Indrumar de afaceri

INDRUMAR DE AFACERI

REPUBLICA ARABA SIRIANA

- 2009 -
CUPRINS:
I. Prezentare generala p.2
II. Sumar al mediului economic p. 4
III. Mediul de afaceri p.6
IV. Perceptia asupra coruptiei p. 7
V. Bariere netarifare si dificultati asociate acestora p.8
VI. Evolutii recente ale economiei siriene p. 17
VII. Comertul exterior al Siriei p. 27
VIII. Regimul de investitii p. 35
IX. Perspectivele dezvoltarii relatiilor romano-siriene p. 37

X. Informatii utile pentru calatorii de afaceri p. 40

I. PREZENTARE GENERALA
A. DATE GENERALE

Forma de guvernământ: republică prezidenţială

Poziţia geografică şi vecinii: este situată în sud-vestul Asiei (Orientul Apropiat) având ca vecini: Turcia, Irak, Iordania, Liban şi Israel.

Suprafaţa: 185.180 kmp. Este organizată administrativ în 14 guvernorate (muhafazate).

Climat: continental şi uscat în interior, umed pe litoral. Frig din decembrie până în aprilie, vara temperaturi de până la 45⁰C.

Populaţia: cca. 19,04 milioane locuitori (2005). Structura etnică: 90,3% arabi, iar restul, kurzi (6%), armeni (0,6%), palestinieni, cerkezi, turci, evrei ş.a. Circa. 400.000 sirieni sunt emigranţi, mai ales în statele Golfului. În Golanul ocupat trăiesc cca. 20.000 locuitori. Rata natalităţii: 2,7% (estimări 2001); durata medie de viaţă – 69 ani (70 ani-femei, 67,9-bărbaţi).

Oraşe importante: Damasc - capitală, Alep, Homs, Hama, Lattakia.

Organizare administrativă: Siria este împărţită în 14 provincii.

Limba oficială: araba; alte limbi vorbite: kurda, armeana.

Ziua naţională: 17 aprilie, dată la care, în 1946, odată cu retragerea trupelor franceze de pe teritoriul Siriei, a fost dobândită independenţa ţării.

Moneda naţională: lira siriană (1 USD ~46 L.S.).

Religia: musulmani suniti 74%, alte denominari musulmane (siiti, cu ramurile alawite si druze) 16%, crestini – sub 10%.

Scurtă istorie a ţării: Siria reprezintă unul dintre străvechile focare de civilizaţie din Orientul Mijlociu. In antichitate a suferit influenţe culturale ale sumerienilor, assiro-babilonienilor, egiptenilor, arameenilor, fenicienilor şi grecilor.

În anul 64 d.C., Siria a fost cucerită de romani şi transformată în provincie romană. Începând din secolul IV d.C. a făcut parte din Imperiul Bizantin.

În secolul al VII-lea a intrat sub stăpânirea arabilor. În secolele XI-XIII, unele părţi ale ţării au fost cuprinse în statele feudale create de cruciaţi în zonă. In perioada 1260-1516, s-a aflat sub dominaţia egiptenilor, iar între anii 1516-1918, a fost provincie a Imperiului Otoman. În 1920 a intrat sub mandatul Ligii Naţiunilor, care a predat-o spre administrare Franţei.

În cursul celui de-al doilea război mondial, Siria a fost ocupată de trupe britanice şi franceze care, în septembrie 1941, au proclamat Republica Independentă Siria. Prerogativele puterii au fost predate guvernului sirian abia în ianuarie 1944, iar independenţa reală şi deplină a fost obţinută la 17 aprilie 1946.

Între anii 1958-1961, Siria a făcut parte din uniunea cu Egiptul, în cadrul "Republicii Arabe Unite".

În martie 1963, la conducerea ţării a venit Partidul Baas Arab Socialist, care a iniţiat o politică de reforme de orientare socialista (reforma agrară, naţionalizarea marilor întreprinderi industriale ş.a.).

