Indrumar de afaceri

In luna august 2008, Ministerul sirian al Transporturilor a semnat, cu firma franceza MAN-GTI, contracte privind managementul si modernizarea porturilor Tartous si Lattakia in ideea valorificarii pozitiei Siriei de principal culoar de tranzit spre Irak.
Telecomunicatii. In anul 2008, numarul de posturi de telefonie fixa operate de Syrian Telecommunication Establishment (STE) a fost de 4,2 milioane, cu 3,5 milioane abonati. La acestea se adauga doua retele de telefonie mobila: “Syriatel” cu 4,0 mil. abonati si MTN cu 2,2 mil. abonati. In urmatorii doi ani numarul de linii telefonice fixe va spori cu alte 0,5 milioane. Sunt prevazute investitii totale de 6 miliarde dolari in cursul urmatorilor 8 ani, finantate in proportie de 25% de catre stat si 75% de catre sectorul privat.
Tehnologia informatiilor. Inernetul a fost introdus in anul 2000, in prezent numarul utilizatorilor prin S.T.E. si Syrian Computer Society – S.C.S. fiind de circa 340 mii abonati.
Energia electrica. In anii din urma, capacitatea instalata de productie a energiei electrice a crescut ajungand la circa 7200 MW. Electrificarea rurala este realizata in proportie de 98%, retelele electrice ale tarii fiind interconectate cu retelele Egiptului, Iordaniei, Turciei si Libanului. Reteaua de conectare asigura aprovizionarea tarilor participante in situatii de necesitate si permite Siriei sa exporte energie: in septembrie 2006 Siria a livrat energie electrica in Irak (60MW/230 KV), Iordania (200 MW/400KV) si Liban (110 MW/230 KV). Bugetul alocat pentru dezvoltarea sectorului energetic in 2008 este de 550 milioane dolari, urmand ca in urmatorii 10 ani investitiile totale pentru extinderea si modernizarea sistemului sa se cifreze la 10 miliarde dolari.
Apa. Municipalitatile oraselor Damasc si Alep au realizat proiecte care au condus la reducerea pierderilor din retelele de apa. Inlocuirea integrala a tevilor vechi de apa din Damasc (340 km) a fost terminata terminata in 2005. In orasul Damasc se inregistreaza o lipsa de apa din ce in ce mai evidenta si autoritatile sunt preocupate de realizarea unor proiecte, printre care cel mai important este acela de aprovizionare a capitalei din izvoarele situate in zona nord-vestica a litoralului sirian. Bugetul alocat pentru lucrari de dezvoltare aferente acestui sector in 2007 este de 400 milioane dolari.
INTEGRAREA ECONOMICA REGIONALA
Orientul Mijlociu. La 1 ianuarie 1998 Siria a aderat la acordul regional pentru formarea Marii Zone Arabe de Comert Liber (GAFTA), care a devenit operational de la 1 ianuarie 2005. In baza acestui acord, Siria a inceput reducerea cu 10% pe an a taxelor vamale pentru marfurile produse in tarile arabe, astfel ca la finele lui 2007 acestea au fost eliminate in mare parte. Unele produse pentru care era interzis importul din orice tara (articole electrice, cosmetice, articole sanitare), pot fi acum importate din tarile arabe.

Siria are incheiate acorduri de liber schimb cu Iordania, Liban, Irak, Kuwait, Bahrein, E.A.U., Qatar, Sudan, Oman, Maroc, Arabia Saudita si Turcia (intra in vigoare la 1.1.2007) si negociaza in prezent acordurile cu Tunisia si Libia.

Pe baza acordului bilateral semnat cu Libanul in 1998, taxele vamale pentru produsele industriale au fost eliminate in ianuarie 2002. Taxele pentru produsele agricole se reduc pe baza unui program special, care se intinde pe o perioada mai lunga.
Europa. Acordul de asociere Siria – UE, al carui proces de negociere s-a finalizat in luna decembrie 2003, a fost parafat in octombrie 2004. Autoritatile de la Damasc sperau, la vremea respectiva, ca documentul va oferi un mijloc “vital si adecvat” pentru accelerarea programului de dezvoltare si modernizare a societatii siriene, o cale de acces la transferul de tehnologii moderne si aplicarea acestora in economia siriana, precum si de deschidere a pietelor tarilor membre ale UE pentru produsele industriale si agricole ale Siriei.

La solicitarea Frantei, dupa asasinarea fostului premier libanez Rafik Al Hariri, procedurile de ratificare a acordului in Parlamentul European au fost inghetate, cel putin pana la finalizarea anchetei internationale desfasurate sub egida ONU. Siria a parcurs, in lipsa intrarii in vigoare a Acordului de asociere, conform calendarului agreat, toate etapele de liberalizare economica si comerciala chiar si in lipsa unei contraprestatii a statelor membre ale UE.

Relatiile cu statele UE sunt reglementate, in aceste conditii, de Acordul de cooperare semnat de Siria cu Comunitatile Europene in 1977.

Cu ocazia vizitei oficiale la Damasc din august 2008, presedintele francez Nicolas Sarkozy a promis autoritatilor de la Damasc reluarea procedurilor de actualizare a textului acordului in vederea semnarii finale. Chiar daca decizia privind reluarea procedurilor de actualizare si semnare a Acordului de Asociere se ia de membrii UE prin consens, Anglia si Olanda au in continuare rezerve.

Organizatia Mondiala a Comertului. Siria este una din tarile fondatoare a GATT din care s-a retras in 1951 ca urmare a admiterii Israelului. In 2001 si 2005 a fost initiate demersuri in vederea readmiterii in OMC. Ca si in cazul semnarii Acordului de Asociere cu U.E., nu va fi posibila aderarea la O.M.C. fara realizarea reformelor in economie si acceptul SUA. SUA au blocat, de fiecare data, inceperea tratativelor de aderare ale Siriei la OMC.

VII. COMERTUL EXTERIOR AL SIRIEI
VOLUMUL COMERTULUI EXTERIOR
Schimburile comerciale ale Siriei au insumat in 2007 valoarea de 25,2 miliarde dolari, din care 11,6 miliarde dolari exporturi si 13,7 miliarde dolari importuri, rezultand un sold pasiv al balantei comerciale de 2,1 miliarde dolari.
Fata de anul anterior, cresterea procentuala a exporturilor este de peste 14%, a importurilor de 29%, iar pe total schimburile externe au crescut cu 22%. Aceasta crestere este pusa deopotriva pe seama cresterii preturilor la titei pe pietele externe, a unui sezon agricol bun, care a permis obtinerea si comercializarea unui volum sporit de fructe si legume proaspete, cat si a cresterii exporturilor catre Irak si alte tari arabe, ca urmare a intrarii in vigoare a unor acorduri de liber schimb.
Structura comertului exterior sirian
Exporturile siriene de titei si produse minerale s-au ridicat la 221,8 miliarde lire siriene (4,4 miliarde dolari), respectiv 38% din total. Acestea au fost urmate de confectii textile, fire, bumbac brut si incaltaminte, cu un total de 2,2 miliarde dolari, respectiv 18,8% din total.

Pe locul trei s-au situat animalele vii, produsele animale si vegetale si grasimile, cu 1,8 miliarde dolari, urmate de masini si echipamente electrice, in valoare de 524 milioane dolari, produse alimentare si bauturi, in valoare de 468 milioane dolari, produse chimice, in valoare de 418 milioane dolari si metale, in valoare de 264 milioane dolari.

La import, derivatele petroliere s-au clasat pe primul loc, cu 4,8 miliarde dolari, respectiv 35% din total. Comparativ cu anul 2006, importurile siriene de derivate petroliere s-au majorat cu 53% (2,9 miliarde dolari). Produsele metalurgice s-au clasat pe locul 2, la valoarea de 2 miliarde dolari, fiind urmate de masini, in valoare de 1,3 miliarde dolari, animale vii si produse vegetale in valoare de 1,1 miliarde dolari, materiale plastice si cauciuc sintetic, in valoare 934 milioane dolari, produse chimice in valoare de 772 milioane dolari si produse alimentare si bauturi, in valoare de 656 milioane dolari.
Distributia geografica
Italia este principalul importator de produse siriene, cu 22% din total, respectiv 2,5 miliarde dolari. Pe locul 2 se situeaza Franta, cu 1,2 miliarde dolari, respectiv 10,5 din exporturile siriene, urmata de Arabia Saudita, cu 1,1 dolari, respectiv 9,77%, Irak, cu 598 milioane dolari si Turcia, cu 559 milioane dolari.

In anul 2007 Federatia Rusa a fost principalul furnizor de bunuri si servicii pe piata siriana, cu 1,3 miliarde dolari, respectiv 9,7% din total, urmata in ordine de China, cu 1,1 miliarde dolari, Italia, cu 935 milioane dolari, Ukraina, cu 788 milioane dolari si Arabia Saudita, cu 767 milioane dolari.

Exporturile siriene (in milioane dolari)

	2006	2007
Titei si produse minerale	4120	4434
Textile	1880	2188
Animale vii si prod. vegetale	1260	1800
Masini	460	524
Produse alim. si bauturi	500	468
Produse chimice	580	418
Metale de baza	220	264
Total general	10100	11580

Importurile siriene (in milioane dolari)

	2006	2007
Produse petroliere rafinate	3120	4780
Metale de baza	1300	2006
Masini	1260	133
Animale vii si prod. vegetale	1212	1098
Echipamente de transport	960	1012
Produse chimice	1300	772
Produse alimentare si bauturi	500	656
Total general	10620	13690

Principalele destinatii ale exporturilor siriene (in mil. dolari)

	2006	2007
Italia	1979	2527
Franta	889	1225
Arabia Saudita	883	1131
Irak	646	598
Turcia	325	559
Iordania	398	492
Egipt	383	410
Liban	379	343

Principalii furnizori externi ai Siriei (in mil. dolari)

	2006	2007
Federatia Rusa	1087	1334
China	691	1087
Italia	356	935
Ukraina	560	788
Arabia Saudita	544	767
Coreea de Sud	441	620
Egipt	553	594
Turcia	338	528

PRINCIPALELE FIRME DIN SECTORUL PUBLIC SI CONDITIILE PE CARE LE IMPUN LA IMPORTUL DE MARFURI.

In conditiile modului actual de organizare a economiei siriene, cu sector de stat si sector particular, modul de promovare a produselor si serviciilor, de incheiere si derulare a contractelor difera in functie de beneficiarul avut in vedere, fiind necesara o abordare specifica in cazul societatilor de stat fata de cele cu capital privat.
Societatile siriene de stat practica sistemul achizitiilor de produse si servicii prin licitatii, cu depunerea prealabila a garantiilor bancare de participare si a garantiilor bancare de buna executie. In cadrul societatilor de stat exista un sistem birocratic care face greoaie sau extrem de greoaie luarea deciziilor.
Societatile siriene cu capital privat practica sistemul achizitiilor directe, dar si a solicitarilor de oferte (calls for offers).
Societatile publice organizeaza licitatii pentru pentru importul diferitelor produse necesare functionarii unitatilor de stat sau a infrastructurii, precum si pentru realizarea unor proiecte in domeniul industrial, agricol sau al infrastructurii economico-sociale.
Principalele societati de stat importatoare sunt urmatoarele:
- Syrian Petroleum Company (S.P.S.), Damasc, C.P. 2849, tel. [phone], fax [phone];

- Al-Furat Petroleum Company (AFPC), Damasc, C.P. 7660, tel. [phone], fax [phone];

- Syrian Crude Oil Transport Company, Banias, CP 13, tel. [phone], fax 710.418;

- Public Establishment for Power Generation and Distribution, Damasc, CP 3386, tel. [phone], fax [phone];

- Public Establishment for Power Distribution and Exploitation, Damasc, CP 35199, tel.[phone], fax [phone];

- General Organization for Engineering Industries, Damasc, CP 3120, tel. [phone], fax [phone];

- Syrian Telecommunication Establishment (STE), Damasc, tel. [phone], fax [phone];

- General Organization for Cement and Building Establishment, Damasc, CP 5265, tel. [phone], fax [phone];

- General Organization for Textile Industries, Damasc, CP 620, tel. [phone], fax [phone];

- General Organization for Chemical Industries, Damasc, CP 5447, tel. [phone], fax [phone];

- General Organization for Food Industries, Damasc, CP 105, tel. [phone], fax [phone];

- Foreign Trade Organization for Machinery and Equipment (SAYARAT), Damasc, CP 3130, tel [phone], fax [phone];

- General Establishment for Cereal Processing and Trade, Damasc, CP 4106, tel. [phone], fax [phone];

- Cotton Marketing Organization, Alep, CP 729, tel [phone]/7/8, fax [phone];

CONDITII DE LIVRARE, PLATA, PRET PRACTICATE PE PIATA SIRIEI
In general, importatorii sirieni de stat si particulari solicita livrarea produselor in conditia CANDF port sirian (Tartous sau Lattakia), transportul fiind asigurat de exportatori.
Livrarile de marfuri catre societatile de stat siriene, prin conditiile impuse in caietele de sarcini, se efectueaza numai CANDF, iar plata se face prin acreditiv irevocabil deschis la Banca Comerciala a Siriei. Pentru importurile de masini si echipamente unele societati de stat efectueaza plata a 90% din valoare la livrare, la prezentarea documentelor de export, iar 10% dupa receptionarea marfurilor in Siria. De asemenea, eliberarea garantiilor de buna executie este o problema destul de complicata, firmele exportatoare, in afara faptului ca trebuie sa respecte cu strictete conditiile contractului, trebuie sa urmareasaca si realizarea procedurilor impuse de birocratia excesiva din Siria in legatura cu derularea contractelor respective.
Pentru societatile de stat, resursele financiare necesare importurilor provin din surse proprii si alocatii bugetare, iar fondurile necesare realizarii unor proiecte de marime medie sau mare sunt alocate de la bugetul de stat sau provin din imprumuturi externe si credite nerambursabile.
Firmele private finanteaza importurile din resurse proprii sau, partial, cu credite bancare. Importatorii majori care fac afaceri cu marile companii internationale au acces la linii de credit. Contractele pe care le incheie firmele particulare sunt negociate direct cu companiile straine fara nici o influenta a autoritatilor guvernamentale. Toate tranzactiile comerciale pentru importuri trebuie sa se faca prin acreditive deschise prin bancile comerciale din Siria, aceastea solicitand acoperirea 100% din sursele proprii ale ale firmei, care pot fi din sume obtinute din exportul de marfuri siriene sau din afara Siriei.

Oricum, este necesar ca exportatorii sa solicite importatorilor sirieni ca plata sa se efectueze prin acreditiv irevocabil, confirmat, pana se stabileste o relatie de incredere intre cei doi parteneri.

In general, piata Siriei este o piata cu preturi joase, pentru marfuri competitive, cu accent minimal pe calitate, concurenta fiind foarte puternica, iar comerciantii sirieni buni negociatori.

ELEMENTE DE POLITICA COMERCIALA, TAXE VAMALE, MASURI PROTECTIONISTE SI RESTRICTII.

Sistemul vamal sirian este in curs de liberalizare, in conformitate cu principiile convenite in Acordul de asociere Siria-UE, document parafat in octombrie 2004, dar neintrat in vigoare.

Toate produsele importate de Siria sunt supuse taxelor vamale si taxelor unificate (insumare a altor taxe guvernamentale si locale). Taxele vamale variaza intre 1% si 132%, in functie de importanta pe care guvernul o acorda produsului importat. Corespunzator acestor taxe, se adauga si taxele unificate care variaza intre 6% si 35%, dupa aceleasi principii.

Nivelul de taxare practicat in Siria se inscrie in urmatoarele paliere:

Nivel de baza (%)	Taxa unificata (%)	Nivelul efectiv* (%)
0	6	6
1	6	7
7	13	20
15	14	29
30	17	47
50	21	71
75	27	102
100	32	132
132	33	183

* Exclusiv taxa de licenta de 2%
Inainte de 1993, toate produsele importate erau evaluate la cursul “oficial” de 11,25 L.S/dolar SUA. Pe masura liberalizarii treptate a importurilor, rata de schimb aplicata la evaluarea importurilor s-a unificat, calculandu-se, incepand cu 2004 la cursul de schimb practicat de BCS . De exemplu, taxele vamale pentru produsele recent permise la import (ca telefoanele, masini fax, si alte produse electronice) sunt calculate la rata de schimb comunicata de Banca Centrala a Siriei (46,30 lire Siriene pentru dolar la 31.10.2008).

Taxele vamale se inscriu in urmatoarea grila:

Grupa de produse	Nivelul taxei vamale
Animale vii si unele produse medicale	0%
Materii prime si echipamente industriale	1%
Produse semifabricate si intermediare	10% - 16%
Produse de consum finite	29% - 50%
Produse de lux	100% - 132%

Pentru obtinerea informatiilor privind reglementarile vamale solicitantii se pot adresa la:

General Directorate of Customs, Damasc, telefon [phone]; fax [phone].
Guvernul sirian permite importul temporar, fara plata taxelor vamale si taxelor unificate, pentru urmatoarele:

1. 
   Proiecte mari. Companiile straine care executa proiecte in Siria pot importa temporar echipamentele necesare realizarii proiectului. Cand proiectul este terminat, firma straina trebuie sa re-exporte echipamentele.
   
2. 
   Organizatiile internationale pot importa vehicule, mobila si echipamentul necesar.
   
3. 
   Turistii pot intra in Siria cu autoturismul personal pentru o perioada de 3 luni.
   
4. 
   Expozitii si targuri. Prticipantii pot introduce temporar produse pentru expozitii si targuri, care apoi trebuie exportate. Ocazional, autoritatile permit importul definitiv al produselor expuse.
   
5. 
   Proiecte pe baza Legii investitiilor nr. 10/1991. Aceasta lege permite investitorilor importul fara plata taxelor vamale a echipamentelor, masinilor si a altor marfuri necesare proiectelor. Taxe vamale se aplica materiilor prime nesesare prelucrarii. Guvernul a redus recent la 1% taxele vamale pentru unele materii prime.
   

CONDITII SOLICITATE DE AUTORITATILE SIRIENE LA IMPORT

Pentru a import marfuri in Siria, comercianti sirieni trebuie sa prezinte urmatoarele documente:

1. 
   Un conosament.
   
2. 
   Licenta de import valabila.
   
3. 
   Factura comerciala in triplicat in care produsul importat sa fie descris, sa mentioneze pretul si metoda be plata utilizata. Exportatorul trebuie sa includa in factura doua declaratii : a- daca firma sa are un agent comercial in Siria si b – daca firma respecta prevederile Boicotului Israelului.
   
4. 
   Packing list in triplicat.
   
5. 
   Un certificat de origin in triplicat.
   
6. 
   O scrisoare de la banca corespondenta.
   

Toate documentele trebuie certificate de Camera de Comert si de Ambasada Siriei din tara de origine. Din 2001, taxele consulare au crescut de la 0,4% la 1,5% din valoarea marfurilor livrate.

ZONELE LIBERE IN SIRIA
The General Organization for Free Zones (GOFZ) a fost infiintata in 1972 pentru promovarea investitiilor in Siria si pentru a exploata potentialul economic si rolul istoric al Siriei de “pod comercial” intre Est si Vest.
Exista in prezent 9 zone libere - langa orasul de granita Dar’a (societate mixta intre Siria si Iordania), in Adra (nordul Damascului), in Alep, in Damasc si la Aeroportul International Damasc, Hasia, in centrul Siriei, Homs, Hama si, in curs de finalizare, la Deir Ez-Zour. In plus, exista zone libere in porturile Tartus si Latakia.

Guvernul acorda facilitati firmelor care opereaza in zonele libere sub forma scutirilor de taxe vamale si taxe locale, intrarea produselor fara licenta de import, nu exista restrictii de re-export, accesul bancilor particulare in zonele libere etc.

ORGANISMELE PUBLICE SI NEGUVERNAMENTALE CARE FURNIZEAZA INFORMATII ECONOMICE SI COMERCIALE sunt prezentate in anexa Nr. 1.