Indrumar de afaceri pentru piata r. A. Egipt 2014 cuprins capitolul I economia

Eliminarea taxelor vamale la importul din tarile arabe

In conformitate cu regulile de origine detaliate aprobate de Consiliul Economic si Social al Ligii Arabe, Egiptul, alaturi de celelalte state membre ale acestei organizatii, a eliminat cu incepere din luna septembrie 2008 taxele vamale la o larga serie de produse originare din statele membre. Lista acestor produse include peste 4000 de articole din grupele animale vii, peste, produse lactate, cereale, granit, produse chimice, articole fotografice. Nivelul taxarii va fi zero, cu conditia ca produsul in cauza sa inglobeze inputuri ale tarii membre de minimum 40%.

Suplimentar, regimul de scutire de la plata taxelor vamale a fost introdus la importul autoturismelor produse in tarile membre COMESA, Agadir si GAFTA, cu incepere de la sfarsitul anului 2008/inceputul anului 2009, cu conditia ca autoturismele in cauza sa inglobeze inputuri ale tarii membre de minimum 40%.

In acest context, pe piata egipteana s-au facut importuri de autoturisme LOGAN produse de grupul Renault in Romania si, ulterior in Maroc.

Potrivit prevederilor Acordului de Asociere Egipt – UE, cu incepere din 1 ianuarie 2010, taxele vamale pentru autoturismele importate din Uniunea Europeana se reduc anual cu 10% pana la completa eliminare.Cu toate acestea, in luna octombrie 2012, Egiptul a solicitat Comisiei Europene suspendarea, pana in anul 2014 inclusiv, a dezarmarii tarifare la importul de autoturisme. Egiptul nu a adus justificari care sa-i sustina aceasta solicitare.
Agricultura contribuie in prezent cu cca. 13,2 % la PIB ul tarii, avand un ritm anual de crestere de 5,1%. Principalele culturi agricole valorificate la export sunt: bumbacul (in scadere, datorita preturilor ridicate), legumele, fructele, orezul si ingredientele alimentare. Cultivarea cerealelor este larg raspandita, dar productia rezultata nu reuseste sa satisfaca decat jumatate din necesarul de consum intern, completarea facandu-se cu importuri, in special pentru grau, porumb, tutun, cafea, ceai, fasole, linte. ulei.

Exporturile de produse agricole au crescut de la 471 mil EGP la inceputul anilor `80 la 12,1 mld. EGP in 2011/2012 (circa 2 mld US$). Bumbacul brut a reprezintat cca 8,3% din exportul de produse agricole in anului fiscal 2009/2010, principalii importatori fiind India, Pakistan si China. Principalul produs agricol la exportul egiptean este insa orezul care a reprezentat 14,4% din totalul exportului in 2011/2012. Alte produse importante la export: citrice, cartofi, plante medicinale, condimente, alune etc. Tarile UE absorb peste 40% din totalul exportului de produse agricole egiptene.

Legat de agricultura, o mare cerere la import se inregistreaza la ingrasamintele chimice, unde productia autohtona acopera numai circa 2/3 din necesar. 
Sectorul industrial, avand o structura diversificata, a beneficiat de investitiile tarilor bogate din Golf si de forta de munca locala, ieftina si abundenta. Ponderea industriei manufacturiere in PIB este de 16,1%. Egiptul este principalul producator regional de metale in forma primara si prelucrata, produse chimice, vehicule, produse farmaceutice,  textile, confectii, produse electrocasnice.
Sectorul textile – imbracaminte este paradoxal unul din sectoare productive care depinde de import datorita preturilor ridicate ale fibrelor de bumbac produse in tara. Subsectorul bumbacului si al produselor din bumbac este “ coloana vertebrala” si principala sursa de avantaj comparativ, cu o productie valorica de cca 20 mld. EGP. Egiptul este principalul exportator african si al 2-lea exportator din intreaga zona Africa si Orientul Mijlociu de textile si imbracaminte catre SUA. Sectorul public detine 90% din filaturile de bumbac, 60% din tesatorii si 30% din productia de articole de imbracaminte.
Din punctul de vedere al industriei cimentului Egiptul este cel mai important producator regional, cu o productie anuala de 40 milioane tone, realizata in cele 15 fabrici in functiune, controlate in proportie de 70% de capitaluri straine ( Lafarge, Mexico Cement si Italcement). Suez Cement este principalul producator (7,85 mil. tone/an), urmat de Egyptian Cement Co si Assiut Cement. In ultima perioada se remarca dificultati in crestere in productia egipteana de ciment pe fondul intreruperilor frecvente de alimentare cu gaze si pacura a fabricilor dar si a grevelor.
Sectorul metalurgic. Egiptul produce bare utilizate in constructii (domina piata, cu o capacitate de peste 6 mil.tone) si tabla (capacitate 2,8mil. tone si 3 producatori) utilizata in industria automobilelor, constructii, produse de larg consum. Se importa deseuri din fier si tagle.

Industria autovehiculelor este reprezentata, in principal, de liniile de asamblare de autovehicule si productia de componente (piese de schimb). La nivelul anului 2012 existau 17 uzine pentru productia de autovehicule, cu 27 de linii de montaj pentru autoturisme, autobuze si camioane, la care se adauga 300 de fabrici producatoare de componente si piese de schimb. Repartizarea pe categorii de autovehicule indica urmatoarea structura a industriei de resort in 2012: 76% autoturisme; 17% autocamioane; 7% autobuze.

Daca in 2004 productia locala de autovehicule totaliza 72.417 unitati, in 2010 productia a crescut cu 314%, la 317.488 unitati (potrivit datelor facute publice de secretarul general al Egyptian Automobile Manufacturers Association in aprilie 2012). Principalii parteneri externi (General Motors si Chevrolet) au anuntat intentia de a se retrage de pe piata egipteana.

Autoritatile de la Cairo intentionau sa dezvolte aceasta industrie spre a deveni un centru regional pentru productia de componente auto. In acest scop a fost infiintata o zona industriala speciala in orasul 6 Octombrie. In aceasta zona au fost atrase 35 de firme internationale din ramura auto.

Exporturile egiptene de piese si componente auto au fost in 2012 de 290 milioane $.

In domeniul pieselor si componentelor auto activeaza 370 de firme egiptene.
Productia de energie electrica a tarii a atins in august 2012 14.406 milioane KWh, odata cu intrarea in functie a centralei North Cairo, in timp ce consumul se situeaza, in aceeasi perioada, la nivelul de 14.734 milioane KWh, cresterea fiind de 8% fata de anul anterior. Potrivit IEA, in 2012 gradul de electrificare al Egiptului era de 99,4%, cel mai inalt din continentul african. Puterea instalata la nivelul anului 2008 a fost de 23,4 GW (20,3 GW din surse de generare termo, 2,8 GW hidro si 0,3 GW din surse eoliene).

Minsterul Electricitatii a declansat primiii pasi in directia construirii primei centrale solar-electrice in Egipt, la Koraymat (la sud de Cairo) care va avea o capacitate de 140 MW si va costa circa 300 milioane $.

In cautarea de resurse nepoluante si mai ieftine, Egiptul a trecut la valorificarea potentialului de generare pentru 20.000MW pe baza de energie eoliana la Marea Rosie.

In paralel, Consiliul National pentru Productie si Probleme Economice a lansat un apel ferm pentru urgentarea construirii primei centrale nuclear-electrice in Egipt la Dabaa (pe malul Mediteranei, la vest de Alexandria, cu o capacitate de 1.000 MW), unde exista toate conditiile recomandate de IAEA. Semnalul atrage atentia asupra necesitatii stringente pentru cresterea resurselor de apa in Egipt, obtenabila numai prin desalinizarea apei marine, ceea ce presupune cresterea sustinuta a productiei de energie electrica. Vandalizarea, de catre triburile de beduini, in ianuarie-mai 2012, a amplasamentului si facilitatilor de la Dabaa a anulat in mare masura demersurile egiptene in domeniul energiei nucleare. Costul construirii de noi centrale electrice (nucleare si termice) in urmatorii 15 ani este estimat la 95 miliarde dolari, cu care se va putea asigura necesarul de circa 20,5 miliarde m.c. de apa pentru cuprinderea in circuitul agricol a 3,4 milioane feddani terenuri desertice.

1.3. Comertul exterior 

Egiptul a inregistrat in anul fiscal 2011/2012 exporturi in valoare de 25,01 mld$, si importuri in valoare de 50,33mld$. Principalii parteneri sunt: UE cu 6,5 mld$,SUA 5,8 mld$, tarile arabe cu 2,8 mld$ si tarile asiatice cu 2,1 mld.$.

Exporturile cuprind petrolul si produse petroliere, bumbac, textile, produse chimice, produse farmaceutice, produse agricole, in timp ce importurile constau in principal din masini si echipamente industriale, petrol si produse petroliere, mijloace de transport, ingrasaminte chimice, produse alimentare, produse chimice, piese auto, tutun, computere etc.

	2003/04	2004/05	2005/06	2006/07	2007/08	2008/09	2009/10	2010/11	2006/07	2007/08 (9 luni)
Export	10452,5	13833,4	18455,1	22084,2	29330,1	25013,2	23873.1	30,611	22084,2	20837,8
Import	18286,3	24192,8	30441,0	38823,2	62760,2	50337,1	48993,1	59,94	38823,2	37628,6
Sold	-7833,8	-10359,4	-11985,9	-16739,0	-33430,1	-19638,1	-25120,0	27,3	-16739,0	-16790,8

                                                                                                                                           mil. USD

 

Structura exporturilor  mn. USD	2005/2006	2006/2007	2007/2008	2008/2009	2009/2010 2010/11
Petrol si produse petroliere	10429,5	10266,3	14753,6	11004,5	10258,6 9170,0
Materii prime	522,2	617,5	1092,5	920,2	1272,6
Semifabricate	1188,4	1982,1	1833,6	1909,9	1624,8
Produse finite	5171,8	7519,1	10931,15	10554,8	10070,9
Bumbac	146,3	109,8	193,6	73,6	120,2

 

Piete export 2009/2010	Valoare-mil. USD
UE	8479,8
Asia	3400,0
SUA	4408,7
Europa de Est	1072,9
Federatia Rusa si CIS	119,9
Tarile Arabe	4761,3
Africa	380,9
Australia	18,3
Altele	1231,3

Structura importurilor   mn.USD	2005/2006	2006/2007	2007/2008	2008/2009 2011
Petrol si produse petroliere	2598,5	2775,8	4896,6	4419,3 9275
Materii prime	5175,9	5646,0	9682,3	6464,6 5545,2
Semifabricate	8415,6	10531,0	15385,9	16653,3 16264,1
Aparatura electronica si electrotehnica	7887,6	9845,2	11870,6	10268,7 12398
	3530,9	5281,3	8518,4	9601,6 12250,4

Piete import 2009/10	Valoare mn.$
UE	17890,5
Asia	10517,1
SUA	5299,8
Europa de Est	6014,3
Federatia Rusa si CIS	1360,0
Tarile Arabe	5404,8
Africa	560,0
Australia	245,9
Altele	1700,7

Surse:

Monthly Statistical Bulletin-Central Bank of Egypt, April 2011
1.4. Balanta de plati

Intrarile pozitive sunt date de veniturile din tranzitul prin Canalul Suez, serviciile din turism, veniturile diasporei egiptene (peste doua milioane de egipteni traiesc in tarile Golfului, Europa si SUA), exporturile de titei si ajutoare externe. Datoria externa a Egiptului a crescut ajungand la 43,2 mld$ in 2013, ceea ce reprezinta cca.18,9% din PIB. Rezervele valutare ale R.A.Egipt care totalizau in decembrie 2010 36 mldUS$ s-au diminuat la 15,3 mld US$ la finele lunii august 2012, revenind, in august 2013, la circa 20 mld. dolari ca urmare a invuziilor de capital din Arabia Saudita, EAU si Kuwait. Datoria publica interna in raport cu PIB in anul fiscal 2012/2013 a fost de 1,53 trilioane L.E., comparativ cu 935,mld.LE in anul fiscal 2011/2012, ceea ce reprezinta cca 96% din PIB.  

1.5 Sectorul financiar – bancar – asigurari

Au fost emise o serie de acte normative de reglementare in domeniu:

- Lege privind aprobarea si modificarea datelor de depunere a bilantului;

- Decret Prezidential privind admiterea Egiptului ca membru al “Conventiei Internationale privind simplificarea si armonizarea procedurilor vamale”;

- Decizie Bancii Centrale a Egiptului privind amendarea Legii privind organizarea si functionarea “Federatiei Bancilor Egiptene”;

- Decizie privind impozitarea cu 85LE/tona la export a cimentului inclusiv clinkerita;

- Decizie privind introducerea si calificarea profesiei de “Market Maker” pe piata de capital;

- Decizie privind reglementarea pe piata de capital a companiilor nelistate la Bursa;

- Decizie privind modificarea Legii asigurarilor in ceea ce priveste activitatea de asigurare si re-asigurare a companiilor;
Sectorul bancar

In anul 2003 a intrat in vigoare noua Lege a bancilor si regimului de schimb valutar,cele mai importante elemente ale acesteia fiind:

• 
  Banca Centrala a Egipt este persoana juridica dependenta de presedintele R.A. Egipt si controleaza functionarea celorlalte banci;
  
• 
  Capitalul bancilor egiptene trebuie sa fie de cel putin 500 mil. LE (emis si subscris in totalitate), iar cel al filialelor bancilor straine care opereaza in Egipt de cel putin 50 mil. $, sau echivalentul sumei in alte valute;
  
• 
  Bancile sunt libere sa decida cu privire la preturile si dobanzile practicate in cadrul operatiunilor curente;
  
• 
  Bancile isi pot incheia activitatile doar dupa obtinerea aprobarii Bancii Centrale;
  
• 
  Cetatenii egipteni si strainii pot detine orice procentaj din capitalul bancilor. Totusi, detinerea a mai mult de 10% din capitalul emis al unei banci, sau orice alt procentaj care da dreptul de control asupra bancii, trebuie sa fie autorizata de Banca Centrala;
  
• 
  Banca Centrala are dreptul de a anula inregistrarea bancilor si filialelor bancilor straine care opereaza in Egipt daca acestea contravin Legii bancilor sau daca adopta politici care dauneaza interesului economic general sau interesului deponentilor sau al actionarilor;
  
• 
  Secretul operatiunilor bancare este garantat, cu cateva exceptii, inclusiv obligatia bancilor de a furniza informatii in urma unei decizii judiciare sau arbitrale, sau daca acest lucru este prevazut in Legea prevenirii spalarii banilor;
  
• 
  Persoanele private si juridice egiptene au dreptul de a pastra valuta straina detinuta in banci si pot incheia tranzactii locale si externe prin intermediul acestora. In trecut,au existat anumite restrictii cu privire la dreptul exportatorilor egipteni de a pastra totalitatea incasarilor din exporturi in valuta straina si, chiar daca aceste restrictii au fost anulate de noua Lege a bancilor, nimic nu impiedica guvernul de a le reintroduce in viitor, daca se va considera necesar;
  
• 
  Vanzarile si cumpararile in interiorul tarii (pentru marfuri sau servicii) trebuie sa fie efectuate in valuta nationala (LE), iar cursul de schimb al acesteia fata de valutele straine este determinat de valorile de piata, conform regulilor referitoare la organizarea pietelor de schimb valutar, reguli decise de Primul ministru, la recomandarea Bancii Centrale;
  
• 
  Legea asigura dreptul calatorilor de a introduce sau de a scoate din Egipt valuta straina, cu conditia ca sumele sa nu depaseasca 10.000 US$ sau echivalentul sumei, la intrarea sau iesirea din tara.
  

In sectorul bancar a continuat sa fie implementat Programul de reforma si restructurare adoptat in anul 2005. Programul prevede infiintarea de banci cu capital majorat prin absortie, fuziune sau majorari de capital si ca un corolar reducerea numarului de unitati bancare de la 60 la 41.

O problema importanta a economiei egipteane a fost, in ultimii ani, stabilizarea cursului de schimb al monedei nationale. Pana in 2010 s-a reusit mentinerea cursului la o medie  de 5,5 lire egiptene pentru un USD.  Dupa doi ani de la revolutia din 25 ianuarie 2011 cursul de schimb a depasit nivelul de 7 LE/1US$.

Paralel cu acest proces, dar avand acelasi obiectiv si trend ascendent, s-a inscris si restructurarea sistemului bancar, proces realizat  atat prin fuziuni a unitatilor bancare, cat si prin accelerarea ritmului de privatizare a acestora. In perioada 2004 – 2007 au fost vandute 14 banci egiptene. In prezent se mentin pe piata bancara egipteana doar 3 banci cu capital de stat: Bank Misr, National Bank of Egypt si Banque du Caire.

Guvernul este interesat in promovarea dezvoltarii calitative a sistemului bancar. Se preconizeaza ca numarul bancilor egiptene sa se reduca la 22 (de la 50) in urmatorii ani, ca urmare a legii privind majorarea de capital la 500 mil LE/banca.