În noiembrie 1970, puterea a fost preluată de generalul Hafez Al Assad (care deţinea funcţia de ministru al apărării), fondatorul "Mişcării Corectioniste", care a exercitat această funcţie până la decesul sau, în iunie 2000. Din iulie 2000 functia de sef al statului este asigurata de Bashar al-Assad.

Relaţiile cu România

Legăturile datează încă din secolul II d.C. Armatele romane, care au participat la războiul dacic, erau formate şi din legiuni provenind din Orientul Apropiat (sirieni şi palmireeni). Grupuri de colonişti orientali, atestaţi epigrafic la Napoca şi Apullum, s-au aşezat în Dacia în timpul împăratului Hadrian.

Răspândirea creştinismului în ţinuturile româneşti, în secolele II-IV, a fost înlesnită de legăturile multiple ale Daciei Pontice cu oraşele siriene, aflate sub ocupaţie romană.

Între 1653-1654 şi 1656-1658, au avut loc călătoriile în Ţara Românească şi Moldova ale patriarhului Macarie al Antiohiei, în urma cărora însoţitorul său, diaconul Paul din Alep, a scris (în arabă) un memorial, conţinând informaţii valoroase despre principatele române.

Domnitorul Constantin Brâncoveanu şi Antim Ivireanu, mitropolitul ţării, cărturar şi reputat tipograf, au dat curs cererii lui Athanasios Dabbas, patriarhul Antiohiei, şi la Snagov au fost tipărite primele cărţi în limba arabă (la 1701 şi 1702), pentru uzul creştinilor din Siria, Liban şi Palestina.

Constantin Brâncoveanu a oferit oraşului Alep o tiparniţă cu caractere arabe.

Legăturile economice dintre Ţările Române şi Siria sunt atestate nu numai de bogata istorie a comerţului românesc în Imperiul Otoman, dar şi prin frecvenţa negustorilor sirieni în centrele comerciale româneşti.
B. STRUCTURA DE STAT

Organizarea statală: Siria este o republică prezidenţială, durata mandatului preşedintelui fiind de 7 ani. Candidatura la preşedinţie este avansată de Consiliul Poporului (Parlamentul), la propunerea Comandamentului Regional al Partidului Baas Arab Socialist, fiind apoi supusă referendumului.

Constituţia din 1971 proclamă Siria "un stat democratic, popular şi socialist" şi "parte a patriei arabe".

Consiliul Poporului (Parlamentul) se compune din 250 de membri, aleşi pe 4 ani. Ultimele alegeri parlamentare au avut loc în aprilie 2007. Frontul Naţional Progresist, o grupare de 7 partide legale aflate sub umbrela Partidului Baas Arab Socialist, dispune de 167 de locuri garantate (67% din voturi), din care Partidul Baas Arab Socialist 134, iar candidaţii independenţi - 84 de locuri.

Şeful statului: preşedintele Bashar Al-Assad a fost ales în această funcţie în iulie 2000 si reales, prin referendum, in mai 2007.

Bashar Al-Assad este, în acelaşi timp, secretar general al Partidului Baas Arab Socialist, comandant şef al forţelor armate şi preşedinte al Frontului Naţional Progresist.

Vicepreşedintii republicii:

• 
  Farouk al-Shara’a, numit in aceasta functie in februarie 2006;
  
• 
  Dna. Najjah Al-Attar, numita in functie in aprilie 2006.
  

Preşedintele Consiliului Poporului (Parlamentul): Mahmoud al-Abrash (ales in aceasta functie in aprilie 2007).

Preşedintele Consiliului de Miniştri: Mohammad Naji OTRI, din septembrie 2003.

Ministrul de externe: Walid al-Mouallem, numit in aceasta functie in februarie 2006.

II. SUMAR AL MEDIULUI ECONOMIC
Republica Araba Siriana, cu o populatie estimata la 22 milioane locuitori, realiza in anul 2008, conform previziunilor FMI (World Economic Outlook, octombrie 2008), un P.I.B. nominal de 44,5 miliarde dolari (circa 2340 US$/ locuitor). PIB ar urma sa atinga 45,7 mld. dolari in 2009 (crestere cu 5,2% comparativ cu 2008), fata de nivelul de 39 miliarde dolari atins in 2007. La paritatea puterii de cumparare, venitul pe cap de locuitor este estimat la 4900 dolari.

Principalele evolutii ale economiei siriene(previziuni FMI)

	2008	2009
Crestere PIB (%)	4,2	5,2
PIB in preturi nominale, mld. dolari	44,5	45,7
PIB la paritatea puterii de cumparare, mld.dol.	92,8	93,4
Cresterea PIB, inclusiv sectorul petrolier(%)	-4,5	3,2
Cresterea PIB, fara sectorul petrolier(%)	5,5	5,5
Cresterea masei monetare(%)	13,9	12,9
Executie bugetara (% din PIB)	-4,0	-3,0
Venituri bugetare (% din PIB)	22,5	23,4
Executia bugetara fara petroliere (% din PIB fara petrol)	-11,9	-10,1
Venituri bugetare nepetroliere (% din PIB fara petrol)	24,1	23,9
Datoria guvernamentala totala (% din PIB)	40,7	40,5
Exporturi de bunuri si servicii (mld. dolari)	16,8	19,1
Importuri de bunuri si servicii (mld.dolari)	19,1	21,7
Balanta contului curent (mld.dolari)	-1,2	-1,3
Balanta contului curent (% din PIB)	-2,7	-2,9
Rezerve valutare brute (mld. dolari)	18,2	18,5
Datoria externa bruta totala (% din PIB)	15,2	15,6

(Sursa:World Economic Outlook, octombrie 2008)
In ultimii 3 ani situatia economica a tarii s-a ameliorat ca urmare a relansarii cresterii economice. Cresterea economica a fost de 5,1% in 2006, si 6,1% in anul 2007(ultimii ani pentru care exista date oficiale). Volumul exporturilor a depasit, in 2007, nivelul de 11,6 miliarde dolari, cu 14,6% mai mari decat cele inregistrate in 2006, iar importurile s-au cifrat la 13,7 miliarde dolari, in crestere cu 28,8% fata de anul precedent. Volumul toal al comertului exterior sirian a fost de 25,2 miliarde dolari, in crestere cu 22% comparativ cu anul 2006, iar deficitul comercial s-a cifrat la 105,5 miliarde lire siriene (2,1 miliarde dolari), respectiv cel mai inalt nivel din ultimile doua decenii.
Situatia financiara a tarii ramane stabila, cu un grad redus de indatorare la extern si cu un volum al rezervelor in devize de circa 18 miliarde dolari (acopera importurile pe 11 luni). Cursul de schimb al lirei siriene s-a apreciat cu circa 10% in ultimele 12 luni fata de dolar in urma crizei declansate pe piata imobiliara americana in lunile august- septembrie 2007 si a turbulentelor de pe pietele financiare declansate in iulie 2008.
Relansarea economica survine unor reforme care au vizat incurajarea investitiilor private, crearea de locuri de munca, reducerea costurilor si imbunatatirea calitatii bunurilor si serviciilor.
Economia tarii trebuie sa faca fata insa unor provocari serioase cum ar fi reducerea productiei de titei, cresterea consumului local, care se va amplifica in continuare, cresterea demografica, ce lanseaza anual pe piata muncii peste 250.000 de aspiranti, slaba productivitate a muncii precum si slaba dezvoltare tehnologica.
La provocarile mentionate se adauga unele deficiente cronice. Valoarea adaugata a produselor siriene este redusa, aspect care limiteaza atat profiturile cat si salariile. Exporturile se bazeaza in principal pe materiile prime locale, cum sunt petrolul si bumbacul. Structura sectorului privat ramane “familiala”, iar metodele de lucru traditionale.
Centrele de studii specializate apreciaza ca politicile economice siriene se vor concentra, in 2009-2010, pe nevoia de diversificare a structurilor economice si incurajarea investitiilor. Reformele structurale, in special in domeniul fiscalitatii si a subventiilor, vor fi minimale pentru a nu provoca convulsii sociale.Astfel, introducerea taxei pe valoarea adaugata, ce urma sa se aplice incepand cu 1.1.2008, a fost amanata pentru inceputul anului 2010. Numarul produselor asupra careia se va aplica vor fi limitate, iar nivelul acesteia scazut.

