitorizarea fluxurilor financiare care influinţează o multitudine de alternative ale timpului de analiza şi concluzii/recomandaţii [107,147]. Acoperind problemele ce tin de sănătate si cele adiacente care sunt numaidecât integrate in orice politica de sănătate, NASA devine un instrument indispensabil pentru procesul de luare a unor hotărîri politice.

Metodologia NASA presupune estimările iniţiale si finale ale fluxurilor de resurse financiare, prin evaluarea preţului de servicii si mărfuri produse de prestatorii de servicii medicale pentru fiecare din activităţi sau funcţii si reconstruirea in ulterior a tranzacţiilor financiare din surse, prin intermediul agenţilor financiari si descrierea utilizării resurselor prin dezagregarea componentelor legate de funcţia de producere si a benificiarilor.

Descrierea fluxurilor financiare si controlul fiecăria din funcţiile lor poate facilita înţelegera necesitaţilor in finanţarea conturilor naţionale privind HIV/SIDA.

Paralel cu stabilirea unui sistem informaţional continuu privind finanţarea HIV/SIDA, NASA constituie un instrument indispensabil in facilitarea metodei standardizate de raportare privind indicatorii de monitorizare in atingerea unui progres in raport cu scopurile declaraţiei adoptate (UNGASS) [3,155,177]. Indicatorul de cheltuieli publice privind HIV/SIDA trebuie sa fie raportat anual. NASA are un şir de scopuri in funcţie de timp. Intr-un termen scurt NASA ar putea sa fie utila in asigurarea informaţiilor asupra indicatorului UNGASS, cum a fost menţionat mai sus. Intr-un termen lung informaţia completa asigurată de NASA poate fi utilizată pentru monitorizarea şi implementarea Planului Naţional Strategic.
In scopul efectuării unor comparaţii pe plan internaţional in raporturile pentru fiecare an calendaristic tranzacţiile financiare sunt estimate intr-un spaţiu şase-demensional pentru fiecare tranzacţie:[10,39]

• 
  Sursele de finanţare;
  
• 
  Agenţii financiari;
  
• 
  Funcţiile (intervenţiile si activităţile legate de HIV/SIDA);
  
• 
  Prestatorii de servicii;
  
• 
  Componentele sau factorii funcţiilor de producere ;
  
• 
  Beneficiarii.
  

Tranzacţiile trebuie sa fie urmărite pentru a determina daca ele au ajuns in realitate la beneficiari. NASA include unele legaturi specifice legate de tranzacţiile HIV/SIDA, funcţii care includ opt domenii:

1. 
   Profilaxia
   
2. 
   Tratament si îngrijiri
   
3. 
   Copii orfani si vulnerabili
   
4. 
   Dezvoltarea de program
   
5. 
   Resursele umane
   
6. 
   Protecţie socială şi serviciile sociale
   
7. 
   Mediu favorabil şi dezvoltarea societăţii
   
8. 
   Cercetările HIV/SIDA
   

Baza pentru construirea funcţiilor NASA consta in necesitatea unei informaţii detaliate asupra unei acordări reale de servicii pentru HIV si SIDA. Funcţiile prezentate in proiectele NASA se focusează in special pe programe strategice si mai puţin pe datele privind prestarea serviciilor medicale care pot a nu fi informative pentru persoanele cu funcţiile de decizie in domeniu HIV/SIDA.

In cadrul NASA fluxurile financiare si cheltuielile legate de HIV/SIDA sunt organizate in conformitate cu trei dimensiuni: finanţarea, asigurarea si consumarea [5,9]. Aceste trei dimensiuni includ sase categorii :

Finanţarea:	agenţii financiari sursele financiare
Asigurarea:	prestatorii factorul de cost al asigurării
Utilizarea finală:	factorul de cost al asigurării categoriile de cheltuieli (activităţile si intervenţiile legate de NIV/SIDA) segmentele de beneficiari

