Indrumar de Afaceri

IV. Relaţiile economice şi comerciale cu România

1	Cadrul juridic	:		- 1. Acordul dintre România şi Bosnia şi Herţegovina privind promovarea şi protejarea reciproca a investiţiilor, semnat la Sarajevo la 20.02.2001, ratificat prin Legea nr. 620/7.11.2001, publicat in MO nr. 739/20.11.2001, avand valabilitate 10 ani, cu prelungire automată pe o perioada nedeterminată, intrat în vigoare la 03.12.2001; - 2. In perioada 22-23 mai 2006 s-a parafat la Sarajevo, Acordul privind cooperarea economică dintre Guvernul Romaniei şi Consiliul de Miniştri al Bosniei şi Herţegovinei. În luna decembrie 2007, autorităţile BiH au propus un proiect de acord într-o variantă nouă, considerată de parte bosniacă ca fiind conformă cu statutul celor două ţări, respectiv România membră UE, BiH în procesul de semnare a ASA. Acesta a fost parafat la Bucureşti în luna iunie 2008, urmând ca să fie semnat cât mai curând posibil; - 3. Acordul de cooperare între Camera de Comerţ a României şi a Municipiului Bucureşti şi Camera de Comerţ Exterior a Bosniei şi Herţegovinei, semnat la 14.10.2003, intrat în vigoare la data semnării. Există şi un Acord sectorial, semnat între Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Timiş şi Camera Economică a rep. Srpska, care prevede colaborarea bilaterală a celor două structuri neguvernamentale de promovare economică (semnat iunie 2008). Ca priorităti în domeniu ar fi reactualizarea Convenţiei pentru evitarea dublei impuneri şi acordurile cadru şi sectoriale din domeniul transporturilor.
2	Comerţul bilateral			Până la 1.01.2007, schimburile comerciale se derulau în baza Acordului de comerţ liber existent între cele două state, ajungându-se la eliminarea, practic, a protecţiei vamale la produsele industriale şi cea mai mare parte a produselor agro-alimentare. Aderarea României la UE a adus, în relaţia cu statele din Balcanii de Vest, modificări in sistemul de comerţ. România nu a putut susţine interesul său pentru aceste produse – situaţie generalizată la întreg tariful vamal - întrucât în momentul adoptării deciziei de aderare la UE, Comisia finalizase, negocierile tehnice ale ASA cu BiH, inclusiv calendarul de reduceri al taxelor vamale, Bruxelles-ul apreciind că acestă etapă era deja finalizată şi nu se mai putea interveni. Cele mai importante consecinţe pentru relaţia BiH au fost: - România, ca stat membru UE acordă BiH sistemul de preferinţe; aceasta înseamnă că cca. 93% din exporturile BiH sunt scutite de taxe vamale şi nu există limitări; - Produsele româneşti au la intrarea în BiH taxe vamale ce ating, pentru produsele industriale, în unele situaţii 20%, iar în unele cazuri de produse agro-alimentare cu taxele suplimentare depăşesc şi 100%. Cele mai afectate exporturi au fost: produsele petroliere, autoturismele, animalele vii, carnea şi produsele din carne, unele produse lactate, unele produse chimice. Odată cu semnarea şi intrarea în vigoare (la 1.08.2008) a Acordului de Stabilizare şi Asociere dintre UE şi BiH intră în funcţiune calendarul de reduceri treptate a taxelor vamale, care deşi lent pentru unele produse (ex. cele petroliere), crează treptat condiţii mai favorabile accesului pe piaţă a unui număr din ce în ce mai mare de mărfuri româneşti. România nu a putut susţine interesul său pentru aceste produse – situaţie generalizată la întreg tariful vamal - întrucât în momentul adoptării deciziei de aderare la UE, Comisia finalizase, negocierile tehnice ale ASA cu BiH, inclusiv calendarul de reduceri al taxelor vamale, Bruxelles-ul apreciind că acestă etapă era deja finalizată şi nu se mai putea interveni. Între alte cauze ale unui volum limitat al exporturilor româneşti în BiH se înscriu: - dimensiunea redusă a pieţii şi fragmentarea excesivă a acesteia, consecinţă a existenţei unei structuri administrative divizată, ce determină reţinerea companiilor româneşti de a lucra în zonă; - orientarea preponderentă a mediului local de afaceri către zonele de influenţă conforme cu etniile componente (Croaţia, Serbia) ori spre donatorii importanţi; - presiune exercitată de cei mai importanţi donatori, din care o parte ocupă poziţii de decizie în BiH, de a realiza operaţiuni pe piaţă, chiar şi cu scopul de a limita efortul financiar făcut; - puternica susţinere financiară externă menită să menţină inflaţia şi cursul de schimb sub control, scopul fiind de a se menţine un flux al exporturilor