Si lansarea bursei de valori din Damasc, preconizata pentru anul 2007, a fost amanata de mai multe ori, evenimentul avand loc in luna martie 2009. Motivul invocat de Comisia de Reglementare este blocarea, de catre SUA, a importului echipamentelor electronice care asigura inregistrarea si consemnarea tranzactiilor (Siria este sub incidenta ordinului “Syria Accountability Act” semnat de presedinele SUA in luna mai 2004).

Scaderea productiei de titei va influenta cresterea economica, cu consecinte asupra situatiei contului curent, care va inregistra deficite. Majorarea importanta a exporturilor nepetroliere si reducerea transferurilor expatriatilor nu vor putea compensa declinul exporturilor de titei. Importurile vor continua sa creasca.
Cresterea economica la paritatea puterii de cumparare urmeaza sa se majoreze cu 4,8% in 2008 si cu 3,3% in 2009. Mediul politic regional ostil va afecta increderea investitorilor, subminand nevoia atragerii capitalurilor straine in sectorul hidrocarburilor. Rusia, Iranul, China, Turcia, unele tari din Golful Persic si Malayezia vor continua sa fie cele mai importante surse de capital pentru economia siriana.
Serviciile vor inregistra in urmatorii doi ani cresteri robuste. Procesele inflationiste vor fi amplificate in continuare de prezenta celor peste 1,4 milioane refugiati irakieni in Siria. Agricultura siriana a fost serios afectata in 2008 de cea mai grava seceta care a lovit tara in ultimii 40 ani, dar si de majorarea pretului la motorina de la 7 lire siriene/ litru la 25 lire siriene/litru ( aproximativ 54 centi SUA) in martie 2008 (pretul a fost redus in martie 2009 la 20 lire siriene/litru). Masura a descurajat fermierii locali sa continue culturile infiintate. Pentru refacerea stocurilor strategice, Siria a fost obligata, pentru prima oara incepand cu anul 1984, sa importe circa 2,4 milioane tone de grau de panificatie.
Siria va continua sa importe anual cate 4 milioane tone motorina pentru a face fata cererii interne. Motorina este cel mai subventionat produs, vanzandu-se pe piata interna cu echivalentul a 42 centi SUA per litru, respectiv aproximativ de nivelul preturilor de import, fara niciun fel de adaosuri.

III. MEDIUL DE AFACERI
Conform raportului din 13 octombrie 2008 al International Finance Corporation, institutie care apartine World Bank Group, mediul de afaceri din Siria a devenit, in ultimul an, putin mai atractiv.

Raportul pe 2009, care acopera perioada aprilie 2007-iunie 2008, plaseaza Siria, din punctul de vedere al mediului de afaceri, pe locul 137 dintr-un total de 178 tari evaluate, in conditiile in care raportul anterior de evaluare, publicat in 2007 pentru anul 2008, situa Siria pe locul 145.

Documentul ia in calcul 10 indicatori legati de cat de facil se pot face afaceri, respectiv cat de facil se poate demara o afacere, se pot obtine licente, se poate angaja forta de munca, se pot inregistra proprietatile, se pot obtine credite, cat de protejati sunt investitorii, modalitatile de plata a impozitelor si taxelor, comertul transfrontalier, rigiditatea contractelor si modalitatile de lichidare a unei afaceri.
Siria ocupa locul 71 in privnta usurintei cu care se inregistreaza activele, locul 84 la lichidarea unei afaceri si locul 99 in materie de plata taxelor. Siria se afla pe ultimul loc in lume (178) in privinta usurintei cu care se poate obtine un credit si pe locul 174 in materie de rigiditate a contractelor incheiate cu entitatile statului.