Metodologia NASA include o structura tridimensionala din diferite puncte de vedere, intre cheltuieli si aprovizionare, cheltuieli si finanţare, asigurare si finanţare. Aceste dimensiuni constituie nişte axe care corespund organizării structurale prezente in majoritatea sistemelor umane, cum ar fi:

• 
  entităţile sau individualii care sunt responsabili, planifica sau aloca resurse pentru un scop specific;
  
• 
  entităţile sau individualii care capturează resursele pentru ale transforma in anumite comodităţi (mărfuri sau servicii);
  
• 
  entităţile sau individualii care consuma sau benificiază de anumite mărfuri sau servicii, stratificaţi in grupe de populaţii după anumite categorii
  

Daca o legătura destinsa este perceptibila intre aceste trei dimensiuni menţionate mai sus, sistemul este considerat ca unul triaxial, o proprietate statistica pentru care informaţia corespunzătoare este triunghiulara (valorile aparţinând unei dimensiuni pot fi determinate la intersecţia cu o alta dimensiune). Termenul de triangulare este perceput frecvent in contextul macroeconomic ca „un serviciu prestat este un serviciu consumat”.

Fiecare dimensiune este determinata de doua sau mai multe categorii deoarece fiecare constituie o balanţa intre resurse si utilizări.

• 
  entitate financiară alocă plăti prestatorilor (spitale, centre medicale, orfelinate etc.) in baza informaţiei că fondurile au fost acumulate prin intermediul taxelor şi contribuţiilor, granturilor de la surse externe şi alte surse;
  
• 
  Prestatorii primesc resurse specificate in contractele cu agenţii financiari in baza informaţiei că resursele obţinute vor fi cheltuite pentru salarii, echipament, instrumente şi materiale etc.;
  
• 
  Comodităţile produse – utilizarea finala a „resurselor” – nu asigură informaţie suficientă când ele nu sunt distribuite intre benificiarii care constituie diferite straturi ale populaţiei.
  

Combinând diverse registre accesibile in fiecare ţară procedura triunghiulara accelerează accesul la o sinteză a lacunelor existente in date.

Ca si CNS, NASA încearcă sa fie un prim pas pentru atingerea unei armonizări de clasificări prin intermediul unui şir de instrumente politice. Se doreşte ca un proces a unei armonizări continua privind legătura intre cheltuielile efectuate in trecut şi cele recente cu sursele in viitor va ajuta in informarea evoluţiilor viitoare legate de HIV. In scopul unei armonizări a diferitor dimensiuni ale modelele de monitorizare a resurselor CNS şi NASA este util de a folosi o structura generală ale clasificărilor de Surse de Finanţe, Agenţii Financiare, Prestatori şi Benificiari in cadrul sistemului de sănătate folosită pentru toate sectoarele de activitate de servicii inclusiv acordate pentru HIV/SIDA [5,107,171]
Aceste clasificări sunt foarte similare şi nu conţin diferenţe semnificate pentru NASA şi CNS, insa de obicei se atrage mai mare atenţie la clasificarea funcţiilor in ambele metodologii. O tabela cu o comparare detaliata ale acestor doua metodologii este prezentata in tabela din anexa nr.9.
Metodologia NASA include o triunghiulaţie in raport cu cele trei dimensiuni de Finanţare, Aprovizionare si Consumare, in care agenţii transfera fondurile, le transforma si dispun de produsul final.
Triangulaţia propusa dintre dimensiuni si modul de acţiune: consumarea comodităţilor (ASC) – aprovizionarea lor (PF) si canalizarea fondurilor (FA) pentru atingerea comodităţilor, prezintă un avantaj computerizat asupra altor forme de analiza [82, 107].
Clasificările pentru cele trei dimensiuni si sase categorii constituie scheletul sistemului NASA. Acestea la rindul lor se structurează intr-o relaţie informaţionala triunghiulara:

• 
  „ce naţiune cumpăra ?”
  
• 
  „pentru care segmente de populaţie programele sunt direcţionate ? „
  
• 
  „ care activităţi asigură comodităţile (serviciile sau mărfurile) consumate ? „
  
• 
  „ ce fel de resurse trebuie sa fie mobilizate pentru atingerea acestor scopuri ?”
  
• 
  „ care agenţi mobilizează mijloacele de finanţe legate de HIV/SIDA ?”
  
• 
  „ cat contribuie diferite identităţi pentru atingerea scopurilor ?”
  

Procedura descrisă mai jos constituie o metodă idealizată şi simplificată pentru metodologia NASA si este constituită din cinci etape: planificarea, colectarea datelor, prelucrarea datelor, analiza datelor şi raportul.

Prima etapa: Planificarea
Pe durata etapei de planificare sunt descrise strategia de implementare şi durata in timp. Baza metodologică de producere a NASA trebuie sa fie accesibilă pentru toate echipele naţionale implicate. Datele pot fi obţinute din sursele publice şi cele private (cercetări, rapoarte, publicaţii anuale şi periodice), cat si surse primare specifice. Strategia de colectare a datelor este elaborata, formele de colectare a datelor sunt adaptate, planul de analiza iniţial este formulat şi activităţile sunt programate. Modalităţile de înregistrare a progresului obţinut in calitate de rezultate sunt elaborate.
Fezabilitatea NASA este bazată pe informaţia specifica, identificarea actorilor de baza si a surselor potenţiale de informaţii. In rînd cu dezvoltarea responsabilităţii grupelor interinstituţionale pentru facilitarea accesului la informaţie, participarea in analiza datelor si contribuţia la diseminarea datelor.


Etapa a doua: Colectarea datelor

In faza colectării datelor, nivelul de progres este înregistrat pentru fiecare component estimat si formatele specifice permit generarea unor liste de verificare care urmează a fi completate de supervizorii pe durata procesului de colectare a datelor. Formele de control a calităţii pentru verificarea suplementară a datelor colectate sunt deasemenea utilizate. Sunt înregistrate adresele si numele persoanelor de contact a identităţilor respective. Cadrul informaţional completat cu includerea datelor demografice, epidimiologice si economice, care ajuta la procesul de estimare. Sunt înregistrate informaţiile privind contactul cu instituţiile, continuarea proceselor de colectare a datelor si controlul calităţii a datelor acumulate. Conturile NASA trebuie sa păstreze in mod obligatoriu informaţia interna privind etapele curente exercitate in rînd cu păstrarea in memorie a primului exerciţiu, care facilitează repetarea lui ulterioara.

Etapa a treia: Procesarea (prelucrarea) datelor
Datele colectate pot fi organizate in conformitate cu matricele NASA cu ajutorul unor programe computerizate RTS-NASA. Datele iniţiale introduse in program reconstituie fiecare tranzacţie, fapt care permite ca datele sa fie verificate, lacunele informaţionale sa fie completate, iar inconsistentele sau conturile duble sa fie omise. Rezultatele finale ale acestei etape constituie nişte tabele care descriu fluxurile financiare HIV/SIDA in anumite combinaţii de identităţi. Aceasta metoda permite o organizare iniţiala de date mai uşoara din diferite surse si contexte si ajuta echipele naţionale in verificarea incrucişată ale estimărilor.
Etapa a patra: Analiza datelor

Atunci când fluxurile financiare si de cheltuieli sunt completate si verificate încrucişat pot fi calculaţi indicatorii care corelează cheltuielile HIV/SIDA cu alţi indici, ca cheltuielile naţionale pentru sănătate, populaţia si numărul persoanelor care trăiesc cu HIV/SIDA. Acolo unde dorinţa de transparenţă predomina si legislaţia statistica permite, monitorizarea cheltuielilor este suplimentată cu analizele benificiarilor, analizele procesului de asigurare si analizele fluxurilor financiare respective.