ţărilor implicate în acest proces. Desigur cauzele sunt mai ample având în vedere şi necesitatea consolidării statului existent cu cele două componente principale ale sale. O altă particularitate a exportului nostru în BiH este că acesta este orientat, în cea mai mare parte, către republica Srpska, fiind mai limitat în federaţie. Firmele româneşti au o prezenţă limitată în zonă: există un reprezentant român al filialei OMV din România, un reprezentant al filialei din ţara noastră a Procter&Gamble şi periodic se deplasează reprezentanţii din Belgrad ai unor filiale sau companii romaneşti (Danone, Portul Constanţa, HUB Dacia, etc.). Începând cu trim. I al anului 2008 se constată un interes sporit al firmelor româneşti pentru piaţa BiH, exportul nostru având tendinţă de creştere. In Anexa IV se prezintă statistica locală privind comerţul bilateral în 2007. Datele nu pot reflecta situaţia cu exactitate, statistica în BiH fiind un domeniu de activitate aflat într-o etapă de început neexistând un sistem unitar de colectare a datelor, iar vama neavând evidenţe corespunzătoare. Conform statisticii BiH rezultă următorul volum de schimburi în 2007 (în coloana 4 este prezentată statistica română): Mil. BAM Milioane $ Mil. $ cf. statist. României Export românesc 119,13 83,31 72,04 Import în România 56,41 39,35 48,36
În tabel sunt prezentate date statistice locale privind comerţul bilateral (mil. BAM): An Export BiH Import BiH Balanţă Acoperire (%) 2001 13,10 22,50 -9,40 58,22 2002 0,50 31,40 -30,90 1,59 2003 0,80 53,20 -52,40 1,50 2004 4,40 74,60 -70,20 5,90 2005 45,92 108,64 -62,72 42,27 2006 62,13 134,50 -72,37 46,19 1Euro = 1,95583 BAM
				In anul 2007, conform statisticii locale, România a importat, în principal: minereuri (cca. 15 mil Euro), mobilă şi decoraţiuni interioare (2,5 mil), produse metalice (1,8), piei brute (1), motoare, pompe utilaje, energie electrică, produse vegetale (legume - mai ales cartofi, fructe, plante). Exportul românesc majoritar a fost constituit din: produse chimice anorganice (7 mil), anvelope, cauciuc (4,5 mil), motoare, utilaje (3 mil), produse metalice (2,8), săpun, detergenţi (2,6), animale vii (2,5), produse lemn şi pastă hârtie, cosmetice şi produse de întreţinere, etc.
3	Domenii ce ar putea prezenta interes pentru investitori şi exportatori din România	:		1. Agricultura şi industria alimentară: - producţia de grâu asigură cca. 63% din consum (anual 393 mii tone făină). Importuri din Croaţia şi Serbia. Există capacităţi suficiente de morărit. Există deficit şi la alte produse vegetale şi fructe. - Carne si produse carne. Consum cca. 90 mii to. Cerere în creştere pentru pui, în scădere la carne bovină scumpă şi ovină. Sunt condiţii bune pentru ferme mici de animale (păşuni excelente) sau avicole. Import din Slovenia, Croaţia, Germania, Olanda, Austria (la ţările UE importul nu este diversificat din cauza taxelor de import, concurenţa fiind importantă, întrucât se pot oferi un număr limitat de produse): - Lapte şi produse lactate. Consum cca. 300-400 milioane litri. Cerere în creştere pt. produse cu durabilitate mare (capacităţi de conservare la rece insuficiente). Exportatori: Croaţia, Slovenia, Germania, Ungaria. România este prezentă cu Danone; - Fructe şi produse vegetale. Cerere în creştere pt.produse îngheţate, fructe şi legume procesate, sucuri naturale. Exportatori: Slovenia, Ungaria, Italia, Croaţia, Macedonia - în creştere. 2. Industria de automobile Există o bogată experienţă, sectorul este privatizat în cea mai mare parte (23 companii), activitatea este apreciată ca performantă. Sectorul, orientat cu precădere, către producerea de piese schimb – are clienţi mari companii constructoare de automobile - urmăreşte expansiunea externă, prin investiţii în modernizare, creşterea producţiei, marketing. 3. Industria materialelor de construcţii: Există resurse importante, de materiale de înaltă calitate: cherestea, piatră (inclusiv de valoare), agregate, nisip, argile. Se importă, uzual: sticlă (în BiH nu se produce), accesorii, feronerie, materiale ceramice, materiale pentru instalaţii, etc. Cele 2 fabrici de ciment de la Lukavac şi Kakanj realizate în întregime cu utilaje româneşti sunt privatizate (Fca. din Lukavac este proprietatea grupului ASAMER Austria - ALAS International - care a realizat un plan de reabilitare complex implicând grupuri financiar-bancare şi a început să-l pună în practică modificând practic toata producţia. Fabrica din Kakanj a fost iniţial cumparată de greci şi revândută la Heidelberg - Austria în 2004. Şi aici sunt investiţii derulate - 60 mil. Euro - sau în curs -încă 50 mil.) 4. Industria lemnului: BiH dispune de 2,7 milioane ha pădure (53% din suprafaţă), dintre care cca. 50% sunt suprafeţe cu fag şi stejar. Sunt specii bine cotate, de calitate deosebită pentru industria mobilei (fagul bosniac, frasinul, pinul dar şi cireş, nuc, măr, etc.) tăierile anuale însumând 10,5 milioane mc. Pe lângă producători de cherestea în BiH funcţionează peste 1500 firme producătoare de mobilă. Sectorul nu dispune de: producători de placaje sau furnire (există unul singur insuficient pentru cerere-10 mii mc), MDF (este unul singur, cu tehnolog. învechită, cerere 250 mii mc), plăci aglomerate (cerere: 450000 mc) şi fibrolemnoase, tehnologie de producere a parchetului, 5. Industria energetică. În general este sub controlul statului existând strategii elaborate pentru ind. energiei electrice. Se impune modernizarea unor capacităţi de producere şi transport a energiei electric. Se caută parteneri strategici şi care pot susţine finanţarea. La ţiţei şi produse petroliere (BiH nu dispune de rezerve) de moment accesul României este limitat la câteva produse dată fiind valoarea taxelor vamale. După semnarea ASA va începe un calendar de reduceri. 6. Industria chimică: BiH importă, inclusiv din România, o gamă variată de produse chimice atât de consum, cât şi de uz industrial: solvenţi, detergenţi, produse cosmetice, mici cantităţi de îngraşăminte chimice, etc. Există posibilităţi de creştere a volumului exportului nostru, prezenţa de reprezentanţi de companii producătoare pe piaţă, fiind importantă. 7. Alte domenii ce pot fi de interes pentru companiile româneşti exportatoare: maşini şi echipamente electrice, mase plastice, cauciuc-inclusiv anvelope -, vehicule de transport marfă şi persoane, echipamente cale ferată şi material rulant, etc.
4	Cooperare economică:
4a	Societăţi mixte	:		La data de 28.02.2005 erau înregistrate în România 25 societăţi mixte româno-bosniaco/herţegovine, cu un capital total investit de 66,6 mii dolari SUA, BiH ocupand locul 108 în topul investitorilor străini.
4b	Acţiuni cooperare	:		Pana la dezmembrarea fostei Iugoslavii, în zonă au existat câteva acţiuni de cooperare care vizau procurarea unor materii prime şi materiale în contrapartidă cu produse româneşti sau procurate de firmele româneşti (schimb produse metalurgice, import cocs metalurgic, import cisterne pentru industria chimică, import bauxită, schimb rulmenţi, etc. Fabricile de ciment din Lukavac şi Kakanj sunt realizate integral cu utilaje romîneşti. În prezent nu mai există activităţi de acest tip, cu sprijinul statului. Sunt unele forme de cooperare directă între parteneri, pe baze comerciale (ex. Mittal Steel are un combinat şi în BiH şi face, uzual comerţ cu Mittal Steel România, produse de interes, mai ales minereuri, pentru industrie se achiziţionează direct, fără schimb de mărfuri, pe baze comerciale clasice). Referitor fabricile de ciment, ambele sunt proprietate a unor grupuri austriece, existând programe de dezvoltare prezentate anterior. In prezent nu există nicio acţiune de cooperare bilaterală. Nu există nicio perspectivă clară pentru astfel de acţiuni. Cauzele sunt obiective: BiH este un absorbant de fonduri, preferabil cash. În actuala etapă, problematica financiară devine o piedică serioasă în calea dezvoltării cooperării economice, iar lipsa de programe economice coerente şi reale de perspectivă din BiH îşi aduce contribuţia la blocarea unor eventuale proiecte. La aceasta se adaugă fragilitatea structurilor politice, meţinerea statului în forma sa actuală fiind rodul supravegherii internaţionale. Cu toate acestea, în unele domenii de activitate-prezentate anterior- companiile româneşti pot oferi asistenţă tehnică, financiară, de marketing, pot interveni cu investiţii, sau pot achiziţiona pachete de acţiuni – fie în procesul de privatizare, fie prin piaţa de capital. Există oportunităţi de realizare de acţiuni de cooperare, în mai multe domenii, toate având o caracteristică comună: aportul financiar este cel apreciat. Sunt unele firme româneşti prezente pe piaţă (Petrom-OMV, Procter&Gamble, ori care sunt acreditate şi pentru BiH, având sediul în altă fostă republică iugoslavă (Dacia-Renault, Danone, Mobexpert, etc) .
5	Târguri de interes	:		Lista manifestărilor expoziţionale pentru 2007 se prezintă în AnexaV. În principiu, calendarul manifestărilor nu prezintă diferenţe semnificative anuale, acestea apărând datorită sărbătorilor locale sau programului săptămânal.
V. Date de interes pentru mediul de afaceri
1	Concesiuni	:		Conform Legii concesiunilor persoanele jurice autohtone sau stăine pot obţine concesiuni pentru exploatarea resurselor naturale, realizare de infrastructură sau alte activităţi publice de uz general (ex.: şosele, poduri, porturi sau aeoporturi, aducţiuni şi canale de apă, inclusiv navigabile, utilizarea suprefeţelor agricole, exploatarea de zăcăminte de minerale, infrastructură turistică, etc.). Concesiunile se acordă pe 30 ani, în condiţii speciale termenul putând fi prelungit până la maximum 50 ani.
2	Hârtii de valoare	:		Achiziţia de hartii de valoare se poate realiza numai prin case de brockeraj. Sunt diverse tipuri (acţiuni, bonduri, certificate – inclusiv de tezaur-, alte tipuri) care fac obiectul tranzaţionării prin vânzarea directă sau bursele de valori (în federaţie în Sarajevo: www.sase.ba, în RS în Baja Luka, web site: www.blberza.com;) Dacă o persoană deţine 25% acţiuni (30% în federaţie) trebuie notificat Comisiei de Valori Mobiliare.
3	Zone libere	:		Legea stabileşte ca zona liberă este parte a teritoriului vamal al BiH condusă de membrul fondator al zonei, care poate fi persoană juridică autohtonă sau străină. La importul în zona liberă nu sunt plătite taxe vamale sau alte taxe, exceptând cele referitoare la salarii. În zona liberă investitorii pot transfera profitul şi retransfera capitalul. În prezent există 4 zone libere: SLOBOMIR, Bieljina (10 ha), HERCEGOVINA-MOSTAR, Mostar (435.633 mp), VISOKO, Visoko (200.000 mp), VogoŠĆA, Vogošća (85.000 mp)
4	Modalităţi de plată	:		Aşa cum s-a prezentat anterior, sistemul bancar este controlat de bănci străine de anvergură. Este modern, flexibil şi eficient. De regulă, se plăteşte prin acreditiv documentar. Dacă banca acceptă (în funcţie de gradul de risc al clientului sau banca corespondentă emitentă) se pot utiliza şi alte sisteme de plată.
5	Rezidenţa; Permise muncă	:		Există legislaţie în domeniu. Permisul de rezidenţă temporară se dă solicitantului de către Ministerul Afacerilor Interne, în baza unei cereri tipizate în care se solicită motivele şederii. Are valabilitate 1 an şi se poate prelungi. Rezidenţa permanentă este condiţionată de sederea anterioară temporară de minim 5 ani. Permisul de muncă se emite în baza permisului de rezidenţă pe 1 an. Angajatorul are obligaţia de a-l solicita. La expirare se întocmesc formalităţi noi.
6	Regim de vize	:		Cetăţenii români nu au nevoie de vize la intrarea pe teritoriul BiH. Autorităţile pot solicita (dar cazurile sunt extrem de rare) dovada existenţei unor mijloace de întreţinere. Cetăţenii BiH au nevoie de viză la intrare în România; viza Schengen nu este sugicientă pentru intrarea în România (doar la tranzit). Pentru oamenii de afaceri bosnieci la depunerea actelor de obţinere a vizei pentru România se solicită invitaţie de la compania din România.
7	Legături de transport	:		a) Aeriene: Nu există linie directă cu niciun oraş din BiH. Legatura se face via Viena sau Budapesta; b) Feroviare: Practic nu se poate realiza, deşi Sarajevo şi alte oraşe dispun de cale ferată. Nu există nicio legătură diectă cu România, dar nu există nici cu Belgrad; c) Rutiere: Calea cea mai utilizată. Distanţa Bucureşti-Sarajevo, în funcţie de traseul ales, variază între 920 şi 1100 km (de reţinut pentru mediul de afaceri că nu toate PCTF-urile sunt autorizate pentru tranzitul mărfurilor care se supun controlului fito-sanitar). Caracterul montan al ţării a determinat impunerea unor masuri deosebite pe timpul iernii: obligativitatea utilizării de anvelope de iarnă, dotarea autovehiculelelor cu 2 rânduri de lanţuri, existenţa de însemne de poziţionare pentru cazuri de oprire, etc. În mod frecvent sunt intemperii, iarna zăpadă abundentă, temperaturile exterioare scad sub - 15 şi chiar - 20 grade Celsius, iar şoselele sunt dificile. Prezenţa poliţiei în trafic este obişnuită iar utilizarea de radare aproape certitudine în scurtele porţiuni de drum drept din BiH.
8	Înfiinţarea unei companii	:	Întreaga procedură cu amănunte referitoare la tipurile de companii, paşii de urmat şi costuri se prezintă în Anexa VI.
VI. Instituţii de interes pentru mediul de afaceri Prefix BiH: + 387
Instituţia				Adresa	Telefon	Fax:	Website şi E-mail
Preşedinţia				Titova 16 71000 Sarajevo	33-473036	33-444420	www.predsjednistvobih.ba
Parlamentul				Trg. Bosne i Hercegovine 1, 71000 Sarajevo	33-284441	33-284447	www.parlament.ba [e-mail]
Ministerul Afacerilor Externe				Musala 2 71000 Sarajevo	33-281100	33-472188	www.mvp.gov.ba [e-mail]
Ministerul Comer-ţului Exterior şi Relaţiilor Economice - Velim Primorac (min. Adjunct) - Sabrija ŠERIFOVIĆ (cons. Min.) - Anto VLAHOVIĆ				Musala 9 71000, Sarajevo Coordonează rel. bilaterale Bi şi multilater. Coord. zona	33-663863 33-445911 33-445750 33-663863	33-220093 33-445911 33-655060 33-655060	www.mvteo.gov.ba [e-mail] [e-mail] [e-mail]
Autoritatea de Taxare Indirectă				Ul. Bana Lazarevica bb 78000 Banja Luka	51-335100	51-335101	www.uino.gov.ba [e-mail]
Agenţia de Promovare a Investiţiilor Străine				Fra. Andjela Zvizdovica 1 71000 Sarajevo	33-278080	33-278081	www.fipa.gov.ba [e-mail]
Camera de Comerţ Exterior a BiH				Branislava Djurđeva 10 71000, Sarajevo	33-663370	33-214292	www.komorabih.com [e-mail]
Camera de Comerţ a Federaţiei BiH				Branislava Ðurđeva 10 71000, Sarajevo	33-217782	33-217783	www.kfbih.com [e-mail]
Camera de Comerţ a republicii Srpska				Ðure Daničića 1/II 78000 Banja Luka	51-215744	51-215565	www.komorars.ba [e-mail]
Notă: Din site-ul Ministerului de Externe www.mvp.gov.ba se pot accesa direct marea majoritate a instituţiilor şi organismelor de interes pentru mediul de afaceri din Romînia, la nivelul întregii BiH sau la nivelul entităţilor statale.
Ambasada României la Sarajevo Ambasador: Daniel BANU				Ul Tahtali Sokak, 13 71000 Sarajevo	33-207447	33-668940	Email: [e-mail]
Biroul de Promovare Comercială şi Economică Şef BPCE - Sarajevo: Valentin STANISLAV consilier economic				Ul. Hasana Kaimije, 14 71000 Sarajevo	33-239518		Email: [e-mail]

1 Date definitive

2 2 date preliminarii

Îndrumar de Afaceri Bosnia şi Herţegovina