Comparativ cu anul anterior, situatia din Siria s-a imbunatatit in ceea ce priveste pornirea unei afaceri (pe locul 124, cu un avans de 47 locuri) si comertul transfrontalier (pe locul 111, in scadere cu 16 locuri).

Mediul de afaceri din Siria s-a inrautatit comparativ cu anul 2008 in privinta obtinerii autorizatiilor de constructie (in scadere cu 8 locuri), lichidarea unei afaceri (in scadere cu 4 locuri), protejarea investitorilor (-3), obtinerea de credite (-1) si rigiditatea contractelor (-1).

Dintre cele 19 tari MENA evaluate in clasamentul mentionat, Siria este plasata pe locul 16, in regres cu 3 locuri fata de 2008, fiind depasita de Iran, Irak si Djibuti, tari cu un mediu de afaceri mai putin prietenos. Cu titlu de exemplu, teritoriile Gaza si Cisiordania se situeaza pe locul 14.

Raportul trece in revista si masurile de reforma adoptate de Siria in ultimul an cu relevanta pentru cat de facil se poate derula o afacere, citand inasprirea unor conditii legate de regulile de publicare a datelor companiilor, dar si reducerea, de la 1 ianuarie 2007, a taxei pe profit de la 35% la 28% si crearea unei unitati mai mari de colectare a taxelor pentru facilitarea platii acestora.

IV. PERCEPTIA ASUPRA CORUPTIEI
Indexul de perceptie a coruptiei, elaborat de Transparency International, al carui ultim raport a fost publicat in luna octombrie 2008, clasifica tarile in functie de nivelul coruptiei la nivelul sectoarelor lor publice, inclusiv al guvernelor, asa cum este perceputa de membrii comunitatii de afaceri. In perioada acoperita de ultimul raport (2007-2008), Siria se situeaza pe ultimul loc printre tarile arabe (cu exceptia Irakului). Cu alte cuvinte, Siria este perceputa a fi cea mai corupta tara din Orientul Mijlociu. Fenomenul cel mai ingrijorator in acest cadru este declasificarea rapida a tarii, de pe locul 70 in 2005, pe locul 138 in 2007.
Sistemul economic adoptat de autoritatile statului este denumit economie sociala de piata, o sintagma prin care se incearca preluarea, discutabila, a unor concepte si reguli aplicate in Republica Populara Chineza si in Malayezia.
V. BARIERE NETARIFARE SI DIFICULTATI ASOCIATE ACESTORA
In general, companiile statelor Uniunii Europene care stabilesc relatii contractuale cu autoritatile locale se confrunta cu lipsa de predictibilitate si de transparenta a procedurilor legate de achizitiile publice, care nu respecta standardele internationale in materie (Siria nu este membru OMC).
Masurile restrictive la import, nivelul ridicat al taxelor consulare si de timbru, lipsa de transparenta a procedurilor aferente achizitiilor publice (in special cele legate de scrisorile de garantie bancara, de participare la licitatii si cele de buna executie), restrictiile privind transportul, practicile de monopol in materie de shipping, perioadele de depozitare indelungate cu implicatii financiare, lipsa de transparenta a masurilor sanitare si fito-sanitare, aplicarea aleatorie a legilor referitoare la drepturile de proprietate intelectuala sunt principalele motive de ingrijorare ale partenerilor europeni si, in acelasi timp, factori adversi unui mediu de afaceri favorabil.
a. Masuri restrictive la import
Licentele de import
Importurile se regasesc pe cele 3 liste de mai jos. Toate produsele care nu se regasesc pe aceste liste pot fi , teoretic, importate de firmele de stat si cele particulare.
-Importuri prohibite

-Importuri care pot fi realizate numai de sectorul public sau care necesita, pentru efectuarea lor, aprobarea scrisa din partea agentiilor de stat implicate. Este cazul unor produse agricole sau farmaceutice, care trebuie autorizate de Ministerul Agriculturii si reformei Agrare sau de Ministerul Sanatatii.