Etapa a cincia: Raportul

In mod ideal un raport NASA include matricele, tabele finale, tabele auxiliare si indicatori sintetici care facilitează analiza situaţiei. Sistemul de matrice utilizat in raport permite combinaţii multiple ca [39,59]:

1. 
   FS x ASC Financing Sources by AIDS Spending Category (Sursele financiare împreuna cu categoriile de cheltuieli SIDA)
   
2. 
   FA x ASC Financing Agents by AIDS Spending Category (Agenţii financiari împreuna cu categoriile de cheltuieli SIDA)
   
3. 
   PS x ASC Providers by AIDS Spending Category (Prestatorii împreuna cu categoriile de cheltuieli SIDA)
   
4. 
   FA x PS Financing Agents by Providers (Agenţii financiari împreuna cu Prestatorii)
   
5. 
   PS x PF Providers by Resources Costs (Prestatorii împreuna cu Preturile alocate)
   
6. 
   ASC x BP AIDS Spending Category by Beneficiary Populations (Categoria de cheltuieli împreuna cu Benificiarii).
   

In cadrul preparării raportului asupra tranzacţiilor NASA, personalul economic trebuie sa indice convenţiile de măsurare care pot afecta schema financiara pe poziţia relativa a segmentelor de populaţie. Raportul NASA poate fi utilizat pentru analiza unor cheltuieli consistente, omogene si in timp:

• privind partea de reparaţie a daunelor cauzate de diagnosticele SIDA asupra sanatatii indivizilor si consecinţele lor asupra persoanelor care depind de persoanele infectate;

• răspîndirea bolii;

• prevenirea expansiunii infectiei in continuare a infectiei;

• informaţia care poate fi utilizata pentru luarea deciziilor.

Clasificarea celor trei dimensiuni care integrează NASA sunt:

• Consumarea / Utilizarea finala (categoriile de cheltuieli si benificiarii)

• Producţia (prestatorii si factorii de producţie)

• Finanţarea (sursele si agenţii )

Principiul clasificării de baza este unul funcţionar asemănător principiului bugetar de agregare si dezagregare. Organizarea unei meriade de programe, cele publice – private cat si conduse de agenţii externi, in jurul unui set compact de clase de cheltuieli, este desemnata pentru facilizarea unei evaluări de strategii de răspuns in trecut si a proiecta un rezultat provezibil a cheltuielilor analogice in viitor.
XIII. Aplicarea NASA in Republica Moldova
Conform recomandărilor metodologiei NASA au fost selectate organizaţiile şi instituţiile de nivel naţional şi local care au activităţi direct legate de prevenirea şi tratamentul HIV/SIDA, precum şi activităţi de coordonare, monitorizare şi evaluare în domeniu. Organizaţiilor selectate le-au fost adresate cereri de a prezenta sursa mijloacelor financiare cheltuite pentru HIV/SIDA şi destinaţia acestora conform modelului de matrice.
Astfel, drept surse de informare pentru calcularea fluxurilor financiare pentru anii 2006 şi 2007 au servit cheltuielile anuale ale următoarelor instituţii din sistemul de ocrotire a sănătăţii, direcţionate pentru prevenire şi combaterea HIV/SIDA:

• 
  Centrul Naţional Ştiinţifico-Practic de Medicină Preventivă, din componenţa căruia fac parte Centrul SIDA şi laboratoarele SIDA teritoriale;
  
• 
  Centrul Naţional de Transfuzie a Sângelui pentru asigurarea securităţii hemotransfuziei prin testarea la HIV/SIDA a probelor de sânge colectate;
  
• 
  IMSP Dispensarul Dermatovenerologic Republican pentru secţia de boli infecţioase, unica în Republica Moldova ce oferă tratament antiretroviral pacienţilor cu HIV/SIDA;
  
• 
  IMSP Dispensarul Republican da Narcologie, pentru activităţile Startegiei de Reducere a Riscurilor printre Utilizatorii de Droguri Injectabile;
  
• 
  IMSP Institutul de Cercetări Ştiinţifice în Domeniul Ocrotirii Sănătăţii Mamei şi Copilului pentru prevenirea transmiterii bolii de la mamă la făt;
  
• 
  Alocaţiile centralizate pentru Programul Servicii Medicale Publice pentru prevenirea HIV/SIDA, infecţiilor sexual transmisibile şi combaterea lor în scopul realizării Programului Naţional de Profilaxie şi Control al infecţiei H/S şi ITS pe anii 2006-2010;
  
• 
  Centrul Naţional de Management în Sănătate pentru activităţile Unităţii de Monitorizare şi Evaluare a Programelor Naţionale, compartimentul HIV/SIDA;
  
• 
  Consiliul Naţional de Coordonare pentru realizarea activităţilor de coordonare a Programului Naţional de profilaxie şi control al HIV/SIDA şi ITS.
  

