India indrumar de

Situatia prezenta

In anul financiar 2010-2011 (incheiat la 31.03.2011), ritmul de crestere al PIB a fost de 8,5%,. Conform unui recent studiu al Bancii Mondiale, ritmul de crestere al economiei indiene estimat pentru actualul an financiar, 8.2%, in scadere fata de nivelul inregistrat in anul anterior, fenomenul urmand sa continue in anii urmatori, datorita unor politici restrictive reflectate in rate inalte ale dobanzii si constrangeri fiscale. Previziunile Bancii Mondiale si ale FMI, urmeaza a fi revizuite functie de evolutia economiei Indiene si a influentelor crizei mondiale financiare asupra acesteia.

Conform expertilor RBI (Reserve Bank of India) o serie de factori au contribuit la o performanta constant buna a economiei: imbunatatirea climatului investitional si relansarea industriei si serviciilor, avantul exporturilor, consolidarea fiscala (e drept inca modesta), un bun management al lichiditatilor, creterea increderii investitorilor, in conditiile in care India a fost destinatia a peste un sfert din investitiile de portofoliu in tarile cu economii emergente in ultimii 3 ani.

Incepand cu anul 2004-05 am asistat la o serie de masuri de politica economica menite sa creasca productivitatea in agricultura si sa dezvolte activitatea industriala, in special prin incurajarea investitiilor in infrastructura. Totodata au fost luate masuri care sa conduca la promovarea exporturilor, rationalizarea taxelor legate de comert si pregatirea economiei pentru indeplinirea obligatiilor ce decurg din Runda Doha a OMC.

Productia agricola a atins in anul 2010-2011 un ritm de crestere de 6,6%, superior celui inregistrat in anul anterior, de 0.4%, datorat in special sezonului de ploi

Productia industriala a crescut cu un ritm mediu de 7,9% fata de 8% in anul anterior, ea constituind in continuare motorul cresterii PIB. Acest lucru s-a datorat climatului investitiilor interne, liberalizarii investitiilor straine directe si cresterii exporturilor.

Industria prelucratoare se mentine cu o crestere importanta, respectiv un ritm de 6,1% fata de 10,5% in anul precedent. Tinanad seama de clasificarea ramurilor industriale (cu 2 cifre), 16 din cele 17 ramuri industriale au inregistrat ritmuri pozitive. Dintre acestea se remarca industria de masini si echipamente, cea chimica si metalurgica.

In cadrul ramurilor de infrastructura se remarca faptul ca, pe total, acestea au inregistrat o scadere a ritmului de crestere, acesta fiind de 4,5% fata de procentul de 8,6% in anul precedent. Astfel, ritmuri superioare anului anterior au inregistrat, industria miniera, productia de petrol, iar ritmuri inferioare productia de ciment, energie electrica, autovehicule comerciale, productia de otel.

Sectorul serviciilor a cunoscut un ritm de crestere de 9.4% fata de 10,1% in perioada precedenta, ramanand inca unul din motoarele cresterii GDP-ului. Serviciile au contribuit cu 57,7% la formarea PIB in anul financiar 2010-2011. In acest an, cresteri importante au cunoscut comertul, industria hoteliera, transporturile si telecomunicatiile si serviciile financiare.

Inflatia a cunoscut o rata medie anuala de 10.35% fata de 11.2% in anul anterior

Comertul exterior: exportul a fost de 245,9 miliarde dolari (crestere cu 38,148%), iar importul de 350,7 miliarde dolari (crestere cu 21,6%), deficitul balantei comerciale fiind de104,8 miliarde dolari.

Datoria externa se mentine la un nivel ridicat, de 305.9 miliarde dolari in anul financiar 2010-2011, in crestere fata de nivelul de 261 miliarde inregistrat in anul financiar precedent. Motivul este reprezentat in principal de deprecierea dolarului SUA.