-Bunuri care puteau fi anterior importate numai de sectorul public si care, in prezent, pot fi importate si de firme private .

Toate importurile neprohibite necesita licente de import, cu exceptia celor provenind din Greater Arab Free Trade Area (GAFTA) sau Turcia, cu care Siria a semnat ALS intrat in vigoare la 1.1.2007. Licentele sunt valabile timp de un an, cu posibilitatea de a fi prelungite, si se emit de General Organization of Foreign Trade, subordonata Ministerului Economiei si Comertului. Chiar daca procedurile legate de eliberarea licentelor s-au simplificat dupa 2005, acestea nu sunt automate si sufera, in continuare, de lipsa de predictibilitate si de transparenta.

Obtinerea licentelor de import este o procedura destul de laborioasa, companiile trebuind sa mearga la mai multe agentii pentru plata unor drepturi. Procedura este considerata de companiile din Uniunea Europeana ca impovaratoare din punct de vedere financiar si birocratic sau, mai general, ca restrictionare sau distorsionare a importurilor.
Cu toate acestea, au fost adoptate mai multe masuri pozitive incepand cu anul 2005 si, conform promisiunilor facute de adjunctul ministrului sirian al Economiei si Comertului, lista negativa a importurilor va fi desfiintata la finele anului 2008, pe ea urmand sa mai ramana doar articole care afecteaza securitatea nationala sau moralitatea publica.
Contingentele industriale

Companiile europene semnaleaza multe imbunatatiri legate de acest aspect, contingentele fiind in mare masura anulate prin acte normative (produse farmaceutice si produsele industriale) sau in mod tacit.

b. Taxe consulare
Firmele din statele Uniunii Europene sunt obligate sa plateasca consulatelor siriene din strainatate taxe consulare importante pentru legalizarea/certificarea facturilor si documentelor comerciale, percepandu-se, de regula, 1% din valoarea inscrisa in acestea, (respectiv nu mai putin de 16 dolari SUA si nu mai mult de 1500 dolari SUA, conform decretului nr. 144/2003).

Taxele respective mai pot fi platite, la nivelul de 1,5% din valoarea tranzactiei, direct la Directia siriana a Vamilor.

Aceste proceduri contravin regulilor OMC. Pentru a fi conforme cu regulile OMC, taxele consulare actuale (care sunt mai degraba o impunere decat o taxa care sa acopere un cost administrativ), ar trebui inlocuite cu o suma fixa, astfel incat ele sa reflecte numai costurile reale ale serviciului prestat.
Importurile efectuate din tarile GAFTA sau din Turcia sunt scutite de la plata taxelor consulare.
c. Boicotul impus de Liga Araba
Siria participa la boicotul economic impus Israelului de Liga Statelor Arabe. Pe cale de consecinta, exportatorii din statele Uniunii Europene sunt obligati sa produca un certificat de origine prin care precizeaza ca nici bunurile ce fac obiectul tranzactiei si nici materia prima nu sunt de origine israeliana. Uniunea Europeana a insistat permanent asupra faptului ca certificatul EUR-1 constituie dovada suficienta a originii produsului.
Si in cazul expeditiilor, anumitor companii din statele Uniunii Europene li se solicita completarea unui chestionar specific si de detaliu care contine si informatii confidentiale, prin care trebuie sa faca dovada ca nu au filiale, investitii sau reprezentanti in Israel.
Procedurile mentionate mai sus sunt in vigoare chiar daca anumite companii din statele Uniunii Europene care exporta marfuri in Israel au si relatii comerciale cu Siria. Este important a se face distinctie intre a vinde marfuri si a avea filiale sau birouri de reprezentare in Israel.