Adiţional au furnizat informaţia solicitată reprezentanţele organismelor internaţionale bilaterale şi multilaterale, care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul Republicii Moldova:

• 
  USAID – asistenţă financiară în vederea realizării Proiectului „Prevenirea H/S şi a Hepatitelor B şi C în RM” orientat (în domeniul H/S) spre consolidarea serviciilor de consiliere şi testare voluntară pentru H/S, fortificarea programelor de comunicare pentru schimbare comportamentală în scopul prevenirii transmiterii H/S, ameliorarea securităţii transfuzionale a sângelui şi a produselor sanguine;
  
• 
  UNICEF – Programul „HIV şi Adolescenţii Vulnerabili”, accentul fiind pus pe prevenirea în rândul adolescenţilor, inclusiv a celor cu risc sporit de infectare HIV, precum şi prevenirea transmiterii pe verticală de la mamă la făt şi copiii afectaţi de HIV;
  
• 
  UNAIDS – asistenţă tehnică în vederea combaterii diseminării şi stigmatizării persoanelor infectate sau afectate de HIV, fiind organizate activităţi de suport pentru acestea şi în vederea elaborării şi implementării Sistemului Informaţional de Monitorizare şi Evaluare a H/S;
  
• 
  UNFPA – asistenţă tehnică în vederea realizării activităţilor de informare şi educare, orientate spre schimbarea comportamentului pentru prevenire răspândirii H/S;
  
• 
  UCIMP – Programul „TB/SIDA”, finanţat din sursele Grantului Agenţiei Internaţionale de Dezvoltare/Băncii Mondiale şi Grantului Fondului Global de Combatere a SIDA, TB şi Malariei, implementat de către Ministerul Sănătăţii, în vederea realizării Obiectivelor de Dezvoltare a Mileniului în domeniul sănătăţii, prin reducerea morbidităţii, mortalităţii şi transmiterii H/S şi a altor ITS, şi în vederea sporirii accesului la prevenire, tratament şi îngrijire în conformitate cu Programului Naţional de profilaxie şi control al HIV/SIDA şi ITS pe anii 2006-2010;
  
• 
  AFEW – implementarea proiectului finanţat de Agenţia Suedeză pentru Dezvoltare Internaţională (SIDA Suedia), orientat spre promovarea Campaniilor mass-media pentru prevenirea răspândirii infecţiei H/S;
  
• 
  OMS – asistenţă tehnică pentru consultaţiile experţilor internaţionali la diferite teme vizând HIV/SIDA, familiarizarea cu standardele OMS din domeniul controlului maladiei SIDA, suport logistic în monitorizarea şi evaluarea infecţiei H/S;
  
• 
  OIM – Proiectul „Riscuri epidemiologice ale mobilităţii. Prevenirea H/S în rândurile migraţilor din RM” în vederea prevenirii H/S în rândurile migraţilor şi populaţiei mobile din RM, prin intermediul unui studiu comportamental, a unei campanii informaţionale naţionale şi activităţilor în principalele ţări de destinaţie;
  
• 
  CARITAS Luxemburg – implementarea diverselor activităţi de prevenire şi tratament a infecţiei H/S;
  
• 
  CRUCEA ROŞIE Moldova– implementarea Proiectelor cu genericul „Tinerii împotriva HIV/SIDA. Reducerea Noxelor” pentru prevenirea infecţiei în rândurile tinerilor.
  

