In numele Societatii Civile va supunem spre analiza si dezbatere urmatoarea expunere

C - CORUPTIA DIN ECONOMIE – se manifesta in special prin:

- Domeniile, financiar-bancar (sitemul autohton-care putea sprijin aparitia clasei de mijloc, a fost devalizat si este folosit continuu de, si pentru oligarhi), telecomunicatii, turism, agricultura, silvicultura, al construirii de locuinte si obiective de infrastructura din bani publici precum si in unele ramuri ale industriei, metalurgie-siderurgie, energetica, prelucrarea si comercializarea petrolului, gazelor si cimentului ca materii prime strategice;

- Acordarea fara transparenta de ajutoare (subventii) guvernamentale sau alte facilitati fiscale (scutiri si esalonari de taxe si impozite) catre unii agenti economici si de liicente de transport (naval, aerian, rutier si feroviar), de import-export contra unor “spagi”;

- Multi nomenclaturisti postdecembristi timp de 20 de ani, posesori ai unor insemnate proprietati imobiliare nu si-au platit cheltuielile cu utilitatile publice sau consumurile energetice, acestea fiind suportate de masa larga a saracilor;

- Atribuirea abuziva, prin influiente politice, a contractelor de achizitii publice de lucrari, bunuri si servicii contra unor comisioane ce depasesc bunul simt [costul unui km de autostrada (care nu se poate construi deocamdata) in Romania este de trei ori mai mare decit in Elvetia unde 60-70% din aceasta este construita prin tunel]

- Privatizarea si concesionarea abuziva (incasind unii politicieni-guvernanti comisioane mai mari decat valoarea anuntata public a tranzactiei) a activitatilor si obiectivelor economice rentabile si strategice, din domeniul petrolului, a gazelor naturale, a energiei electrice, fabricile de ciment, telecomunicatii, etc;

S-au privatizat inclusiv obiective economice, strategice pentru siguranta nationala care aveau rezultate performante (desi sloganul privatizarii a fost pentru a salva intreprinderile de stat de faliment), fara a se tine cont ca Romania in istoria economica a Europei a avut anumite branduri de renume. Aceste “crime” economice au fost comise si cu complicitatea unor factori apolitici ai statului, din sfera puterii rezervate, santajabili pentru lacomia sau trecutul lor imoral.

- Privatizarea turismului din Romania, se poate constata, ca aceasta actiune nu a fost o necesitate si nici o cale de relansare a sa, ci mai degraba o satisfacere a poftelor fostilor nomenclaturisti care inainte de 1989 au raspuns de aceasta ramura economica a carui potenţial a decazut si nu este valorificat nici macar în proportie de 30%.

- Nu exista cazuri de privatizari care ulterior sa se dovedeasca a fi de folos economiei nationale sau interesului public, mai ales daca mentionam fabricile de ciment, telefonia, petrolul, gazele, energia electrica, s.a. Foarte multe privatizari s-au finalizat prin valorificarea frauduloasa la fier vechi a mijloacelor fixe si a terenurilor. In cazul unor tranzactii terenurile din incinta unitatilor economice de stat nici n-au fost luate in calcul ca element de negociere (preferandu-se spaga) desi valoarea de piata a acestora era foarte mare. Daca privitor la rentabilizarea economiei sau a industrie ar fi existat o strategie nationala situatiile de “esec” puteau fi evitate.

- Daca Romania n-ar fi fost condusa de “patrihoti" strategia ECONOMICA si

INDUSTRIALA a Romaniei putea fi ELABORATA DE  POLITICIENI DOXATI  IMPREUNA CU INTELEPTII STUDIOSI AI SOCIETATII CIVILE. In consecinta dupa 20 de ani de "haos social" Romania nu mai detine marci proprii de fabricatie in industria grea si nici tehnologii industriale protejate la nivel national. Un popor fara marci de fabricatie cautate pe plan mondial in domeniul industriei si fara tehnologii autohnone este supus istoric feudalizarii in cel mai fericit caz daca nu unei forme moderne de sclavagism.

- Instrainarea treptata a unor parti din avutia nationala proprietate a intregului popor, s-a facut numai pentru satisfacerea intereselor de partid si a membrilor sai, fara compunerea unor algoritmi pentru elaborarea deciziilor in domeniu, care sa includa si societatea civila, invocandu-se in mod demagogic misteriosul motiv al “confidentialitatii” tranzactiilor. Oare cat de prosti i-or crede politicienii (si unii reprezentanti ai puterii rezervate) pe alegatorii sau contribuabili sai, care au in conştiinta faptul ca pina acum in lume nu s-a facut nici o tranzacţie secreta fata de actionarii partilor implicate decat daca s-a chemat FURT, pentru a ascunde cit mai bine datele cu privire la perceperea de comisioane, ”spagi” sau la intelegerile marsave;

- Blocajele economice (aparute dupa 1989 la agentii economici cu capital de stat) generate in majoritatea situatiilor din cauza unor fraude sau a incompetentei manageriale s-au solutionat in cele mai multe cazuri prin capitalizarea unor castiguri ilicite in conturile “elitelor?” (patrihotilor) postdecembriste apelandu-se la tot felul de proceduri delapidatoare, iar pierderile sau gaurile negre din economie au fost si sunt in continuare acoperite de catre intreaga populatiei (80% saraca);

- Pentru regimul spatiilor comerciale si al depozitelor detinute de stat pana in 1989 nu s-a elaborat nici un program (naţional) in interes comunitar, acestea au fost impartite in mod abuziv intre grupurile de interese si apoi inchiriate, subinchiriate ş.a.m.d. ceea ce a condus la scumpiri nejustificate a produselor vandute si serviciilor oferite unei populatii pauperizate. Abuzurile comise in gestionarea acestor spatii, cele mai multe din ele inca neclarificate din punct de vedere al regimului juridic, a condus la imbogatirea nejustificata a vechii si noii nomenclaturi in defavoarea majoritatii populatiei tarii;

- Caracteristic pentru TRANZITIA din Romania (catre o directie necunoscuta inca) este faptul ca, costurile acesteia au fost si sunt in continuare suportate de marea majoritate a populatiei care, ingroasa necontenit polul saracilor si al defavorizatilor ce traiesc la limita subzistentei in timp ce “CAPII” DIN POLITICA SI PUTEREA REZERVATA si-au transferat cu lacomie feroce pe diferite cai parti din averea poporului, constituindu-si direct sau prin interpusi proprietati care prin marimea si diversitatea lor ii uimesc si-i scandalizează inclusiv pe cei care sunt capitalisti de-o viata si multe generatii.

Aceasta este, în istoria omenirii, geneza prin care a aparut si în Romania un nou tip de clasa sociala “BURGHEZIA COMUNISTA” ce s-a dovedit a fi mult mai hidoasa decat au prevazut-o cu cateva decenii in urma unii prezicatori ai vremurilor comuniste.

Acestia nu sunt altceva decat MUTANTII (DEGENERATII) aparuti in urma operatiilor genetice facute urmasilor activistilor comunisti altoiti cu capitalism salbatic. O parte din nomenclatura comunista si cea postcomunista a reusit sa isi transforme puterea politica in capital financiar si active si sa detina, astfel controlul sau influienta asupra oricarui tip de decizie publica cu riscul dezvoltarii haotice si fara limita a economiei subterane si a societatii romanesti in general;

- Datele statistice elaborate de catre Institutul National de Statistica si Comisia Ntionala de Prognoza releva “INVOLUTIA” activitatilor din industria usoara romaneasca privind Produsele textile, Articole de imbracaminte si Pielarie si incaltaminte, iar milioanele de euro alocate de U.E in 2009 Romaniei pentru finantarea unor proiecte nu sunt valorificate in vederea dezvoltarii de noi unitati de productie (IMM) sau la retehnologizarea capacitatilor existente.

Activitatea de productie desfasurata in cadrul INDUSTRIEI USOARE, din Romania, in sistem LOHN, este specifica lumii a treia si constituie o activitate extrem de paguboasa pentru dezvoltarea tarii deoarece resursele interne materiale (pieile de animale, lina de oaie, plantele tehnice, etc) si umane nu pot fi valorificate cu randament maxim.

Situatia existenta este determinata si de dezvoltarea sub privirea organelor statului in zona cartierului Colentina mun. Bucuresti pina in localitatea Afumati a unui imperiu al infractionalitaii financiar-comerciale, de unde produsele de contrabanda sunt aprovizionate de toate localitatile tarii si dupa 20 ani de democratie originala sunt vindute FARA IMPOZITARILE CORESPUNZATOARE, la tarabele  din pietele oraselor Romaniei (mai ales in Bucuresti) in fostele locuri amenajate(tarabe) pentru comercializarea produselor agro-alimentare, deoarece factorii politici si administrativi raspunzatori de gestionarea acestor domenii manifesta indolenta, iresponsabilitate si multa imoralitate, ceea ce afecteaza grav bunul mers al societatii.

Desfasurarea ilegalitatilor mentionate sunt posibile si datorita existentei pe piata neagra a comertului stradal cu facturi pesonalizate (mai ales in cartierul bucurestean Colentina), desi aceste fapte constituie infractiuni si au ca efect inclusiv afectarea surselor la bugetul de stat.

Cu cit in industria usoara, se va utiliza mai mult metoda lohn-ului (o forma eschivata de estorcare prin exploatarea fortei de munca in favoarea unor excroci sau incompetenti ce detin functii publice) cu atit productivitatea muncii va tinde catre (0) si nu vom avea resursele necesare pentru realizarea progresului in acest domeniu.

• 
  AGRICULTURA SI TARANUL roman chinuit de o istorie intreaga au fost lasati sa
  

fie salvati de mila lui dumnezeu si a U.E, deoarece sistemul de irigatii a fost distrus fara sa raspunda nimeni. Asa zisele programe de dezvoltare (de nivel submediocru) si ajutorare financiara (subventionare) dispuse de politica interna n-au reusit decat sa praduiasca fondurile alocate si sa demonstreze nimic altceva decat importanta “frectiei la piciorul de lemn” in conditiile in care industria romaneasca pentru fabricarea utilajelor si masinilor agricole a fost falimentata din lipsa de politici nationale adecvate si incompetenta manageriala, fara ca cineva sa fie tras la raspundere.

Asociatiile agricole existente in domeniul agrar au acumulari nejustificabile (sume in conturi, bunuri mobile si imobile) de la taranii carora le lucreaza pamantul in arenda si pe care ii deposedeaza in mod abuziv (motivand existenta secetei sau a calamitatilor) atat de subventiile acordate de catre stat cat si de recoltele obtinute pe terenurile in cauza. Se procedeaza in mod salbatic ignorandu-se orice randuiala europeana in detrimentul celor ce detin terenuri agricole si sunt neputiinciosi.

Asa s-a ajuns ca in zona rurala a Romaniei sa se instaleze “feudele primarilor”.

Potentialul agricol al Romaniei nu este valorificat decat in proportie de cel mult 40%. In acest domeniu ne situam ca natiune pe primul loc in UE la suprafete arabile nelucrate (desi de-a lungul istoriei poporul roman a supravetuit datorita harniciei) si detinerea de atelaje si lucrat pamintul cu tractiune animala (BALIGOASA);

- Deoarece în istoria omenirii nu s-a mai experimentat TRECEREA UNEI SOCIETATI DE LA COMUNISM LA CAPITALISM, acest fenomen societal fiind in premiera mondiala, cei care au exercitat puterea publica postcomunista (MUTANTII), invocind in mod fals necesitatea unei tranzitii costisitoare (doar pentru alegatori), au actionat în mod discretionar pentru satisfacerea propriilor pofte privind interesele materiale si financiare prin, politica, bresle si grupuri de interese nelegitime (baronii locali), jocuri piramidale, fonduri mutuale si de investitii si actiuni de devalizare a unor banci, etc.

Gestionarii puterii postcomuniste, actionind mai abuziv decit activistii din regimul comunist, au indus în mentalitatea românilor, în mod periculos si pagubos pentru dezvoltarea democratica si economica a tarii ideea ca, numai daca faci politica sau esti sustinut de vreun partid poti sa devii bogat, sa te mentii ca om de afaceri ori sa ocupi o functie publica, nepretuind nici una din valorile sistemului democratic, dovedindu-se astfel ca toate segmentele vietii noastre sunt afectate de ramasitele “ciumei rosii staliniste” ori de instinctul animalic numit lacomie;

- Desi exista legislatie, care impune criterii pentru management performant la organizatiile economice cu capital de stat si cu privire la raspunderea ministeriala, in perioada postdecembrista nu a fost nimeni sanctionat, in vreun fel, din cei vizati, pentru lipsa de randament sau productivitate scazuta a muncii ori “hotie”, acestia au fost lasati sa conduca in mod discretionar si sa-si bata joc de resursele tarii, dupa bunul plac si in mod pagubos pentru interesul national;

- Din calculele unor experti straini a rezultat ca economia romaneasca, in perioada 2000-2008, a suferit pierderi foarte mari (între 20 si 23 milioane de dolari pe zi) datorita in principal coruptiei (criminalitatii economice), dar si a obisnuitelor matrapazlicuri, furturi si inselătorii de tot soiul, cat si inactivitatii, diletantismului, lipsei de organizare si nepasarii dovedite pe toate treptele ierarhiei sociale. (Asemenea contraperformanta nu se putea realiza in Romania nici daca tara ar fi fost in razboi cu toate statele lumii);

- In perimetrul coordonatelor economice mentionate s-au dezvoltat mecanisme(de tip mafiot) care genereaza in continuare procese de diminuare drastica a resurselor bugetului de stat in favoarea cresterii ilicite a veniturilor si averilor (unele ascunse in tinuturile offshore) unor politicieni, demnitari, functionari publici si justitiari.

D - CORUPTIA DIN JUSTITIE - cu referire la functionarea autoritatilor judecatoresti "parchete si instante" s-a manifestat prin:

- Ingradirea accesului la profesia de judecator sau procuror folosind criterii neperformante (prin lege s-a pevazut accesul la profesia de magistrat numai a juristilor din Ministerul Justitiei sau care au lucrat la Parlament chiar si ca bucatar sau cofetar) sau discriminatorii promavindu-se o politica de cadre cielntelara;

- Negocierea incadrari juridice si a celeritatii de solutionare a dosarelor;

- Crearea unor clanuri care sa zadarniceasca infaptuirea actului de justitie prin sustragerea, ascunderea sau distrugerea probelor si gestionarea jocurilor de interese (grefieri, avocati, notari publici, politisti, procurori, judecatori si persoane din structurile de informatii si oameni politici);

- Crearea unor structuri judiciare din personal care manifesta obedienta fata de anumite grupuri de interese sau organizatii (politice sau apolitice);

- Crearea unor proceduri judiciare cu continut confuz care faciliteaza speculatii in favoarea infractorilor. (Persoana care ajuta un hot la savarsirea de infractiuni, se numeste COMPLICE si este pedepsit pentru asta. Daca o alta persoana ajuta acelasi hot dupa ce a savarsit fapta, se numeste AVOCAT si este platit pentru asta –CIUDATENIE JUDICIARA );

- Comiterea de abuzuri si ilegalitati in aplicarea regimului de detentie (nerespectarea regimului detentiei sub diferite forme, permiterea consumului de droguri sau comiterii de trafic cu diferite produse, etc.);

- S-a ajuns la situaţia reala in care, legalul este socotit ilegal si invers, iar LEGEA ESTE RESPECTATA TOCMAI CA BARIERA numai de “boi, „leii” sar peste ea, iar „cateii” trec pe sub ea. Solutionarea unor cazuri penale in care sunt implicati “leii”(oameni politici, guvernanti,capi ai lumii interlope) imediat este categorisita de restul grupului de interese ca fiind vorba despre dosare politice folosindu-se tot felul de mijloace pentru intoxicarea opiniei publice la care isi aduce aportul si coruptia din presa.

- Sistemul de reglementari superioare (ne mai vorbind de cele inferioare) din punct de vedere al ierarhiei juridice din Romania permite emiterea de acte normative in scopul satisfacerii unor interese de grup sau individuale, dovedind ca, CORUPTIA ESTE OFICIALIZATA SI INTRETINUTA DE FACTORII PUTERII. Sistemul legislativ este dezlanat, necorelat si nesistematizat aspecte care ii determina si pe justitiarii de buna credinta sa faca interpretari confuze si precare in detrimentul bunului mers al sistemului judiciar si al interesului public general dar in folosul unei“Justitii SRL”.

- SITUATIA PRECARA A SISTEMULUI JUDICIAR se datoreaza si nivelului scazut de pregatire(specializare), al abilitatilor si inteligentei reduse a unor aparatori ai legii (cei inteligenti, specialisti si avari fiind platiti cu sume fabuloase sunt atrasi sa lucreze pentru infractori in sprijinul dezvoltarii criminalitatii) ceea ce impune luarea de masuri prin care, ori insistam pentru modificarea procedurilor in sensul de a le simplifica si aduce la nivelul posibilitatilor de gindire si indeminare a justitiarilor existenti sau invers, promovam juristi si specialisti capabili pentru aplicarea corecta si cu operativitate a unor reglementari si emiterea de judecati de valoare de nivel superior.

- In prezent activitatile specifice de urmarire si tragere la raspundere penala a persoanelor vinovate de savarsire a infractiunilor de coruptie, a celor asimilate acestora si a infractiunilor in legatura directa cu cele de coruptie, inclusiv pentru fapte de mare coruptie sau mare criminalitate sunt tergiversate sau esuate ori ratate.

- Indicatorii de baza ce caracterizeaza eficienta sau randamentul sistemului judiciar romanesc, celeritatea solutionarii dosarelor, numarul cazurilor cu schimbari de solutii si procentajul rechizitoriilor finalizate cu condamnari, reliefeaza din nefericire pentru democratia romaneasca post-decembrista si justitiabili O STARE DE FAPT CATASTROFALA.

Din analiza valorilor anuale ale celor trei indicatori rezulta ca prin politicile adoptate (de factori de decizie extrem de subiectivi cu scopuri ascunse si interese de
clan sau de grup) in cadrul sistemului nu s-a dorit emanciparea sau adaptarea acestuia la cerintele si valorile noului sistem social.

Valorile anuale ale celor trei indicatori mai arata ca sistemul judiciar este (un amalgam) afectat grav si, sub aspectul organizarii institutionale, al functionarii structurilor, al procedurilor de lucru utilizate si al gestionarii resurselor.

Daca in Spania (cu o populatie si un teritoriu de 4 ori mai mare decat al Romaniei), primul stat din UE unde pentru combaterea coruptiei a fost necesara infiintarea unui parchet (PNA) care functioneaza cu 50 de persoane, in Romania DNA are circa 600 de 12 ori mai multe, dar cu randament (0) in combaterea marii coruptii.

Pentru combaterea marii infractionalitati in Romania (ca si in Spania privind combaterea coruptiei si respectiv in Italia crima organizata) au fost create structuri judiciare paralele, pe principiul procesului de productie [dovada ca cei care au decis creerea acestor structuri au fost mai intai meseriasi, ucenici in fabrici si uzine si datorita unor reminiscente probabil vor sa infiinteze atatea directii (servicii sau birouri) cite articole sunt cuprinse in Codul penal] astfel la nivelul Parchetului General functioneaza Directia Nationala Anticoruptie (DNA) si Directia de Investigare a Infractionalitatii de Crima Organizata si Terorism (DIICOT) si la fiecare Parchet de pe linga curtile de apel (16) se regasesc servicii corespondente, iar in judete birouri (42) desi fenomenele infractionale vizate nu pot fi delimitate teritorial-administrativ, acestea avind caracter zonal, spontan, tranzitoriu sau international.

In cadrul MAI exista de asemenea Directia Generala Anticoruptie (DGA) si Directia Generala de Informatii si Protectie Interna (DGIPI), care au aceiasi configuratie structurala in profil teritorial ca si cele doua directii din cadrul Ministerului Public.

Existenta D.G.I.P.I si D.G.A. in subordinea politicului (ministrului de interne) este, mai mult decat daunatoare si fara precedent sau corespondent in tarile din U.E ori cu democratie reala, aceasta situatie duce la inspitirea ambelor parti (politicul poate decide in procesul de valorificare a informatiei judiciare, iar judiciarul poate santaja factorul politic cu riscul acuzatiilor de criminalitate) pentru a comite abuzuri sau ilegalitati.

DNA si DIICOT sunt formate in majoritatea cazurilor (atat in plan central cat si teritorial) din aceiasi categorie de personal care nu-si indeplineau indatoririle de serviciu (atitudine necombativa fata de infractionalitate) potrivit competentelor avute in structurile anterioare.

Herupismul care a stat la baza hotararilor de infiintare si mai ales de organizare a D.N.A. si D.I.I.C.O.T. apoi de extindere discretionara a structurilor sale centrale si teitoriale denota ca in Romania coruptia si crima organizata sunt socotite fenomene sociale vesnice si continuue (fara intrerupere) manifestate la cote maxime. La nivelul tarii nu s-a facut niciodata o abordare sistemica de analiza si combatere(reducere) in mod sistematic a imoralitatilor si a vulnerabilitatilor care ar determina mentinerea sau intretinerea celor doua flagele si s-au adoptat mai curand hotarari neitemeiate pentru dezvoltarea organigramelor celor doua institutii ce au ca si consecinte irosirea de resurse si ineficienta operativa.

Structura organizatorica a celor trei entitati D.G.I.P.I., D.G.A. din M.A.I. ca si D.N.A. din cadrul Ministeruilui Public este de tip administrativ si nu operativ asa cum o cere realitatea obiectiva avand subunitati in fiecare judet unde se mentine la nivel superior cardasia negocierilor intre faptuitori si justitiari, ceea ce va determina interes din partea autoritatilor, pentru mentinerea vesnica a acestor organizatii si nu se vor cauta solutii pentru diminuarea fenomenului.

Infiintarea ANI este ultima confirmare a neputintei (INCOMPETENTEI) statului de a

stavili sau combate marele flagel care se numeste CORUPTIE si va avea ca insemnatate in contacararea acestui tip de infractionalitate, echivalenta, "influenta razelor de luna asupra galosilor de guma" demonstratie care se face pe un consum bugetar insemnat.

Atributiile ANI(institutie care nu are nici caracteristici administrative nici judiciare) in lumea civilizata dominata de rationalitate le executa FISCUL care este cea mai exigenta autoritate de stat. (Obama nu si-a putut numi doi coechipieri ,consilieri-experti, pentru ca in cazierul fiscal acestia aveau mentiuni pentru intirzierea cu citeva luni a platii unui impozit anual de 300 dolari, in timp ce in Romania unii demnitari sau politicieni nu numai ca nu platesc impozitele si taxele anuale, dar nici cheltuielile cu utilitatile de la numeroasele lor imobile dobintite in cele mai multe cazuri in mod fraudulos).

In actualele institutii mentionate (cu denumiri pompoase) aceeasi justitiari manifesta atitudini similare de (non - combat) dar pe “venituri” mult umflate. Situatia creata favorizeaza doar escaladarea infractionalitatii si risipirea fondurilor bugetare pe apa simbetei cum ar fi spuns nenea Iancu la vremea lui.

Functiile de sefi ai structurilor tritoriale (total daunatoare in combaterea marii infractionalitati) si o parte din cele centrale, sunt create pentru a pastra obedienta in sistem ori pentru ca deciziile sau verdictele sa fie controlate de anumite grupuri de interese, situatie care afecteaza independenta, integritatea si competenta profesionala a lucratorilor devotati, capabili sau combativi.

Existenta celor patru institutii, cu forme structurale inadecvate pentru scopul tinta si cu personal selectat in majoritatea cazurilor pe cai oculte (ce respecta in majoritatea situatiilor doar principiul clientelismului), generatoare a multiple conflicte de competenta si interese denota ca de fapt nu se doreste depistarea si pedepsirea infractorilor (modul de actiune al organizatiilor in cauza constituie un scenariu hazliu, la vinatoare de iepuri cu trimbite, sunete de clopotei si zurgalai sau pocnind din bici) ci au ca obiective, festivismul ce trebuie aratat publicului majoritar credul din Romania sau U.E si jecmanirea avutiei tarii si a bugetului national. Toate acestea desfasurandu-se in folosul unor grupuri de interese neligitime, inclusiv prin valoarea exagerata (comparativ cu salariu mediu pe economie sau algoritmul folosit in U.E) a salariilor si sporurilor acordate unui personal recrutat pentru aceste institutii, in multe situatii, pe principii neortodoxe.

- Numarul clanurilor (formate, din infractori cu cazier, politicieni, judecatori, procurori, avocati, politisti, grefieri si notari, pe principii de rudenie sau de grup bine organizat) existente in sistemul judiciar este semnificativ de mare ceea ce afecteaza toti indicatorii de eficienta si determina in acelasi timp risipirea unor insemnate fonduri bugetare ale statului roman (pentru ca cei care judeca prost sau carora nu le pasa de consecintele unor verdicte nu sunt pusi sa plateasca daunele create).

- Populatia Romaniei in stadiul in care se afla dupa 20 de ani de la evenimentele din 1989 ARE NEVOIE MARE DE DREPTATE “ca necesitate sociala obiectiva” si nu de justitie ca sistem de drept ce functioneaza ca o platforma de aranjamente ale intereselor clasei politice dominante;

- La zadarnicirea activitatii sistemului judiciar contribuie nu numai modul defectuos al organizarii si functionarii institutiilor abilitate ale statului ci si societatile de badyguarzi si detectivi particulari (cu obiect de activitate formal) care sunt in legatura directa, ilicita, cu membri ai clanurilor apartinind crimei organizate sau din justitie ori politie.

Reducerea independentei, integritatii si competentei in exercitarea profesiei, a personalului din, Politie, Justitie, structurile independente de control si alte autoriati ale statului a subminat capacitatea institutiilor publice de a participa in mod eficient, obiectiv si efectiv la lupta anticoruptie si combaterea criminalitatii in general.

Avind in vedere diversele cai si mijloace prin care se manifesta IMORALITATEA si INCOMPETENTA de 20 ani in domeniile mentionate se poate concluziona ca cele doua cauze principale au contribuit in mod neasteptat la compromiterea totala a sistemului politic instalat dupa 1989, la deteriorarea relatiilor de incredere ale Romaniei cu statele lumii, distrugerea industriei, turismului si agriculturii, decaderea sistemului de educatie si sanatate si la banalizarea sistemului de justitie, aparare si ordine publica precum si la cresterea fara nici o justificare a datoriei externe a tarii.

Lipsa de performanta existenta in organizarea si functionarea statului roman poate conduce sigur, in cel mai scurt timp, la FALIMENT NATIONAL.