Indrumar de Afaceri

Autoritatea de Taxare Indirectă este responsabilă pentru promulgarea normelor legale şi politicii taxării indirecte. Este deasemenea responsabilă de colectarea tuturor taxelor indirecte: TVA, taxe vamale şi accize. Categoriile bazice de taxe sunt:

- Federaţia BiH: 30%

- Republica Srpska: 10%

- Districtul Brcko: 10%

- Impozitul pe venituri personale (sunt taxate salariile, câştigurile fermierilor, veniturile din proprietăţi şi dreptul de proprietate, veniturile din drepturile de autor, invenţii, câştigurile de capital, câştigurile din alte activităţi) sunt reţinute de nivelul cantonal în federaţie, iar în rep. Srpska la nivel de entitate. Districtul Brcko are legi proprii privind salarizarea şi impozitarea.

Salariile în BiH sunt taxate cu 5,5%, alte taxe sunt între 10-30%.

În rep. Srpska taxa pe venitul din salarii este de la 0 la 15%.

- Contribuţiile sociale

Modul de calcul şi nivelul acestora sunt diferite în entităţile constituiente: în r. Srpska contribuţiile se calculează plecând de la salariul net al lucrătorului, în federaţie contribuţiile sunt plătite de lucrător şi patron pe baza salariului brut, în districtul Brcko există un sistem reglementat de autoritatea districtuală.

- A) Contribuţia lucrătorului:

- Federaţia BiH: 17% pentru pensie, 13% pentru sănătate, 2% şomaj, 5% taxa pe salariul net, 0,5% taxă de protecţie pentru catastrofe naturale (Total: 32% pe salariul brut şi 5,5% pe salariul net);

- R. Srpska: 24% pentru pensie, 15% pentru sănătate, 1% şomaj, 2% protecţia copilului, şi 0-15% pe salariul net (depinde de mărimea acestuia; Total: 42-57% din salariul net)

- Districtul Brcko: 17% la salariul brut pt. pensii pentru lucrătorii din federaţie şi 24% la salariul net pentru cei din r. Srpska; 12% la salariul brut pentru sănătate şi 10-15% taxa pe salariul net sau 0% pentru salariul minim (Total: 29% la salariul brut, plus 10% la salariul net pentru lucrătorii din federaţie şi 34% la salariul net plus 12% la salariul brut pentru lucrătorii din r. Srpska)

- B) Contribuţia companiei (patronatului)

- Federaţia BiH: 7% pentru asigurarea de pensie, 4% asigurarea de sănătate, 0,5% asigurarea de şomaj (Total: 11,5% la salariul brut);

- Districtul Brcko: 7% asigurare de pensii la salariul brut;

- R. Srpska: nu se percep contribuţii

- Taxa pe Valoare Adăugată (TVA) are valoarea unică de 17%; Există un număr de telefon de informaţii privind TVA: + 387-51 335256 sau 335257 (Autoritatea are sediul în Banja Luka);

- Accize. Taxele de acest tip sunt la unele bunuri: produse petroliere, băuturi racoritoare sau alcoolice spirtoase, bere, vin, cafea, produse din tutun, etc. Valoarea lor se poate găsi pe site-ul Autorităţii de Taxare Indirectă (www.uino.gov.ba sau E-mail: info@uino.gov.ba) publicaţiile fiind în limbile locale;

- Taxele vamale

Autoritatea de Taxare Indirectă este responsabilă pentru colectarea oricărui tip de taxe vamale. Pe site-ul instituţiei (www.uino.gov.ba sau E-mail: info@uino.gov.ba) se găseşte Legea vamală cu modificările ulterioare (în limba engleză).

La importul mărfurilor în BiH o primă plată este taxa de înregistrare, de 1% ad valorem.

Este plătită indiferent de ţara de origine a mărfii şi existenţa vreunui acord bi sau multilateral sau de tipul mărfii şi face parte din taxele ce se solicită oricărui bun, indiferent de proprietar.

Exportul este scutit de orice taxă.

Taxele vamale propriu-zise au o valoare medie de 6,4%. Practic există o scală cu 4 trepte ale taxelor vamale ad valorem: 0, 5, 10 şi 15%.

Pentru unele produse agicole se plătesc taxe adiţionale specifice astfel: pentru unele produse taxe adiţionale ad valorem (ex cap.1-24 din sistemul armonizat de mărfuri) 13%, procent apreciat ca fiind în linie cu media mondială şi europeană: pentru alte produse sunt taxe adiţionale pe unitate de produs sau greutate ce pot face ca taxa vamală calculată ad valorem să fie de peste 100%.

În medie produsele industriale au taxe vamale de cca. 6,3%, exceptând produsele textile ce au o taxă vamală medie de 10,5%.

Codificarea urmează reglementările europene la 10 cifre: Se poate accesa pe site-ul Autoritatăţii de Taxare Indirectă. (Site de descărcare:

Echipamentele care s-ar constitui în aport de capital sunt scutite de plata taxelor vamale (nu şi vehiculele de pasageri, automatele sau maşinile pentru jocuri). Pentru scutire există o procedură de solicitare anterioară, ce prevede ataşarea unei documentaţii privind înregistrarea investiţiei, unele caracteristici tehnico-economice ale echipamentului – între care vechimea să nu depăşească 10 ani -, alte date, autorizaţia eliberându-se în termen de 15 zile.

- Sprijinul exterior financiar a fost determinant pentru actuala situaţie economică: de la semnarea Acordului de la Dayton au intrat în BiH ajutoare financiare prin organismele internaţionale la care s-au adăugat fonduri pentru dezvoltarea regională prin programele SUA pentru Balcani (cca. 1 miliard $), fonduri SUA prin Agenţia de dezvoltare internaţională, fonduri pentru comunităţi locale, dirijate către: reforme economice şi politice, restructurare, privatizare, refacerea infrastructurii, dezvoltarea sectorului privat, reforme democratice în mass-media, procesele politice, alegeri, programe de pregătire. Se constată însă, că toate sistemele de finanţare (nereturnabile) au fost dirijate, în proporţie covârşitoare, către federaţia BiH şi numai în mică masură spre Srpska (inclusiv infrastructura este diferită). Exista şi un alt sistem de finanţare, diferenţiat pe etnii: multe din ţările arabe, cu deosebire Arabia Saudită, oferă federaţiei BIH fonduri nerambursabile pentru programe educaţionale, pregatire, cultură şi alte activităţi asemănatoare. Este, în realitate, o finanţare indirectă a islamismului cu ramificaţiile sale mai radicale. Finanţarea externă a condus la creşterea consumului intern şi menţinerea unor salarii relativ mari (comparativ cu Romania, Bulgaria, Macedonia, Serbia).

- Între problemele de soluţionat se numără datoria internă (estimată la peste 2000% din PIB). TVA, introdus în 2006, a determinat o creştere a încasărilor şi un surplus în buget;

- Datoria publică este estimată la 39% din PIB (2007);

- Privatizarea se afla într-un moment de început. Structurile şi legile privatizării sunt diferite în cele două mari entităţi statale, neexistând corelare între acestea. Republica Srpska are o structura economică mai complexă, cu ritm mai rapid de dezvoltare, cu un grad ridicat de privatizare, aparent mai apropiată de caracteristicile unei economii reale. Structurile economice însă sunt rigide, controlul este sever, iar privatizarea s-a facut din interior prin achiziţionarea de către oamenii de afaceri proprii a activelor unor companii (de multe ori banii au provenit din activităţi discutabile), cele mai mari investiţii străine fiind din Serbia (compania de telefoane) ori Rusia (rafinăriile de petrol).

In federaţia BiH, procesul este lent şi inegal dezvoltat în teritoriu (mai profund pare să se fi realizat în Hertegovina, unul dintre teritoriile federaţiei ce dispune de zone agro-industriale mai dezvoltate şi ieşire la marea Adriatică.

Unele detalii pe sectoare se găsesc în Anexa 1.

Cadrul general

Strategia de Dezvoltare pe Termen Mediu 2004-2007, “master planul” de dezvoltare adoptat de parlament a prevăzut următoarele obiective referitoare la comerţul exterior:

- reducerea deficitului comercial;

- accelerarea dezvoltării economice pe baza de piaţă liberă;

- îmbunătăţirea calităţii şi competivităţii produselor BiH;

- atragerea investiţiilor străine;

- accelerarea procesului de integrare a BiH în UE.

