Indrumar de afaceri
Yüklə 0,57 Mb.
|
- Bu səhifədəki naviqasiya:
- Bank of Estonia AS Eesti Krediidipank
- AS Parex banka Estonia Branch
- AB Bankas SNORAS Estonia branch
|
INDRUMAR DE AFACERI ESTONIA 2014 Capitolul 1: PROFIL DE TARA Capitolul 2: ECONOMIA ESTONIEI Capitolul 3. MEDIUL DE AFACERI Capitolul 4: INVESTIŢII STRĂINE Capitolul 5: RELAŢIILE ECONOMICE ROMÂNO- ESTONIENE Anexa: Lista de link-uri utile
Capitolul 1: PROFIL DE ȚARĂ Denumirea oficială: Republica Estonia Forma de guvernamant: Republică parlamentară. Parlament unicameral (Riigikogu), cu 101 membri. Şeful statului: Toomas Hendrik Ilves Şeful guvernului: Andrus Ansip Suprafata: 45.227 kmp. Cea mai mică dintre cele trei ţări baltice Asezare geografica: Republica Estonia este situată în partea de nord a Europei, având ca vecini în partea de nord Golful Finic, care o separă de Finlanda, la est Rusia, la sud Letonia, iar la vest Marea Baltică Populatia: 1,28 milioane locuitori (lituanieni, polonezi, rusi, bielorusi, ucraini) Populaţie activă 603 mii persoane; Populaţie urbană 70%, Populaţie rurală 30%; Grupe etnice 67, 9 % estonieni; 25, 6 % ruşi; 2,1 % ucrainieni; 1,2 % bieloruşi; 0,8 % finlandezi; 0,2 % tătari; 0,17 % letoni; 0,16 polonezi; 0,15 % evrei; 0,14 % germani; 0,68 % alte naţionalităţi; Ora locala: GMT + 2h
Populaţia capitalei a scăzut după anul 1991, anul independenţei, când se ridica la peste 500.000 de locuitori. Una dintre cauze o reprezintă migrarea populaţiei de origine rusă. Distanţe între Tallinn şi :
Orase importante: Tartu - 104 100 locuitori Narva - 65 200 locuitori Kohtla-Järve - 43 800 locuitori Pärnu - 43 800 locuitori
Clima: Temperată caracterizată prin veri răcoroase şi ierni severe. De asemenea, puternice influenţe marine care duc la o umiditate excesivă Structura administrativa: 15 judete, 33 orase si 194 municipalitati rurale. Limba oficiala: Limba oficiala este estona, care apartine familiei de limbi fino-ungare, inrudita cu finlandeza. Se mai vorbesc: finlandeza, engleza, rusa si germana. Moneda oficiala: Euro Sarbatori nationale: 24 februarie, Ziua Independenţei; 23 iunie, Ziua Victoriei; 20 august, ziua redobândirii independenţei; Sarbatori religioase 1 ianuarie - Anul Nou; si publice: Vinerea şi duminica de Paşte; 1 mai - Ziua primăverii; Whitsunday (8 iunie 2014, 24 mai 2015) 24 iunie - mijlocul verii sau ziua Sf Ion; 24 decembrie - ajunul Crăciunului; 25 decembrie - Crăciunul; 26 decembrie - Boxing day; Mai există, de asemenea, 10 zile de sărbători naţionale, dar care nu sunt considerate zile libere: 6 ianuarie-Epifania; 2 februarie-aniversarea Tratatului de pace de la Tartu din 1920; 14 martie-ziua limbii estone; a doua duminică din luna mai-ziua mamei; 4 iunie-ziua drapelului naţional; 14 iunie-ziua comemorării; 22 septembrie-ziua rezistenţei; 2 noiembrie-ziua tuturor sufletelor; a doua duminica din noiembrie-ziua tatălui; 16 noiembrie-ziua declarării suveranităţii;
Program de lucru: Ministere si institutii centrale: 8,30-17,00 Reteaua comerciala (supermarketuri si detail): programe de lucru variabile, inclusiv sambata si duminica. Regimul vizelor: Estonia aplica regimul de vize si drepturi si restrictii de circulatie a persoanelor specifice statelor membre ale Uniunii Europene. Republica Estonia este din 29 martie 2004 membră în NATO, iar din 1 mai 2004, membră UE . Capitolul 2: ECONOMIA ESTONIEI Cresterea economica: 8,3 % in 2011; 3,2 % in 2012; 0,8% in 2013 Produsul Intern Brut: 12 mld Euro ( 2011), 17 mld Euro (2012), 18,43 mld Euro (2013) PIB/locuitor: 11 905 Euro/loc ( 2011), 13 172 Euro/loc (2012), 13 784 Euro/loc (2013) Ponderea principalelor produse din lemn (15,9%), produse alimentare si bauturi sectoare de activitate (15,3%), ind. metalurgica (11,5%), metalurgie neferoasa la formarea