În baza răspunsurilor primite s-a făcut o analiză a datelor pentru a evita dublarea calculelor. Instituţiile medico-sanitare nominalizate mai sus au prezentat separat informaţia pe fiecare an (2006, 2007), categorie de cheltuieli şi sursa de finanţare (publice sau internaţionale). Organismele internaţionale bilaterale şi multilaterale ce activează pe teritoriu RM, care au prezentat informaţia, apar în calitate de surse de finanţare, dar şi de agenţi financiari. În scopul excluderii posibilelor dublări în calcule, cheltuielile pentru fiecare an în parte, au fost cumulate conform surselor de finanţare şi dezagregate conform categoriilor de cheltuieli.

După experimentarea si după o evaluare a strategiilor de răspuns in trecut in raport cu expunerea HIV si diagnoza SIDA, cat si caile de cunoaştere ale vectorilor acestor strategii, programele si liniile bugetare au fost structurate in 8 clase de cheltuieli sau capitole ale categoriilor de cheltuieli SIDA:

1. 
   Prevenţie (Profilaxia)
   

• 
  Mass-media
  
• 
  Mobilizarea comunităţii
  
• 
  Consiliere şi testare voluntară
  
• 
  Programe pentru grupuri de populaţie vulnerabile şi speciale
  
• 
  Marketing social al condoamelor
  
• 
  Îngrijirea bolnavilor cu ITS
  
• 
  Provenirea transmiterii pe verticală de la mamă la făt
  
• 
  Securitatea transfuzională
  
• 
  Profilaxia post-expunere
  
• 
  Altele măsuri de prevenire
  

2. 
   Îngrijiri şi tratament
   

• 
  Testarea la HIV la solicitarea lucrătorului medical
  
• 
  Terapie antiretrovirală
  
• 
  Monitorizarea specială a laboratoarelor HIV
  
• 
  Asistenţă psihologică
  
• 
  Îngrijiri la domiciliu
  
• 
  Tratamentul infecţiilor oportuniste
  

3. 
   Orfanii si copiii vulnerabili (OCV)
   

• 
  Educarea OCV
  
• 
  Îngrijirea medicala a OCV
  
• 
  Suport familiar OCV
  
• 
  Suportul Comunităţii OCV
  
• 
  Administraţie/ Costuri administraţionale OCV
  
• 
  Îngrijire Instituţionala OCV
  
• 
  Alte servicii OCV
  

4. 
   Fortificarea managementului programelor si întărirea administraţiei
   

• 
  Dirijare programe
  
• 
  Planificare şi coordonare
  
• 
  Monitorizare şi evaluare
  
• 
  Supravegherea serologică
  
• 
  Sistemul de management al medicamentelor
  
• 
  Tehnologii informaţionale
  
• 
  Managementul resurselor umane
  
• 
  Creşterea capacităţii infrastructurii de laborator
  

5. 
   Stimulente pentru resursele umane
   

• 
  Stimulente financiare pentru medici
  
• 
  Stimulente financiare pentru asistente medicale
  
• 
  Stimulente financiare pentru alt personal
  
• 
  Instruirea continuă a personalului medical în probleme ce ţin de HIV
  
• 
  Training
  
• 
  Altele nespecificate
  

6. 
   Protecţiile sociale si serviciile sociale
   

• 
  Protecţie sociala prin intermediul beneficiilor comunitare
  
• 
  Protecţie social prin intermediul serviciilor „in-kind”
  
• 
  Protecţie sociala prin intermediul asigurării serviciilor sociale
  
• 
  Proiecte de generare de venit specifice HIV
  
• 
  Alte servicii de protecţie sociala si servicii sociale
  

7. 
   Mediul favorabil şi dezvoltarea societăţii
   

• 
  Alocaţie si comunitatea strategica
  
• 
  Drepturile umane
  
• 
  Dezvoltare instituţionala specifica SIDA
  
• 
  Programe specifice SIDA focusate pe femei
  
• 
  Alte servicii
  

8. 
   Cercetările HIV/SIDA
   

• 
  Cercetare biomedicală
  
• 
  Cercetare clinica
  
• 
  Cercetare epidemiologică
  
• 
  Cercetare sociologica
  
• 
  Cercetare comportamentala
  
• 
  Cercetări economice
  
• 
  Cercetarea legat de vaccinare
  
• 
  Alte activităţi de cercetare in raport cu HIV si SIDA.
  