Strategia indică sectoarele care, prin potenţial şi competitivitate se constituie în domenii ce trebuie să asigure dezvoltarea rapidă a BiH: agricultura şi industria alimentară, prelucrarea lemnului şi mobila, construcţia de maşini şi aparate, îmbracămintea şi încălţămintea, construcţii şi materiale de construcţii, procesarea metalelor, tehnologia informatică, turismul şi energia.

imediate

- admiterea în OMC: solicitarea a fost făcută în iulie 1999, au existat mai multe runde de negocieri şi discuţii, BiH a răspuns diferitelor cereri ale OMC, activităţile legate de admiterea BiH s-au intensificat mai ales în 2007;

- Acordul de Stabilizare şi Asociere cu UE. Parafarea acestuia în decembrie 2007, iar semnare s-a realizat în iulie 2008. Odată cu ASA s-a semnat şi Acordul interimar de Asociere, care a intrat în vigoare la 1.08.2008 ţi care reglementează, în prezent, relaţiile economice dintre BiH şi ţările UE;

- CEFTA, acordul de comerţ liber dintre ţările din Balcanii de Vest + Moldova, este apreciat ca un instrument de consolidare a economiei concurenţiale, exerciţiu obligatoriu în anticamera UE. Autorităţile depun eforturi pentru implementarea cât mai rapidă a prevederilor CEFTA, promulgat în octombrie şi devenind operaţional la 22.11.2007;

- Acordul de Comerţ Liber cu Turcia.

generalizate

- În relaţia cu UE, BiH beneficiază din anul 2000 de facilităţile din Sistemul de Preferinţe Comerciale Autonome (se limitează doar exportul de vin, zahăr, carne de bovină tânără şi unele sortimente de peşte, restul este nelimitat cantitativ şi fără taxe vamale). Marea majoritate a produselor agricole însă nu pot beneficia de facilităţile oferite de regimul de import în UE date fiind dificultăţile existente în BiH în asigurarea unui control de calitate sanitar-veterinar (pornind de la cadrul legal şi instituţional pînă la controlul eficient şi real al sănătăţii produselor agro-alimentare). În 2001 are un acord bilateral care elimina restricţiile la exportul produselor textile în UE;

- În relaţia cu alte state (Australia, Canada, Japonia, Noua Zeelandă, Norvegia, Federaţia Rusă, Elveţia şi SUA) BiH beneficiază de Sistemul General de Preferinţe. Certificatul tip GSP (Form A) se eliberează de Camera de Comerţ Exterior (web site: www.komorabih.ba; Persoana de contact pt. informaţii: Enes ALIŠKOVIĆ, director departament relaţii externe, E-mail: enes@komorabih.ba). Nu se poate aprecia impactul acestui sistem din lipsa de date statistice sau privind certificatele;

Pentru celelalte ţări care au acordat un regim preferenţial se utilizează certificatul Form A descris anterior

În plus autoritatea vamală percepe o taxă de înregistrare de 1% ad valorem, la orice produs, indiferent de ţara de origine, banii respectivi finanţând activitatea administraţiei vamale. Nu este conformă cu principiile OMC şi va trebui să fie anulată.

Pe grupe mari, exportul este constituit din produse metalurgice (oţel, aluminiu, plumb, zinc), maşini şi echipamente electrice, lemn şi produse din lemn, materii prime-inclusiv minereuri neferoase.

Importul este mai diversificat, grupele mai importante fiind reprezentate de echipamente mecanice, masini elecrice, autovehicule (împreună cca. 22% din importuri), ţiţei, produse petroliere, gaze naturale, energie electrică (cca. 15%), produse alimentare şi băuturi, produse chimice, cauciuc şi mase plastice, carne şi animale vii, etc.

În Anexa II şi Anexa III sunt prezentate statistici de comerţ exterior.

Capitolul referitor la comerţul exterior a fost întocmit pe baza datelor publicate de instituţiile de specialitate şi datelor statistice accesibile pe site-ul Camerei de comerţ: http://www.komorabih.ba/?s=142.