Notă: Capitolul II a fost întocmit în baza datelor publice privind Bosnia şi Herţegovina publicate pe internet sau de către guvernul BiH.
III. ECONOMIA BOSNIEI ŞI HERŢEGOVINEI (a se vedea şi Anexa 1)
1.
Privire generală
:
BiH era, alături de Macedonia una dintre cele mai sărace republici din fosta Iugoslavie. Războaiele interetnice din perioada 1992-1995 au condus la sărăcirea şi mai accentuată (producţia a scăzut cu 80%). După semnarea Acordului de la Dayton, dar mai cu seamă după 2000, a început să fie simţită o creştere economică, mai accentuat, începând cu anul 2002, procentul depăşiind 5%.
Sectoarele în dezvoltare sunt cele industriale, servicii, comerţ. Deşi agricultura este aproape în întregime privată – încă din perioada iugoslavă – fermele au dimensiuni reduse, sunt ineficiente, BiH fiind tradiţional, un importator important de produse agro-alimentare.
Donaţiile internaţionale imediate încetării războaielor, (cca. 5 miliarde USD) au vizat stabilitatea statului şi instituţiilor nou create şi reconstrucţia infrastructurii de transport şi locuinţe distruse.
Creşterea economică şi a PIB de după 2000 se datorează, în cea mai mare masură, politicii monetare stabile (inflaţie scăzută, stabilitate a cursului de schimb, datorie externa redusă), reformelor fiscale şi liberalizării preţurilor.
Din 2006 economia BiH a fost marcată de câteva evenimente care au condus la menţinerea unei creşteri accentuate a PIB: introducerea TVA, reducerea deficitului de cont curent, creşterea preţurilor – îndeosebi la utilităţi – şi creşteri mai importante în activitate în unele sectoare economice: construcţii (cu deosebire infrastructura – cu finanţare aproape exclusiv externă - şi zonele rezidenţiale, sectorul construcţii industriale fiind restrâns), intermedieri financiare şi producţie industrială.
Piaţa financiar - bancară este dominată şi controlată de bancile străine (peste 81% din piaţa de capital) iar sectorul producţie industrială a avut o dezvoltare generală în ambele entităţi, mult mai pronunţată în R. Srpska (119% în 2006 şi 107% în federaţia BiH).
Implementarea privatizării este un proces anevoios în federaţia BiH şi mult mai de succes în republica Srpska, unde şi nivelul de creştere al producţiei industriale, dar şi celorlate ramuri economice este mai accelerat.
BiH a primit asistenţă substanţială pentru reconstrucţie, ajutoare umanitare deosebite de la comunitatea internaţională (unele date prezintă valoarea acestora la 14 miliarde dolari din 1996); volumul acestora scade permanent, Banca Mondială (BM) a decis reducerea treptată a finanţării şi sprijin doar pe programe, ca urmare BiH trebuie să se pregătească pentru reducerea sprijinului extern. Problema este serioasă cu deosebire pentru federaţie, beneficiara aproape exclusivă a ajutorului financiar internaţional.
2.
Indicatori macroeconomici:
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007–est.
Produsul Intern Brut (mil.US $)
5.307
6.177
8.367
10.020
10.763
12.262
14.665
Produsul Intern Brut/loc.(US$)
1.397
1.614
2.184
2.607
2800
3181
3802
Rata reală de creştere a PIB (%)
4,5
5,5
3,0
6,3
3,9
6,7
6
Populaţia (mii loc.)
3.798
3.828
3.832
3.843
3.844
3.843
3.855
Rata schimb medie anuală BAM/US$
2,1856
2,0768
1,7335
1,5755
1,5728
1,5594
1,4419
Inflaţie (%)
3,1
0,4
0,6
0,4
3,7
7,4
(intr. TVA)
3,0
Rata şomajului
45.5% estimare oficială;
economia „gri” reduce rata la 25-30% (31 decembrie 2004 est.)
Buget (est. 2007)
încasări: $6,952 mld.
cheltuieli: $7,094 miliarde (2007 est.)
În ceea ce priveşte structura proprietăţii, băncile austriece domină piaţa bancară:
Privatizarea băncilor a fost finalizată, la sfârşitul anului 2006 existând 32 de bănci dintre care 22 au capital majoritar străin (deţin 81% din capital). Conform datelor statistice băncile au un capital însumat de cca. 1,33 miliarde BAM (aprox. 665 milioane Euro) din care 1,17 miliarde este privat, statul deţinând 12,4% din acest capital.
5.
Investiţii străine directe
:
(Sursa = FIPA - Agenţia de Promovare a Investiţiilor Străine a Bosniei şi Herţegovinei la 30 iunie 2007):
Saltul spectaculos din sem I. 2007, s-a datorat plăţii efective a pachetului de acţiuni de 64% achiziţionat de Telekom Serbia la Telekom - republica Srpska (în mai s-au plătit 646 milioane Euro).
Principalii investitori: (milioane Euro)
Austria
Serbia
Croaţia
Slovenia
Elveţia
Germ.
Italia
Emirat. Arabe
Turcia
Alţi
953,3
732,8
431,35
320,1
228,45
223,37
94,3
56,7
54
892,54
Sectoare (in %):
Industria prelucrătoare
Bănci
Servicii
Comerţ
Transporturi
Turism
37,7
21
4,9
9,6
0,3
1
Reglementări generale vizând invest. străine
:
- investitorii străini sunt protejaţi împotriva naţionalizărilor, expropierilor, rechiziţiilor sau acţiunilor având efecte similare. Aceste măsuri se pot lua numai în interesul public cu plata corespunzătoare a compensaţiilor;
- străinii, persoane fizice sau juridice, cu activităţi în BiH pot achiziţiona / construi cladiri (de afaceri ori rezidenţiale) sau cumpăra terenuri pentru construcţii. Au aceleaşi depturi de proprietate precum cetăţenii BiH;
- nu există restricţii privind managementul sau personalul companiilor şi pot fi deschise conturi in băncile BiH în oricare monedă;
- capitalul investit nu este supus taxelor la intrarea in BiH (nu se aplică taxă vamală). Profitul poate fi transferat liber şi fără întârziere şi nu este supus niciunei taxe.
Date suplimentare se pot obţine pe site-ul FIPA (Agenţia de Promovare a Investiţiilor Străine): www.fipa.gov.ba
Pentru orientarea potenţialilor investitori, trebuie arătat că FIPA este un organism de promovare la nivelul întregii BiH, privatizarea propriu - zisă realizîndu-se la nivelul constituientelor, respectiv:
- Agenţia de Privatizare a Federaţiei Bosnia şi Herţegovina (are site-ul: www.apf.com.ba, tel.= + 387-33-212884; Fax: +387-33-212883; Email: apftbiro@bih.net.ba;
- Directoratul pentru Privatizare din republica Srpska (Web: www.rprivatizacija.com; Email: slavica.skoro@rprivatizacija.com, Tel.:+387-51+308311, Fax: +387-51-311245
Cele 2 instituţii sunt principalele organisme care realizeaza efectiv privatizările, consultarea lor devine obligatorie, cu atât mai mult cu cât, pornind de la cadrul general, constituientele BiH au şi reglementări propri (ca regulă generală, în rep. Srpska sistemul este mai centralizat; în federaţia BiH la nivelul cantoanelor, care au şi ele atribuţii în privatizare, există şi reglementări locale).
6.
Privatizarea companiilor - metode
:
- vânzarea de acţiuni la Bursa de valori;
- vânzare prin licitaţie a pachetelor de acţiuni;
- acceptarea ofertei publice de preluare a capitalului;
- vânzare directă la cumpărător;
- vânzarea companiei către salariaţi;
- combinaţie între metode.
Multe dintre sectoarele tradiţionale, îndeosebi marile companii de stat necesită un proces de refomă şi restructurare amplă, spre a se adapta condiţiilor de piaţă concurenţială (în BiH proprietatea era de stat cu un control politic absolut şi direct şi nu prin mecanisme şi instituţii de planificare similare celor existente în celelalte ţări foste socialiste, instituţii care, cu limitele lor, făceau planificări ale economiei-inclusiv de detaliu sectorial - luând în calcul şi evoluţiile economice şi financiare internaţionale). Şi în acest sector este necesară voinţa politică de a corecta situaţia, în prezent, privatizarea fiind mai lentă decât proiecţia guvernamentală, cu deosebire în federaţia BiH.
Între 1999 şi 2007 republica Srpska a privatizat cca. 62% din valoarea capitalului de stat scos la privatizare, în timp ce în federaţia BiH s-a privatizat numai 41%. În 2006 republica Srpska a accelerat procesul de privatizare, vanzând 6 companii de mari dimensiuni în timp ce federaţia BiH a vândut una singură (tipul de privatizare şi noul acţionariat reprezintă o altă problemă, în multe cazuri interesele ruseşti direct sau prin intermediari din Serbia fiind vizibile pentru r. Srpska).