Clasificările listate sunt destinate pentru a acoperi in mod logic si consistent cheltuielile de categorii SIDA (ASC), asigurarea de servicii (PS) si tranzacţiile financiare (FA). Pot fi utilizate clasificări suplimentare ca populaţia benificiară (BP) pentru organizarea datelor de cheltuieli cu ajutorul caracteristicilor demografice si specifice populaţie beneficiare. Clasificările sunt constituite ca un instrument pentru organizarea informaţii intr-un mod neutru si menunţios. Toate categoriile de cheltuieli NASA (ASC) constituie o parte din economia naţionala [85,107]. Raportul ASC la GDP este astfel autentic cum sunt raporturile intre NASA si reprezentările parţiale ale sistemului economic si social, in special sistemul de sănătate si celui de protecţie sociala

Constituind o parte componentă al sistemului naţional monitorizarea financiara periodica permite evaluarea şi comparaţia caracterului de finanţare ale diferitor activitati, destinate profilaxiei şi tratamentului HIV, totodată îngrijirea şi susţinerea pacienţilor de HIV/SIDA. Efectuarea monitorizării şi evaluării rezultatelor acestor activitati va evalua productivitatea lor - gradul lor de corespundere problemelor puse. Atunci când ME estimează rezultatele obţinute in rând cu cheltuielile financiare, are loc evaluarea eficientei activitatilor – în ce mod cheltuielile iniţiale (sursele, expertiza, timpul etc.) se transformă în rezultate. Deaceea monitorizarea surselor financiare destinate realizării activitatilor aferente HIV/SIDA, contribuie la obţinerea unei imagini integrale privind eficienta lor şi la evaluarea concordanţei dintre cheltuielile efectuate si rezultatele obţinute la nivel republican si local.
Ţinînd cont că „noi putem dirija doar ceea ce putem măsura”, monitorizarea financiară-periodică privind cheltuielile destinate HIV/SIDA prezintă o informaţie strategică necesară care ajută managerii de programe şi persoanele ce iau decizii în următoarele chestiuni [3]:

• 
  determinarea priorităţilor în repartizarea finanţării pentru contracararea epidemiei de HIV/SIDA;
  
• 
  optimizarea utilizării surselor financiare;
  
• 
  planificarea strategica a cheltuielilor pentru HIV/SIDA;
  
• 
  determinarea divergentei financiare dintre suma surselor disponibile şi volumul surselor necesare;
  
• 
  evaluarea eficientei folosirii mijloacelor băneşti pentru programe şi măsuri de contracarare a răspândirii HIV-infecţiei în baza datelor monitorizării epidemiologice şi evaluării;
  
• 
  controlul, reglarea şi coordonarea îndeplinirii programelor şi măsurilor de diferite părţi.
  

Metodologiile şi instrumentele utilizate pentru monitorizarea fluxurilor financiare destinate pentru HIV/SIDA – National AIDS Spending Assessments (NASA), Aids sub-account of the National Health Accounts (NHA) şi Resource Flows (RF) Survey – la momentul studiului nu erau aplicabile pentru Republica Moldova din cauza lipsei implementării la nivel naţional a oricărei din aceste metodologii şi a Conturilor Naţionale de Sănătate. Însă pentru analiza cheltuielilor la nivel naţional a utilizării resurselor financiare destinate pentru realizarea Programului naţional de profilaxie şi control a infecţiei HIV/SIDA şi a IST pentru anii 2006 -2010, s-a recurs la colectarea datelor pentru anii 2006 şi 2007 şi la realizarea unei clasificări conform metodologiei NASA² [107,127,162].
La etapa dată în Republica Moldova au fost identificate următoarele categorii de evidenţă a fluxurilor financiare destinate profilaxiei şi controlului HIV/SIDA: