Indrumar de Afaceri



Yüklə 345.46 Kb.
səhifə1/4
tarix30.07.2018
ölçüsü345.46 Kb.
  1   2   3   4

Indrumar de Afaceri

Bosnia şi Herţegovina (BiH)


  1. D

    1. Denumire oficială:
    Bosnia şi Herţegovina (Scriere latină: Bosna i Hercegovina, scriere chirilică: Босна и Херцеговина)

    Şi-a declarat independenţa faţă de Iugoslavia la 1.03.1992 şi a fost recunoscută internaţional la 6.04.1992. Recunoaşterea reală avea să vină în 1995 odată cu semnarea Acordului de la Dayton, consfiinţit de Pacea de la Paris semnată în 1996.


    ate Generale


2.

Situaţia geografică

:


Ţară situată în peninsula Balcanică în sud-estul Europei. Se învecinează la nord şi vest cu Croaţia (932 km), la est cu Serbia (302 km) iar la sud cu Marea Adriatică (20 km) şi Muntenegru (225 Km). Ţară cu caracter preponderent muntos (Alpii Dinarici) având 50% din suprafaţă acoperită de pădure, preponderent de răşinoase. Există însă zone extinse defrişate. În nord se întinde o câmpie fertilă ce urmează cursul râului Sava (navigabil pe teritoriul BiH). Teritoriul BiH este străbatut de o serie de râuri cu debite constante şi mari a cărui potenţial hidroelectric este, în mare parte, exploatat. Unele zone sunt considerate monumente ale naturii (bazinul Tara la graniţă cu Muntenegru).

3.

Suprafaţă

:

51.129 km2

4.

Climă

:

Relieful accidentat este cauza unui eco-sistem climatic dintre cele mai diverse din Europa. Verile sunt scurte şi răcoroase, iernile severe, pe alocuri geroase cu multa zăpadă şi, în general precipitaţii abundente. În cea mai mare parte a teritoriului, inclusiv capitala, clima este mult mai rece decât cea care ar fi normală poziţiei sale geografice. În apropierea coastei, climatul este de tip mediteranean. Aspectul general în peste 50% din teritoriu este de climat specific montan, rece, umed, cu ierni lungi şi severe.

5.

Populaţie

Structura pe vârste

Emigraţie

Grupări etnice



:

:
:

:


Estimată la aproximativ 3,8 milioane locuitori (1997 cifra cea mai acceptată). Ultimul recensământ oficial a fost făcut în 1991 când populaţia era de 4,4 milioane; un recensământ neoficial al UNHCR realizat în 1996 (după război) evidenţia 3,9 milioane locuitori. Alte surse estimează populaţia la 4,48 milioane locuitori.

0-15 ani: 15%; 15-64 ani: 70%

peste 65 ani: 15%

13 emigranţi / 1000 locuitori

Bosnieci 48%, Sârbi 37.1%, Croaţi 14.3%, altele 0.6% (2000). Termenul de bosniac a înlocuit pe cel de musulman spre a nu exista confuzie cu termenul religios de musulman



6.

Religie

:

Musulmană 40%, ortodoxă 31%, romano-catolică 15%, altele 14% (franciscană, mozaică, etc.). Există o strânsă relaţie între grupurile etnice şi religioase: 95% dintre bosnieci sunt de religie islamică, 95% dintre croaţi sunt romano-catolici şi 95% dintre sârbi sunt ortodocşi pravoslavnici. Tensiunile dintre cele trei grupări etnice, deşi diminuate, se mai menţin provocând des neînţelegeri politice.

7.

Limbi

oficiale


:

Bosniacă, Croată, Sârbă (cu scriere chirilică). In activitatea de comerţ se utilizează engleza. Populaţia din federaţia BiH este, în cea mai mare parte, vorbitoare a limbii engleze. În republica Srpska, limba engleză este vorbită mai cu seamă de tineri; se percepe retincenţă în utilizarea altei limbi. Pentru orientarea mediului de afaceri este de reţinut faptul că panourile indicatoare pe şosele, în republica Srpska sunt rare şi scrise cu litere chirilice. În condiţiile de acces dificil, cu distanţe mari între localităţi, se impune cunoaşterea bazică a alfabetului chirilic, sau utilizarea unui GPS performant.

8.

Scurt istoric

:

Zona a fost locuită din neolitic de iliri ulterior apoi celţi şi romani. Dalmatia si Panonia rămîn în imperiul roman de apus, restul teritorului trece succesiv sub stăpânirea ostogoţilor, avarilor, imperiului bizantin (sec.VI) şi slavilor. Probabil că accesul dificil al teritoriului BiH a determinat întârzierea proceselor de centralizare statală şi apariţie a creştinismului şi dispute privind hegemonia între imperiul bizantin şi regatul ungar. BiH s-a condus prin principii locali care au creat şi o ramură de creştinism „ biserica bosniacă” nerecunoscută nici de catolici, nici de ortodocşi, în final disparută.

Datele existente la această oră arată că au existat numai 2 biserici romano-catolice până la ocupaţia austro-ungară şi nici o biserică ortodoxă. Totuşi Franciscanii au infiinţat o misiune permanentă în Bosnia in secolul XI. Bosnia este cucerită de turci (1463) care, un secol mai târziu cuceresc şi Herţegovina (la acea data parte a regatului ungar). Imperiul otoman a integrat întreg teritoriul regiunii cu numele său istoric – caz unic între statele din Balcani - a reorganizat din punct de vedere administrativ şi social zona, a realizat reforme profunde care au condus la apariţia unei populaţii slave de religie musulmană. A înfiinţat oraşe noi precum Sarajevo şi Mostar care au început un proces rapid de dezvoltare economică şi culturală. Grupările religioase creştine au fost protejate prin decrete până în secolul XIX. O importantă contribuţie la dezvoltare au adus-o evreii sefardiţi izgoniţi din Spania (1492) şi care, în mare parte s-au stabilit in Bosnia. În 1878 imperiul otoman semnează Pacea de la Berlin care prevede şi cedarea administraţiei Bosniei şi Herţegovinei imperiului Austro-Ungar.

Deşi s-au realizat modernizari importante ale vieţii economico – culturale (între altele se aminteşte de primul tramvai electric), tensiunile etnice se acumulează, există o migraţie puternică de populaţii spre zone cu concentrare etnică ce va conduce la existenţa de partide politice naţionaliste, şi în final la asasinarea, la Sarajevo, a arhiducelui Franz Ferdinand, moştenitorul coroanei austro-ungare de către principele sârb Gavrilo – motivaţia începerii primului război mondial. După război, Bosnia intră în noul regat format ce va lua denumirea Iugoslavia, dar îi trebuie câţiva ani spre a fi recunoscută ca entitate. Ocupaţia nazistă (1941) cedează întreg teritoriul Croaţiei independente, apoi în 1943 se hotărăşte de catre Tito şi conducerea din ilegalitate, ca Bosnia să revină în Iugoslavia cu întreg teritoriul său şi împărţirea din perioada habsburgică. Disturbanţele etnice aparute după Tito au evoluat spre declararea independenţei (1 martie 1992) după un referendum care nu ar fi respectat prevederile constituţionale. În 1991 s-a creat Republica croată Herţeg-Bosnia, având populaţia majoritar croată, nerecunoscută de guvernul Bosniei – Herţegovinei (predominant bosniac). Conflictele militare, iniţial între Iugoslavia şi această republică apoi, după recunoaşterea internaţională a Bosniei cu republica Srpska, primul Acord de la Washington (1994) au condus la crearea Federaţiei croato-musulmane în care s-a inclus teritoriul republicii croate Herţeg-Bosnia. În decembrie 1995 preşedinţii Bosniei şi Herţegovinei, Serbiei şi Croaţiei au semnat Acordul de la Dayton, consfiinţit în 1996 prin Pacea de la Paris, ce pune bazele statului în actuala sa structură. Comisia Internaţională pentru refugiaţi apreciază că numărul total al victimelor războaielor a fost de 110.000 persoane decedate şi peste 1,8 milioane refugiaţi.


9.

Moneda naţională

:

Marca Convertibilă (prescurtat BAM sau uzual KM) a fost stabilită de Acordul de la Dayton şi legată de Marca germană, ulterior de Euro (în 2002 odată cu dispariţia mărcii germane). A avut şi continuă să aibe aceiaşi valoare fixă atribuită încă de la creare, schimbul oficial fiind de 1 Euro = 1,95583 BAM. Diviziunile se numesc conform monedei de care a fost legată iniţial, respectiv pfeningi. Euro circulă în paralel şi orice plată poate fi facută în Euro.

9.

Structura administra-

tivă


:

Este o structură complexă cu mai multe niveluri de tip politico-administrativ, care au influenţă directă asupra factorului de putere.

O primă şi cea mai importantă diviziune este împărţirea ţării în două entităţi: Republica Srpska ( cca. 49% din teritoriu) şi Federaţia Bosnia – Herţegovina (se apropie de 51% din teritoriu). Cele două entităţi au fost stabilite prin Acordul de la Dayton, pe baza datelor existente la acea dată. La Dayton nu s-a soluţionat situaţia districtului Brcko, rezolvată ulterior printr-un arbitraj internaţional, care stabileşte, prin hotărâre judecătorească definitivă că districtul se guvernează singur, are un guvern democratic şi multietnic, forţă de poliţie proprie, multietnică, este independent din punct de vedere judiciar, teritoriul aparţine ambelor entităţi în condominium şi este demilitarizat. În district există o prezenţă internaţională de supraveghere importantă, prin Biroul Inaltului Reprezentant (OHR) care se implică în orice decizie. Districtul are o componentă etnică diversificată, nivelul dezvoltării şi prosperităţii fiind substanţial superior mediei din BiH. Există şi părerea că districtul a fost creat spre a împărţi teritoriul republicii Srpska în două.

Federaţia Bosnia şi Herţegovina este împărţită în 10 cantoane, care fiecare au guvern propriu (cu cabinet prim ministru cantonal, ministere, agenţii guvernamentale, etc.) legile federale fiind unice şi valabile pentru toţi. Unele cantoane sunt multietnice şi au implementate legi speciale speciale menite să asigure egalitatea tuturor locuitorilor.

O altă diviziune administrativă o reprezintă municipalitatea (74 în federaţia Bosnia-Herţegovina şi 80 în republica Srpska), fiecare dintre aceste având propriul guvern şi unele legi propri. Pe teritoriul municipalităţii este inclus oraşul care, în general, a dat numele acestei structuri administrative.

Pe lângă structurile amintite anterior există şi 4 oraşe “oficiale” : Banja Luka (este şi capitala, de facto, a republicii Srpska), Mostar, Sarajevo şi Sarajevo de Est. Aceste oraşe au propriul guvern a cărui putere se situează între municipalitate şi canton. Cele două municipii din Sarajevo au mai multe cantoane.

Acordul de la Dayton a stabilit frontierele interne în funcţie de diviziunea etnică, prin urmare nu există frontiere geografice între regiuni iar circulaţia este liberă (totuşi în practică ieşirile şi intrările în altă entitate sunt marcate cu claritate). Există atât în federaţie cât şi în republica Srpska un număr important de persoane ce doresc centralizarea statului, dar în ambele entităţi există politicieni care se opun acestei idei. Croaţii apreciază situaţia ca discriminatorie întrucât ei nu au o entitate proprie, precum sârbii, există şi ideea unirii r. Srpska cu Serbia, dar biroul înaltului reprezentant respinge, deocamdată, categoric aceasta idee (ce ar deschide alte confruntări în zonă).



10.

Oraşe importante

:

Sarajevo, Banja Luka, Bijelina, Tuzla, Zenica, Doboj, Mostar, Bihac, Gorazde, Trebinije, Vişegrad, Visoko. Capitala Sarajevo are aproximativ 550 mii locuitori.

11.

Ziua Naţională, alte sărbători

:

25 Noiembrie (1943, data eliberării de sub nazism şi ieşirii din republica Croaţia independentă);

Zile libere: 1 Mai, 24-25 Decembrie sau 6 ianuarie (Crăciunul conform calendarului gregiorian – croaţii, ori iulian-sârbii), 3 zile de Ramadan, ziua municipalităţii (depinde de municipalitate), sărbatori locale. Structurile administrative locale au posibilitatea de a stabili şi alte zile libere.



12.

Ora oficială

:

Ora Europei Centrale (GMT + 1 oră). Şi BiH utilizează orarul de vară şi iarnă (ora de vară este GMT + 2 ore)

13.

Internet

:

. ba

14.

Drapel

:



Capitolul 1 a fost întocmit în baza datelor publice privind Bosnia şi Herţegovina publicate pe internet sau de către instituţiile guvernamentale ale BiH (FIPA; Camera de Comerţ, Guvernul BiH, Agenţia de statistică. etc.)



  1. Sistemul politic



1.

Consideraţii generale

:

Acordul de la Dayton semnat la 14.12.1995 include noua Constituţie. Conform Constituţiei BiH este o democraţie parlamentară

2.

Puterea executivă

:

Este exercitată de:

- Preşedintele în exerciţiu a BiH şi ceilalţi doi membri ai preşedinţiei rotative (şeful statului). Preşedintele BiH este membru al preşedinţiei rotative (se schimbă la fiecare 8 luni). Cei 3 membri ai preşedinţiei rotative se aleg prin vot direct la 4 ani (cetăţenii din federaţia BiH votează pentru cel croat şi bosniac, cei din rep. Srpska pentru cel sârb). Între atribuţii intră: coordonarea politicii externe a BiH, numirea ambasadorilor (1/3 maxim din federaţie), reprezentarea externă, negocierea şi ratificarea acordurilor internaţionale (cu acordul Parlamentului), propunerea bugetului anual (recomandat de guvern), exercitarea comenzii şi controlului forţelor armate, alte însărcinari acordate de Parlament sau convenite de cele 2 entităţi;

Din noiembrie 2008 funcţia este deţinută de Nebojša Radmanović (sârb). Ceilalţi 2 membri Haris Silajdžić (bosniac), şi Željko Komšić (croat), acesta urmând să preia conducerea rotativă în iulie 2009;

- Executivul, respectiv Consiliul de Miniştri (CM) este condus de preşedintele consiliului de miniştri, Nikola Spirić. Are în compunere 9 ministere, între care şi ministerul comerţului exterior şi relaţiilor economice. Consiliul de miniştri are 18 membri, respectiv cuprinde şi adjuncţii de miniştri, regula fiind că dacă un ministru este dintr-o entitate, primul adjunct este din altă entitate.

Preşedintele CM este numit de preşedinţie şi aprobat de Parlament: el îi alege pe membri cabinetului. CM are ca responsabilităţi îndeplinirea politicilor şi deciziilor luate în domeniile: apărării, informaţiilor, politicii externe, comerţ exterior, politicilor vamale, monetare, financiare interne şi internaţionale, imigraţia, refugiaţii, azilul politic, comunicaţiilor, criminalităţii, inclusiv relaţia cu Interpolul, reglementărilor privind transportul, inclusiv între entităţi, controlul traficului aerian, alte subiecte convenite de entităţi;

- Fiecare entitate are Preşedinţie şi Guvern popriu. În cadrul preşediţiei se menţine reglementarea privind multietnicitatea, guvernele însă respectă mai puţin aceasta. În prezent republica Srpska are ca primul ministru (aşa este denumirea oficială) pe Milorad Dodik.

Federaţia are un număr de 16 ministere, iar republica Srpska un număr similar, respectiv 16 ministere;

Guvernele entităţilor au, conform Acordului Dayton, competenţe în arii ca: finanţe, taxe şi impozite, dezvoltarea mediului de afaceri, legislaţie generală. Entităţile şi cantoanele controlează propriul buget, cheltuielile în infrastructură, sănătate şi educaţie. Pentru o politică fiscală mai unitară s-a creat Autoritatea de Taxare Indirectă (ITA), responsabilă de colectarea TVA la nivelul ambelor entităţi plus districtul Brcko. Totodată autoritatea vamală funcţionează la nivelul întregii BiH, fiind inclusă în structura ITA;



3

Puterea legislativă

:

- Adunarea Parlamentară (în continuare Parlamentul), organismul legislativ în BiH, are 2 camere: Camera Poporului şi Camera Reprezentanţilor. Camera Poporului are 15 delegaţi, două treimi provenind din federaţie (5 bosnieci şi 5 croaţi) şi o treime (5) din rep. Srpska. Sunt selectaţi dintre parlamentarii Camerei Poporului din Federaţie, respectiv Adunarea Naţională a republicii Srpska;
Camera Reprezentanţilor are 42 membri, din care 28 sunt aleşi de federaţie şi 14 de rep. Srpska (în ambele cazuri votul este direct). Are atribuţii legislative, financiare privind instituţiile BiH şi obligaţiile internaţionale, aprobă bugetul instituţiilor BiH şi ratifică acorduri.

- Fiecare entitate are legislativ propriu: în rep. Srpska acesta este Adunarea Naţională (parlament unicameral, 83 membri, are preşedinte sîrb si 2 vicepreşedinţi, unul croat, celălalt bosniac). In federaţia BiH parlamentul este bicameral: Camera Poporului (58 membri: câte 17 corespunzând principalelor 3 entităţi, 7 sunt alţii) şi Camera reprezentanţilor (98 membri). Vicepreşedinţii sunt câte 2 din celelalte entităţi. Cele 10 cantoane au şi acestea Parlamente locale, cantonale, reprezentanţii lor, aleşi direct, fiind membri ai Camerei Poporului;

4

Puterea judecăto-

rească


:

- Curtea supremă este sub controlul ministerului de justiţie.
- Curtea Constituţională are 9 membri: 4 sunt aleşi de Camera Reprezentanţilor din federaţie, 2 de Adunarea Naţională a rep. Srpska şi 3 de către preşedintele Curţii Europene a Drepturilor Omului după consultarea preşedinţiei. Are atribuţii privind orice dispută constituţională pe întreg teritoriul BIH;

5

Puterea reală

:

Cea mai importantă autoritate politică din ţara de reşedinţă este Biroul Inaltului Reprezentant (OHR) din BiH, demnitatea executivă pentru prezenţă civilă internaţională în ţară. Din 1995 are atribuţii de a anula deciziile parlamentului şi din 1997 de a anula rezultatul total, sau parţial al alegerilor. OHR este des supus criticilor pentru metodele sale nedemocratice. Supravegherea internaţională va lua sfârşit în momentul în care BiH va deveni o democraţie stabilă ce se va putea autoconduce;

6

Partide politice

:

Partidul Acţiunii Democratice, Uniunea Democratică Croată din BiH, Partidul Democratic Sârb, Partidul pentru BiH, Uniunea Democratică Croată-1990, Partidul Bosniac, Uniunea Social Democratică, Partidul Croat al Drepturilor, Alianţa Independenţă Social-Democraţă, Partidul Social Democrat, Partidul Socialist al rep. Srpska, Partidul pentru Progres Democratic, Uniunea Naţional Democratică, Alianţa Popular Democratică, Partidul Patriotic Bosniac, Munca pentru Progres, Partidul Radical Sârb, etc.

Indiferent de nuanţa politică (socialistă, liberală, populară, etc.), în fiecare doctrină a partidelor politice se regăseşte, în plan central, criteriul etnic. În acest mod lupta electorală se dă numai pe plan local, în mediul unde populaţia de o anumită etnie are o pondere mai însemnată, pe plan general disputele electorale devenind dispute între entităţi şi nu orientări politice (fixarea numărului reprezentanţilor etniilor a mai calmat aceste dispute). O altă consecinţă se referă la rolul parlamentelor celor două entităţi, unde disputele electorale au un caracter politic mai evident, şi de aici importanţa care se atribuie acestor puteri legislative;



7

Drept de vot

:

Universal peste 18 ani;

8.

Consideraţii finale

:

Cooperarea dintre state şi instituţiile statale ale celor două entităţi funcţionează în domeniile conceperii şi realizării proiectelor de strategie a politicii comerciale externe şi în plan legislativ. Implementarea strategiilor formulate şi adoptate în comun nu este soluţionată. Nu există încă mecanisme care să garanteze implementarea efectivă şi eficientă a obligaţiilor adoptate de sistemul central administrativ, Constituţia actuală restrângând considerabil puterea instituţiilor BiH prin stabilirea principiului subsidiarităţii în favoarea entităţilor. Nu exista nici o obligaţie prevazută în vreun acord de cooperare între republici în ceea ce priveşte regulile de procedură, cooperarea constituientelor BiH reducându-se la schimburi informale de date. Sistemul administrativ complex: un stat, doua entităţi şi un district autonom, 10 cantoane, 142 municipalităţi şi 13 sisteme constituţionale specifice împărţirii administrative au un impact negativ important asupra cadrului legislativ comercial şi este generatorul unor cheltuieli importante bugetare.

Каталог: Files
Files -> Fövqəladə hallar və həyat fəaliyyətinin təhlükəsizliyi”
Files -> Azərbaycan Respublikası Kənd Təsərrüfatı Nazirliyi Azərbaycan Dövlət Aqrar Universiteti adau-nun 80 illik yubileyinə həsr edilir adau-nun elmi ƏSƏRLƏRİ g əNCƏ 2009, №3
Files -> Ümumi məlumat Fənnin adı, kodu və kreditlərin sayı
Files -> Mühazirəotağı/Cədvəl I gün 16: 40-18: 00 #506 V gün 15: 10-16: 30 #412 Konsultasiyavaxtı
Files -> Mühazirə otağı/Cədvəl ivgün saat 13 40 15 00 otaq 410 Vgün saat 13 40 15 00
Files -> TƏDRİs plani iXTİsas: 050407 menecment
Files -> AZƏrbaycan respublikasi təHSİl naziRLİYİ XƏZƏr universiteti TƏHSİl faküLTƏSİ
Files -> Mühazirə otağı/Cədvəl Məhsəti küç., 11 (Neftçilər kampusu), 301 n saylı otaq Mühazirə: Çərşənbə axşamı, saat 16. 40-18. 00


Dostları ilə paylaş:
  1   2   3   4


Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2019
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə