E.coli K1 produce 80% din septicemiile neonatale şi 80% din meningitele nou-născutului.
E.coli K1 produce 80% din septicemiile neonatale şi 80% din meningitele nou-născutului.
Colonizarea NN cu E.coli se face în primele 3 zile de viaţă iar colonizarea prematurilor este mai tardivă.
Procentul de colonizare cu E.coli K1 este mai mic la NN alimentaţi cu lapte de mamă.
Modul de transmitere--direct prin mâini ale personalului de îngrijire şi indirect prin obiecte contaminate
Sindrom diareic produs de E.coli - se cunosc 3 tulpini de coli care produc diaree la NN:
Sindrom diareic produs de E.coli - se cunosc 3 tulpini de coli care produc diaree la NN:
1. E.colienterotoxigenă cu acţiune asemănătoare cu a toxinei holerice, cu incubaţie 12-56 ore cu scaune diareice apoase, cu autolimitare în 48 ore.
2. E.colienteroinvaziv-rar la NN; tablou asemănător formelor medii de dizenterie.
3. E.colienteropatogen - cauză majoră de epidemii în spital, factori favorizanţi fiind aglomerarea, alimentaţia artificială. În epidemiile din secţiile de NN, copiii bolnavi excretă germenul aproape în cultură pură. Infecţia cu E.coli se răspândeşte rapid, după apariţia primului caz, contaminarea fiind rapidă şi greu de controlat impune închiderea secţiei de NN.
Piodermite, conjunctivite, infecţii ale tractului urinar, pneumonie, meningite, osteoartrite, septicemii.
Klebsiella pneumoniae este un germene Gram negativ care intră în compoziţia florei normale a tractului digestiv, devenind patogen cînd rezistenţa organismului scade.
Klebsiella pneumoniae este un germene Gram negativ care intră în compoziţia florei normale a tractului digestiv, devenind patogen cînd rezistenţa organismului scade.
Sursa de infecţie: purtătorii sănătoşi şi bolnavii din secţie.
Transmiterea: aerogenă, fecal-orală;
Klebsiellapneumoniae prezintă o remarcabilă rezistenţă la antibiotice, antiseptice şi dezinfectante.
NN se poate coloniza în proporţie de 30%.
S-A CONSTATAT O STRICTĂ LEGĂTURĂ ÎNTRE INFECŢIA CU KLEBSIELLA ŞI TRATAMENTUL PRELUNGIT CU ANTIBIOTICE CU SPECTRU LARG
Manifestările clinice pot fi: respiratorii, infecţii urinare, digestive, meningite, septicemii.
Manifestările infecţiilor cu virus sinciţial respirator la NN sub 3 săptămâni sunt atipice şi includ apneea şi letargia, alimentare dificilă în lipsa manifestărilor clinice .
Manifestările infecţiilor cu virus sinciţial respirator la NN sub 3 săptămâni sunt atipice şi includ apneea şi letargia, alimentare dificilă în lipsa manifestărilor clinice .
Adenovirusurile au fost de asemenea asociate cu epidemii în secţiile de îngrijire a nou-născuţilor.
Cele mai comune manifestări clinice sunt conjunctivita şi pneumonia.
Virusurile Echo şi Coxackie pot fi implicate în producerea infecţiei la NN. În cele mai multe cazuri, sursa de infecţie este reprezentată de mama cu boala severă şi de personalul de îngrijire.
Manifestările cele mai obişnuite date de aceste virusuri sunt: hepatita, meningoencefalita, miocardita.
Rotavirusurile şi VHA pot fi implicate în infecţiile nosocomiale
Factori de risc în infecţiile sistemice fungice sunt:
Factori de risc în infecţiile sistemice fungice sunt:
Prematuritatea extremă, catetere venoase centrale, infuzii cu lipide, tratamente prelungite cu antibiotice, intubaţia endotraheală;
Rata mare de colonizare endogenă - la NN prematuri 26,7%, 2/3 din aceştia fiind colonizaţi în prima săpt.
Epidemiile severe de infecţii cu C.albicans din sectoarele de îngrijire au fost asociate cu transmiterea prin mâinile personalului din secţie, administrarea medicamentelor i.v., contaminarea unui recipient cu doze multiple de glicerină.
Manifestările clinice ale candidozelor diseminate sunt frecvent nespecifice. Rar copiii cu mame ce au o candidoză vaginală contactează candidoze muco-cutanate. La naştere NN prezintă erpţii maculo-papulare, palmele şi plantele sunt aproape întotdeauna afectate. Această formă nu prezintă o implicare sistemică şi răspunde la terapia antifungică topică.