PIB: (6,5 %), mobila (6,4 %), produse chimice (5,2 %), masini electrice si aparate (5,2%), produse din plastic si cauciuc (4,6%), textile (4 %), in 2011 Rata inflatiei: In 2013 rata medie a inflatiei a coborat la 0,7%, de la 3,9% in 2012. Rata somajului: 2010 - 17% 2011 - 12,5% 2012 - 10,2% 2013 - 8,5% Datoria externa: 2013 – 16,1 mld euro (87% din PIB) Sistemul bancar: Bancile estoniene folosesc ultima tehnologie in internet banking si aproape toate serviciile sunt oferite digital. Aceasta tehnologie a putut fi implementata datorita faptului ca majoritatea bancilor estoniene au fost preluate de banci suedeze, norvegiene sau finlandeze. Principalele banci din Estonia sunt:
AS SEB PankAS Hansapank (Swedbank)MARFIN PANK EESTI AS AS Sampo Pank (Danske Bank)Tallinna Äripanga ASBaltic Investment Group Bank AS (BIG)Nordea Bank Finland PLC Estonia BranchAS Parex banka Estonia BranchAS UniCredit Bank Estonia BranchSvenska Handelsbanken AB Estonia branchSiemens Financial Services AB Estonia branchScania Finans AB Estonia branchDnB NORD Banka Estonia branch[4]Allied Irish Banks, p.l.c. Estonia BranchAB Bankas SNORAS Estonia branchInvestitii straine: 2013 – 29,8 miliarde Euro (cumulat) Comertul Exterior: Export 2013 – 12,274 miliarde Euro Import 2013 – 13,649 miliarde Euro Aproximativ 73% din comertul exterior al Estoniei se deruleaza cu state membre UE. Principalii parteneri ai Estoniei sunt tarile vecine – Finlanda, Suedia, Rusia si Letonia. Principalii parteneri la export si import:
Sursa: http://estonia.eu/about-estonia/economy-a-it/economy-in-numbers.html Estonia se numără printre ţările mici ale UE, cu o economie dinamică în plină dezvoltare care a fost totuşi afectata foarte puternic de criza imobiliară, financiară şi economică din ultimul timp, atât ca urmare a corecţiilor de descreştere a cererii interne, cât şi ca urmare a scăderii cererii externe care a sprijinit atât de mult creşterea economică în anii precedenţi. Scăderea cererii interne a fost legată de slaba activitate economică, dar şi de creşterea, pe piaţa mondială, a preţurilor la energie şi la produse alimentare. Economia estoniana s-a recuperat rapid dupa criza, pana recent fiind, conform specialistilor, mai puternica decat anterior crizei si putand face mai bine fata socurilor de pe plan international. În acest context, Estonia a făcut progrese rapide în vederea stabilizării şi restructurării economiei, fapt rasplătit prin volumul mare al investiţiilor străine directe în această ţară, vizibile îndeosebi prin indicatorul investiţiilor străine directe pe cap de locuitor. Rata de crestere a PIB a fost de 3,1% in 2010, 8,3% in 2011 si 3,2% in 2012. In 2013 aceasta a scazut la 0,8%. Productivitatea muncii a crescut in ultimii ani, pe seama reducerii veniturilor salariale. Acest fapt a condus la imbunatatirea competitivitatii firmelor estoniene pe pietele internationale. Exporturile au constituit motorul relansarii economice a Estoniei, amplificandu-se cu 22% in 2010, 25% in 2011 si 4% in 2012, ca urmare a sporirii valorii adaugate in industrie. In anul 2013, exporturile au scazut cu 2%. Cu toate acestea, Estonia nu a atins inca nivelul PIB din 2007. In anii 2008 si 2009 PIB-ul tarii s-a contractat cu 3,7%, respectiv 14,3%, Estonia fiind a III-a tara din UE in ceea ce priveste gravitatea recesiunii. Cauzele care au generat criza au constat, in principal, in: dimensiunile foarte reduse si deschiderea economiei spre exterior, disparitia multor piete de export, declinul consumului casnic – bazat anterior pe creditare. Expansiunea creditelor din anii anteriori crizei a generat crearea unui numar ridicat de locuri de munca nesustenabile si cu productivitate scazuta in industria constructiilor si comert. Rata somajului a ajuns, in 2010, la 