Rupia indiana a fost intr-un proces de depreciere puternica fata de dolarul SUA, ajungand, la sfarsitul anului financiar trecut a o valoare de 48.6 rupii pentru 1 USD

Anul financiar 2010-2011

Produsul intern brut al economiei indiene pe anul financiar 2010-2011se ridica la suma de 1728.1 miliarde USD finnd estimata o rată de creștere a PIB cu 8.5% mai mare decat cea din anul financiar anterior.

Dupa o scadere pronuntata a ritmului de crestere in agricultura in anii precedenti, agricultura este estimata ca va creste cu 6,6%.

In cursul ultimului an financiar cresterea in industrie a fost determinata in special de sectoarele prelucratoare si de constructii (incluse in industrie). Contribuția productiei industriale la realizarea PIB este de 7,9% fata de 8% in aceiasi perioada a anului precedent

In cadrul serviciilor, care la jumatatea anului financiar 2010-2011 inregistreaza o contriburie la PIB de 59.4% având un ritm de crestere de 9.4% fata de anul precedend, trei subsectoare (comert, industria hoteliera si comunicatii) inregsitreaza ritmuri constante de crestere. De asemenea progrese importante s-au realizat in extinderea retelei de transport de pasageri pe calea ferata si metrou, a retelei de transport rutier atat in interiorul oraselor cat si in afara acestora, a retelei telefonice, in special a celei mobile, etc.

Expertii locali considera ca problemele legate de infrastructura (energie electrica, porturi, sosele, aviatie) impiedica India sa atinga ritmurile pe care le realizeaza China. Se considera esential ca mari proiecte de infrastructura sa fie demarate si realizate eficient.

Inflatia: a cunoscut este în scădere fata de anul financiar anterior dar este totusi mare finnd estimata la 10.35%

In cursul acestui an, pentru reducerea inflatiei, guvernul a luat unele masuri precum: limitarea exportului unor produse, interzicerea la export a unor alimente de baza (ex. Orezul), reducerea taxelor vamale la unele produse de import.

Sectorul extern este considerat a fi succesul major al reformelor economice, concretizat in: reducerea serviciului datoriei externe, cresterea exporturilor, stabilitatea monedei locale si importante acumulari de rezerve in devize.

Exportul a atins in în cadrul anului financiar 2010-2011 un volum total de 245,9 miliarde USD în creștere cu 38,14%, iar importurile s-au cifrat la 350.7miliarde dolari, în crestere cu 21,6 %.

Deficitul balantei comerciale in primele 4 luni ale anului financiar curent a fost 104,8 miliarde dolari.

Rupia indiana este intr-un proces de depreciere puternica, de 11% de la inceputul anului, fata de dolarul SUA, consecintele fiind pozitive pentru exportatori, dar deosebit de negative pentru importatori.

4. RELATIILE ECONOMICE EXTERNE

Evolutia si structura comertului exterior

In anul financiar 2010-2011 exportul a fost de 245.9 miliarde dolari, inregistrand o crestere cu 38,14% fata de anul financiar anterior, iar importul a fost de 288.4 miliarde dolari, avand o scădere de 5.1%.

Structura exportului (pentru detaliere se ia in considerare clasificarea cu doua cifre a grupelor de produse si se enumera cele care reprezinta peste 1% din export): cu perle si pietre pretioase, bijuterii 17,9%, combustibili, uleiuri minerale si produse bituminoase 8,6%, otel si fier 5,1%, confectii 4,6%, produse chimice organice 4,5%, minereuri 4,4%, masini si echipamente mecanice 3,9%, tricotaje 3,1%, vehicule (altele decat materialul rulant) 2,9%, articole din fier si otel 2,7%, bumbac 2,6%, masini si echipamente electrice 2,5%, materiale plastice si art. din acestea 2,5%, cereale 2,5%, produse farmaceutice 2,4%, alte textile confectionate 2,3%, fire sintetice 2,1%, peste si crustacee 1,6%, articole din piele 1,3%, cupru si produse din cupru 1,2%, incaltaminte 1,1%, covoare 1,0%, cafea, ceai, condimente 1,0%, sare, sulfuri, ciment, var 1%, diverse produse 1,0% etc.

Structura importului (acealsi comentariu ca si la export): uleiuri minerale, titei, produse petroliere 31,5%, perle si pietre pretioase 18,9%, echipamente mecanice 8,5%, echipamente electrice 8,0%, produse chimice organice 3,7%, otel si fier 3,0%, aparate optice si fotografice 1,8%, vapoare si echipamente navale 1,6%, produse din material plastic 1,5%, avioane si echipamente 1,5%, produse chimice anorganice 1,5%, minereuri 0,9%, diverse produse chimice 0,8%, , articole din fier si otel 0,8% etc.

Repartitia geografica a exportului (conform clasificare indiana): Asia-Oceania 32,49% (China 6,6%, %, Singapore 4,7%, Hong Kong 4,5%, Japonia 3,5%, R.Coreea 3,2%, Bangladesh 2,0%, Sri Lanka 1,7%, Indonezia 1,6% , Malaiezia 1,3%, , Thailanda 1,1%, Australia 0,9% etc.), Uniunea Europeana (25 tari), 21,25% (Marea Britanie 4,4%, Germania 3,3%, Belgia 3,0%, Italia 2,7%, Franta 2,0%, Olanda 1,9, etc.), America de Nord 17,49% (SUA 16,5%, Canada 1,0%), Orientul Mijlociu si Africa de Nord 16,0% (EAU 8,9%, Arabia Saudita 1,7%, Iran 1,5% Israel 1,2%, Egipt 0,5%), etc.), Africa (fara Africa de Nord) 5,06% (Africa de Sud 1,2%, Nigeria 0,7%, Kenia 0,5%,etc.), America Latina 2,59% (Brazilia 0,8%, Columbia 0,4% etc.), alte tari din Europa de Vest 1,65%, (Elvetia 0,6%), CSI 1,31%, ( Rusia 0,7%, Ucraina 0,3%), Europa de Est 0,21% (Romania 0,12%), tari nespecificate 0,5%.

Repartitia geografica a importului (conform clasificare indiana): Asia-Oceania 27,24% (China 6,2%, Australia 3,3%, R.Coreea 3,1%, Japonia 2,9%, Singapore 2,4%, Indonezia 2,3%, Malaiezia 2,1%, Hong Kong 1,5%, etc.), Uniunea Europeana (25 tari) 17,14% (Belgia 4,2%, Germania 3,6%, M.Britanie 3,2%, Franta 1,7%, Italia 1,2%, Olanda 0,7%, Spania 0,3% etc.), America de Nord 7,0% (SUA 6,3%, Canada 0,7%), Africa de Nord si Orientul Mijlociu 8,43% (EAU 4,2%, Arabia Saudita 1,2%, Israel 0,9%, Iran 0,4%, Iordania 0,3% etc.), alte tari din Europa de Vest 5,66% (Elvetia 5,3%), Africa (fara Africa de Nord) 3,01% (Africa de Sud 2,0%), America Latina 1,83% (Brazilia 0,7%, Argentina 0,5%, Chile 0,3%) , CSI 1,6% (Rusia 1,1%, Ucraina 0,5% etc.), Europa de Est 0,17% (Romania 0,12%), tari nespecificate 27,81%.

Investitiile straine

Conform datelor Studiului economic, investitiile straine directe in anul financiar 2010 -2011 au fost de 61,9 miliarde dolari,în scădere cu aproximativ 8.2 miliarde față de anul financiar precedent. Investitiile straine directe cumulate in perioada ultimilor cinci ani au fost de aprox. 220 miliarde USD.

Principalele surse ale investitiilor straine directe in perioada august 1991 – iunie 2008 au fost: Mauritius, SUA, Marea Britanie, Olanda, Japonia, Singapore si Germania.

Principalele sectoare care au atras investitii straine directe in perioada august 1991 - iunie 2011 au fost serviciile, echipamente electrice, telecomunicatiile, transporturile, productia de autovehicule, combustibilii, produsele chimice si constructiile.

Investitiile de portofoliu au inregistrat un trend ascendent, plecand de la o valoare de numai 2,1 miliarde dolari in anul financiar 2010 -2011, iar pe primele două luni din anul financiar fiscal 2011 – 2012 acestea au ajuns la 0,2 miliarde dolari.

Prezenta companiilor multinationale

Companiile multinationale prezente in clasamentul Fortune 500 isi orienteaza din ce in ce mai mult activitatile spre piata indiana. Un recent studiu intocmit de Camera de Comert Indo-Americana arata ca 220 de companii din topul Fortune 500, din tari precum SUA, Marea Britanie, Germania, Franta, Japonia, Olanda, Coreea de Sud, Elvetia, Canada, Suedia, sunt prezente in India.

Companiile multinationale din topul Fortune 500 au investit in India in domenii diverse, precum industrie alimentara si bauturi (Coca Cola, Pepsi), electrocasnice (Samsung, Philips, LG, Canon, Electrolux), industria auto (General Motors, Ford, Toyota, Fiat, Hyundai, Bosh, Visteon, Renault, Volkswagen, Skoda, Saint-Gobain), computere si software (IBM, Sun Microsystems, Honeywell), industria farmaceutica (GlaxoSmithKline, Pfizer), bunuri de consum (Unilever, Revlon, Loreal), servicii financiare (Citigroup, HSBC, Ambro Bank, Price Water House Cooper, Standard Charterer), asigurari (Allianz, Prudential), tehnologie (Siemens, ABB, Alstom, Bombardier), logistica (FedEx, UPS, DHL, TNT), petrochimie si industria chimica (British Petroleum, Shell, BASF, Cairn).

Intr-un alt plan, aproape 250 de companii din cele 500 sunt clienti ai companiilor indiene specializate in tehnologia informatiei, in principal prin procesul de outsourcing.

Investitiile Indiei in strainatate

Investitiile Indiei in strainatate au inceput sa fie liberalizate progresiv din anul 1995 prin aprobarea “Guidelines on Indian Investment Abroad”.

In perioada aprilie 1996-martie 2004 au fost aprobate 5066 de propuneri de investii in strainatate, investiile efective depasint 6 mld. $. In anul 2004-05 acestea au fost de 2,4 miliarde dolari, fata de 1,9 miliarde cat au fost in anul financiar 2003-2004, pentru ca in anul financiar 2010-2011, sa atinga nivelul de 43,9 miliarde dolari.

Principalele destinatii in aceasta perioada, au fost in ordine: SUA, Canada, Europa, Orientul Mijlociu, Africa, Rusia, Mauritius si Insulele Virgine.

Intr-o prima etapa investitiile indiene s-au orientat catre SUA, Marea Britanie si Asia de Sud-Est. Astfel, firmele indiene au peste 440 investitii in Marea Britanie, India fiind al 8- lea investitor in aceasta tara; 92 de firme cu participare indiana la capital actionau in SUA in 2002 generand afaceri de 2,2 miliarde dolari si utilizand 19 mii angajati; 1141 de firme indiene au operatiuni comerciale in Singapore.

Organizatii internationale, acordurile comerciale, masuri de protectie

India agreaza si propune partenerilor sai cinci tipuri de negocieri atat la nivel bilateral cat si regional:

1. Acorduri de Cooperare Economica Cuprinzatoare (Comprehensive Economic Cooperatin Agreements – CECA) – reprezinta ultimul stadiu de negociere oferit de India partenerilor sai pana in prezent. Logica unei astfel de negocieri o reprezinta translatia de la simpla liberalizare a comertului cu bunuri spre domenii precum serviciile, investitiile, standardele, aviatie civila, educatie, etc. Obiectivul este de a echilibra slabiciunile (comertul cu bunuri industriale) cu avantajele (comertul cu servicii si investitii). Pana in prezent, India a semnat un singur acord CECA, cu Singapore;

2. Acorduri de Comert Liber (Free Trade Agreements – FTA) – in cazul Indiei aceste acorduri sunt de tipul conditional. In mod normal, ele incep cu un Program de Beneficii Initiale (Early Harvest Programme - EHP), unde eliminarea treptata a tarifelor se intinde pe o perioada de timp. Apoi, sunt aplicate diverse formulari precum seturi de liste, unde tarifele sunt reduse gradual dar nu eliminate complet, putand fi clasificate ca avand un “curs normal” sau un curs “sensibil”. Mai mult, exista si o lista negativa unde nu sunt aplicate reduceri ale tarifelor;

3. Aranjamente de Comert Preferential (Preferential Trade Arrangements – PTA) – sunt semnate de obicei cu tarile si regiunile unde se inregistreaza o incetinire a comertului intre ambele parti. De obicei acest tip de negociere conduce spre finalizarea sub forma de acorduri de comert liber;

4. Grupuri Comune de Studiu (Joint Study Groups - JSG) – sunt utilizate de India pentru a conduce studii de fezabilitate privind comertul si alte domenii ale liberalizarii. In aceasta faza sunt identificate domeniile si constituite listele pentru angajamente reciproce care, in cele din urma, se vor regasi in cadrul unui acord de cooperare economica intre cele doua parti;

5. Dialogul Economic si Comercial (Economic and Commercial Dialogue) – este rezervat de India principalilor sai parteneri comerciali, SUA si UE;

- India este membra in urmatoarele organizatii internationale sau regionale: Banca Asiatica de Dezvolatre, Banca Mondiala, BIRD, FMI, OMC, OMS, Organizatia Mondiala a Vamilor, Organizatia Mondiala a proprietatii Intelectuale, Organizatia Mondiala de Meteorologie, FAO, Organizatia Mondiala pentru Standardizare, Organizatia Internationala a Muncii, IATA, Corporatia Financiara Internationala, Agentia Multilaterala de Garantare a Investitiilor, Agentia Internationala pentru Energie Atomica, UNCTAD, SARC.

- India beneficiaza de tratament comercial preferential in cadrul SGP si SGPC.

- India are Acorduri de comert liber cu Nepal si Sri Lanka.

- In ultima perioada guvernul indian a luat mai multe initiative pentru negocierea si semnarea unor acorduri de comert liber, astfel:

a) in 2003 a fost semnat un Framework Agreement on free Trade Area cu Thailanda, iar in anul 2004 s-a semnat Protocolul de implementare a Early Harvest Scheme.

b) in august 2004 a fost semnat “Framework Agreement on Economic Cooperation intre India si Gulf Cooperation Council”, in baza caruia partile vor lua masuri pentru extinderea si liberalizarea comertului , inclusiv intierea de discutii privind oportunitatea unui Acord de comert liber.

c) se afla in negociere acordul de liber schimb (FTA) cu Uniunea Europeana.

Asociatiile industriale si patronale din India sustin, totusi, ca industria autohtona este franata, in principal, in dezvoltarea sa de factori externi, dintre care se mentioneaza acordurile de liber schimb existente precum si importuri ieftine din China, SUA, Europa de Est, Rusia si Coreea.

Pentru redresarea acestei stari de fapt producatorii locali solicita interventia Guvernului Central in scopul protejarii industriei autohtone, prin aplicarea de bariere netarifare la importurile ieftine. Acestia intreprind actiuni hotarate pentru a determina Ministerul Industriei si Comertului sa introduca taxe anti-dumping la importuri, atunci cand considera ca acestea le-ar afecta realizarea productiei.

In aceste conditii gradul de protejare al economiei locale este inca destul de rifdicat.

- India are acorduri pentru evitarea dublei impuneri cu 65 tari.

5. POLITICA DE EXPORT-IMPORT A INDIEI

Reglementare

Activitatea de comert exterior este coordonata de catre Ministerul Industriei si Comertului – Directia Generala a Comertului Exterior (DGFT).