17%, scazand insa pana la 8,5% in 2013. In evaluarea situatiei trebuie luate in considerare, insa, ratele de crestere spectaculoase inregistrate de Estonia incepand din a doua jumatate a anilor ’90. Astfel, PIB ul pe cap de locuitor s-a majorat de la 5657 dolari in 1993, la 13 784 Euro/loc (2013). Fiind o tara mica si avand o economie deschisa, Estonia a inteles de la inceputul anilor ’90 ca nu va putea asigura stabilitatea monedei nationale si mobilitatea capitalului printr-o politica monetara independenta. Raportarea la marca germana si deprecierea interna au fost singurele optiuni viabile pentru moneda nationala. Desi au condus la reducerea veniturilor nominale, au asigurat cresterea productivitatii si a competitivitatii companiilor estoniene pe pietele externe. In anul 1992 coroana estoniana a fost fixata in raport cu marca germana, la o paritate de 8:1, iar in 1999 de euro, cu o paritate de 15,6:1. Raportarea la euro a limitat controlul asupra inflatiei, ceea ce a facut ca Estonia sa nu indeplineasca criteriile de Maastricht in 2007 si sa nu poata adopta moneda euro pana in anul 2011. In domeniul politicii fiscale, Estonia a introdus in 1992 o rata fixa de impozitare a veniturilor de 26%, ulterior diminuata la 21%. Din anul 1999, profitul reinvestit nu mai este impozitat. In felul acesta, a fost simplificat sistemul de impozitare si colectare a taxelor si au fost stimulate investitiile. Masurile de consolidare fiscala au cumulat 16% din PIB. Doua treimi dintre acestea au privit cheltuielile bugetare (reducerea cu 8% a bugetului pentru asigurari medicale, limitarea cresterii pensiilor, reducerea cheltuielilor administrative, a celor pentru aparare si a subventiilor pentru agricultura, stoparea creditarii pentru autoritatile locale cu exceptia co-finantarii proiectelor cu fonduri UE). Cealalta treime a masurilor de consolidare fiscala a avut in vedere partea de venituri bugetare (cresterea contributiilor pentru somaj la 4,2%, cresterea accizelor la alcool, tutun si carburanti, cresterea TVA de la 18 la 20%, dividende de la companiile cu capital de stat, vanzari de terenuri ale acestora, suspendarea procesului gradual de reducere a impozitului pe venit). Ca urmare a acestor masuri, Estonia a reusit sa reduca datoria publica la 7% din PIB. Deficitul bugetar a fost de numai 1,7% din PIB in 2009, iar in 2010 si 2011 Estonia a avut excedent bugetar (0,1% in 2010 si 1% in 2011). Tara nu emite obligatiuni guvernamentale (din acest motiv este calificata in presa internationala ca fiind anti-Grecia). Pe parcursul crizei Estonia nu a avut nevoie de bailout, intrucat rezervele create incepand din 2001 au acoperit datoriile. In anul 2009, rezervele insumau 11,6% din PIB, iar in 2010, 12%. Totodata, intrucat cele mai importante banci comerciale din Estonia sunt cu capital suedez, raspunsul la efectele crizei a fost mai usor decat pentru tarile in care a fost necesara interventia statului pentru salvarea sectorului bancar. In afara masurilor de consolidare fiscala, guvernul estonian a realizat proiecte de investitii publice cu fonduri structurale in infrastructura de transport si telecomunicatii si a sprijinit companiile prin programe speciale pentru crearea de noi locuri de munca, stimularea exporturilor si a investitiilor. Totodata, pensiile au fost usor majorate, pentru a ajuta populatia varstnica si a stimula consumul. In perioada crizei, in Estonia nu au fost greve majore, populatia intelegand si acceptand masurile de austeritate. Actualmente procesul de privatizare în Estonia este încheiat, numai trei mari întreprinderi din domeniul infrastructurii rămânând în proprietatea statului : Estonian Energy (www.energia.ee); Tallin Port (Sadam)- www.portoftallinn.com şi Estonian Post (www.post.ee ). Telecomunicaţiile şi IT-ul în Estonia. Unul din domeniile în care Estonia a înregistrat un salt uimitor este IT-ul și telecomunicaţiile:
Măsuri de contracarare a crizei economice Pentru contracararea efectelor negative economice şi sociale ale crizei economice declanşate la începutul anului 2008 pe fondul crizei imobiliare deja apărute în 2007, a fost adoptat la 9 octombrie 2008 un “Plan de acţiune pentru creştere economică şi asigurare noi locuri de muncă pentru anii 2008-2011” bazat îndeosebi pe creşterea competitivităţii economice. Partea financiară a acestui plan este cuprinsă în bugetul anual al ţării. Astfel, obiectivele sale sunt:
De la 9 octombrie 2008 a intrat în vigoare măsura de garantare până la limita de 50.000 de euro a tuturor depozitelor bancare. În orice caz, Estonia nu s-a confruntat cu o criză financiară, băncile sunt bine capitalizate, astfel nefiind necesară luarea unor măsuri guvernamentale de capitalizare a acestora. Totuşi, s-a hotărât ca începând cu februarie 2009 să se adopte unele scheme de garantare a depozitelor pentru a se preveni transmiterea riscurilor către economia reală. De asemenea, se află în discuţii la nivelul ministerelor de finanţe şi al altor autorităţi centrale din ţările nordice şi baltice posibilitatea încheierii unui acord de cooperare privind managementul crizelor financiare. Principalele sectoare industriale ale Estoniei În graficul de mai jos prezentăm structura industriei Estoniei: Structura industriei Estoniei 
Industria de procesare a lemnului A cunoscut o rapidă restructurare în anii `90, astăzi contribuind cu 23,6 % la producţia industrială a ţării. Principalele pieţe de desfacere au fost Germania, Marea Britanie, Finlanda, Franţa şi Suedia. Centrele importante ale industriei de procesare a lemnului sunt în Tallinn, Tartu, Parnu şi Rakvere. Această industrie numără 1604 companii cu 29.298 de angajaţi. Circa 80 % din companii au până la 20 de angajaţi şi numai 3,8 % din companii au mai mult de 100 de angajaţi. Asociaţii profesionale din domeniu: - “Estonian Forest Industries Association” grupează 57 de companii. www.emtl.ee - “ Estonian Wooden Houses Association” www.woodhouse.ee - “ Estonian Furniture Industry Association” www.furnitureindustry.ee
Are o lungă tradiţie în Estonia, deja din 1907, la Tartu a funcţionat o fabrică de telefoane cu o producţie de câteva mii de aparate pe an. Astăzi, o mulţime de multinaționale din acest domeniu activează pe teritoriul ţării. Are circa 14.500 de angajaţi în 345 de companii, iar producţia a crescut de 15 ori în ultimii 10 ani, în anul 2011 contribuind cu 11 % la producţia industrială. Ce mai mare companie este Elcoteq din Finlanda cu 2000 de angajaţi. Alte companii din acest sector sunt prezentate mai jos:
Industria chimică Se caracterizează printr-o concentrare puternică în nord-estul ţării, acolo unde se găsesc şi unele bogăţii naturale folosite în cadrul acestei industrii, precum fosfaţi, şisturi bituminoase. Cele 107 companii care activează în acest domeniu contribuie cu 5,7 % la producţia industrială a ţării şi 81,8 % din această producţie se exportă. Principalele pieţe sunt: Letonia, Rusia, Olanda şi Lituania.
Asociaţii din domeniu: ”Federation of Chemical Industry” www.keemia.ee Industria alimentară Contribuie cu 16,7 % la producţia industrială a ţării. În domeniu activează 387 de companii cu 16.730 de angajaţi. Asociaţii profesionale : « The Association of the Estonian Food Industry » www.toiduliit.ee Principalele subramuri sunt reprezentate de industria cărnii (contribuie cu 18 % la producţia alimentară) şi cea a lactatelor (contribuie cu 28,4 % la producţia alimentară). Marile companii sunt cele realizate cu investiţii străine, precum sunt prezentate mai jos:
Yüklə 0,57 Mb. Dostları ilə paylaş:
|