Activitatea se desfasoara in baza Foreign Trade Development & Regulatory Act nr.22 din 7.08.1992, care a suferit pe parcurs modificari.

Companiile care desfasoara operatiuni de comert exterior trebuie sa aiba detina un cod de import-export valabil, care se obtine de la Autoritatea Regionala a Licentelor.

Licentele de import sunt eliberate de catre DGFT, pentru majoritate produselor fiind necesare licente de ordin general (Open General License).

Marfurile care nu sunt supuse Open General License sunt:

- marfuri interzise (produse care afecteaza siguranta nationala, mediul inconjurator, ordinea publica etc.)

- marfuri restrictionate (cele care pot fi asigurate din productia locala-bunuri de larg consum, pietre pretioase si semipretioase, insecticide, pesticide, produse farmaceutice, unele produse chimice, seminte, plante si animale etc.). Aceste produse se importa pe baza de licente speciale.

- marfuri cu destinatie speciala (sunt importate de firme de stat – produse agricole in vrac, produsele petroliere, ingrasaminte (uree), avioane, vase etc.).

Masuri recente

In planul activitatii de comert exterior anul 2004 a marcat anuntarea in luna septembrie, de catre ministrul industriei si comertului, Kamal Nath, a noii politici de comert exterior pentru perioada 2004-2009.

Este primul program-strategie elaborat in acest domeniu si are drept scop dublarea, in cinci ani, a ponderii pe care India o detine in comertul mondial. Se estimeaza ca pana in 2009 exportul indian va atinge 150 miliarde dolari, India urmand sa detina 1,5% din comertul mondial. S-a creat un Consilliu al Comertului care sa urmareasca cresterea exporturilor indiene.

In acest sens au fost identificate cateva de sectoare tinta (agricultura, artizanat si tesaturi manuale, pietre pretioase si bijuterii si pielarie), pentru care s-au prevazut o serie de stimulente. In perioada urmatoare se vor identifica si alte sectoare prioritare.

Noua politica in comertul exterior prevede diverse stimulente pentru exportatori (sub forma a diverse scheme de export), imbunatatirea statutului unitatilor cu productie de export, infiintarea de depozite si zone libere, crearea de zone economice speciale pentru producatorii de artizanat, simplificari procedurale, modernizarea complexului expozitional “Pragati Maidan” in New Delhi, etc.

- target plus: exportatorii care depasesc o anumita rata de crestere beneficiza de “ duty free credit”.

- served from India: exportatorii de servicii individuali care obtin devize de cel putin 500 mii rupii si alti furnizori de servicii care obtin devize de cel putin 1 mil rupii beneficiaza de “duty free credit”.

- EPCG Scheme: faciliteaza exporturile de bunuri si servicii. Imbunatatirile tehnologice sunt facilitate si stimulate.

- infiintarea Services Export Promotion Council pentru identificarea oportunitatilor in piete-tinta si implementarea unor programe pentru penetrarea unor piete strategice.

- exista un program de infiintare a unor centre de promovare a produselor indiene pe diverse piete ( India Trade Centre), cu sprijin financiar si logistic de la Ministerul Comertului, primul centru de acest fel fiind deschis la Bucuresti.

- Free Trade and Warehousing Zone: are rolul de a crea infrastructura comerciala necesara pentru facilitarea importului si exportului de bunuri si servicii. Investitiile straine directe sunt permise in proportie de 100%.

- Export Oriented Units (EOU): sunt scutite de service tax in proportia exportului lor de bunuri si servicii si au dreptul sa retina integral veniturile in devize rezultate din export.

- infiintarea de Software Technology Park (STP) si Electronics Hardware Technology Park (EHTP) si Biotechnological Parks, care poate fi facuta de catre Guvernul Central, guvernele statelor, sectorul privat sau in sistem mixt. Acestea vor beneficia de avantajele EOU.