Indrumar pentru afaceri in japonia



Yüklə 165.86 Kb.
tarix01.11.2017
ölçüsü165.86 Kb.

INDRUMAR  DE  AFACERI 

AFRICA DE SUD

C U P R I N S



A. DATE MONOGRAFICE
B. DATE ECONOMICE

1. evolutia si tendintele economiei RSA



  1. caracteristicile dezvoltarii economiei RSA

  2. impactul crizei economice asupra RSA

  3. date statistice


C. CADRUL JURIDIC ECONOMIC AL RSA

  1. cadrul juridic cu Romania

  2. cadrul juridic cu alte state

  3. cadrul juridic cu UE


D. COMERTUL EXTERIOR AL RSA

1. comertul exterior al RSA, consideratii generale



  1. relatiile comerciale cu Romania


E. SITE- uri DE INTERES IN RSA

A. DATE MONOGRAFICE


1. Republica Africa de Sud (Republic of South Africa) este situata in extremitatea sudica a continentului african, fiind localizata intre 22º - 35º latidudine sudica si 17º - 33º longitudine, având ca vecini: la N - Namibia, Botswana, Zimbabwe; la NE - Mozambic, Swaziland; la E si SE – Oceanul Indian; la V si SV – Oceanul Atlantic, are o suprafata de 1.219.090 km² si o populatie de 49.052.489 (in 2009) din care 79% negrii; 9,6% albi; 8,9% mulatri si 2,5% indieni.

2. Forma de guvernamant: este un stat national avand ca forma de guvernamant republica. Guvernul National este format din presedintele statului, un vice-presedinte si un cabinet format din reprezentantii partidelor alese in cadrul alegerilor nationale. Provinciile, in numar de 9, au la rândul lor un guvern provincial condus de un premier si un cabinet

3. Limba nationala : In RSA exista 11 limbi oficiale si anume: Engleza, Africaans, Kosa, Ndebele, North Sotho, Venda, South Sotho, Swazi, Tsonga, Tswana, Xhosa si Zulu, limba folosita in activitatea comerciala fiind engleza.

4. Capitala guvernamentala este la Pretoria, cea legislativa la Cape Town, iar cea juridica la Bloemfontein. Alte orase importante sunt: Johannesburg (centrul economic si financiar al tarii), Durban (cel mai mare port al continentului si al 7-lea din lume), Port Elisabeth, Pietermaritzburg, George, East London, Kimberley, pietersburg, Nelspruit .

5. Moneda nationalã este Randul (simboluri: ZAR sau R). Subdiviziune: cent-ul, 1R=100 centi. Cursul de schimb: 1US$= 6,82 R ( iunie 2011).

6. Ziua nationala a RSA este 27 aprilie “Ziua Eliberarii”.

7. Sarbatorile publice sunt : 1 Ianuarie, 21 Martie, 29 Martie,1 Aprilie, 27 Aprilie, 1 Mai, 16 Iunie, 9 August, 24 Septembrie, 16,25,26 Decembrie. Variabile: Vinerea Mare, Duminica Pastilor.

8. Diferentã de fus orar (fata de Romania): nu exista diferenta de fus orar ( in orarul de vara al Romaniei); diferenta de 1 orã in perioada orarului de iarna al României.

9. Religie : In RSA peste 80% din populatie este crestina (reformati, catolici, anglicani, luterani, baptisti, ortodocsi, penticostali, adventisti, etc.). Alte religii practicate sunt: hindu, musulmana si mozaica.

10. Magazine : RSA are o retea larga de magazine si centre comerciale precum si vanzatori stradali. Orarul magazinelor, este, in general : luni-vineri : 8,00-17,00 si sambata : 8,00-13,00

11. Golf : RSA ofera 400 de terenuri de golf pentru turistii straini. Este recomandata rezervarea din timp a orelor de joc.

12. Sporturi nautice : Desi apele de pe coastele Africii de Sud ofera conditii excelente pentru inot si sporturi nautice, trebuie avuta in vedere prezenta rechinilor care fac victime in fiecare an, precum si apa foarte rece din Oceanul Atlantic (12 grade, media/an)

13. Trasee turistice : Iubitorii de natura pot efectua numeroase excursii in toate cele noua provincii. 14. Pescuit : Cu aproape 250 de specii de pesti de apa dulce si 1500 specii de apa sarata, RSA ofera pescarilor posibilitati excelente. Pescuitul se face, in general, in baza unei autorizatii.

15. COMPUTICKET : este un serviciu national de rezervare electronica ( in general bilete pentru spectacole artistice si sportive) cu aproape 300 de filiale ce ofera peste 40 000 de activitati . Pe langa biletele de teatru, cinema, evenimente sportive, se pot rezerva si bilete de loterie, de calatorie, de cazare, si de festivaluri culturale.

16. Asistenta medicala : Serviciul medical in RSA este prompt. In cele mai multe orase, anumite farmacii si spitale au cabinete pentru urgente care functioneaza 24 h. Marile hoteluri au contracte cu farmacisti si dentisti in acest sens.

17. IMUNIZARE : Pentru cetatenii romani care vin din Romania intrarea in RSA nu necesita vaccinare sau carnet galben; certificatul de vaccinare impotriva febrei galbene este obligatoriu pentru turistii ce depasesc varsta de 1 an, venind dintr-o tara cu risc mare de infectie (in sepecial din tarile africane). Pentru informatii suplimentare, apelati la serviciile celei mai apropiate ambasade sud-africane. Imunizarea contra malariei, pe teritoriul RSA, este necesara numai vara si numai pentru intrarea in zona de rezervatie naturala a Kruger Park.

18. Aeroporturi : RSA are 9 mari aeroporturi :

- Bloemfontein



- Cape Town (intl)

- Durban (Intl)

- East London

- George

- Johannesburg (Intl)

- Kimberley

- Port Elizabeth

- Upington

19. Reguli de circulatie rutiera : Regula de baza de circulatie pe drumurile publice este : circulatia pe partea stanga a drumului (conform regulilor din Anglia) si se ofera prioritate vehiculelor din partea dreapta. Conducatorii auto trebuie sa posede permis de conducere, centurile de siguranta sunt obligatorii atat pentru sofer cat si pentru pasagerul din dreapta, vorbitul la telefonul mobil in timpul condusului se pedepseste cu amenda.

20. Masini de inchiriat : Masinile pot fi inchiriate de la oricare din cele noua mari aeroporturi sau prin companiile specializate in inchirierea de masini (Hertz, Avis) sau prin cele de turism, in baza cartii de credit si a carnetului de condus auto international.

21. Protocolul este de tip englez. La tratative se ofera ceai si cafea. Costumul si cravata se impun in relatiile cu oficialitatile importante si cu firmele mari.

22. Viza si reguli vamale :Cetatenii români posesori de pasapoarte turistice au nevoie de viza de intrare, care se obtine de la Ambasada Africii de Sud din Bucuresti, in baza unei invitatii din partea unei persoane fizice sau juridice sud-africane. Viza turistica poate fi prelungita, pe teritoriul RSA, de catre Ministerul de interne al RSA ( Home Affaires) 

Cetatenii români care calatoresc in RSA, posesori de pasapoarte diplomatice sau de serviciu, nu au nevoie de viza de intrare (sejurul este valabil 90 de zile, dupa care trebuie obtinuta viza de sedere)



23. Carti de credit acceptate : American Express, Dinners Club, Master Card, Visa Card

24. Programul bancilor : luni-vineri : 8,30-15,30 sambata : 8,30-11,00

25. TVA (taxa pe valoarea adaugata) : in general TVA (14%) este inclusa in pretul produselor si serviciilor. TVA pentru produsele cumparate in RSA si scoase din tara se poate recupera la aeroporturi, porturi sau vama in cazul in care valoarea totala depaseste 250 Ranzi.

26. Telecomunicatii : in RSA se utilizeaza sistemul GSM pentru telefoanele celulare. Telefoanele celulare pot fi inchiriate din principalele aeroporturi si de la majoritatea centrelor de inchiriat telefoane. Companiile de telefonie mobila sunt: VODACOM, MTN, CELL C. si VIRGIN MOBILE. Telefonia fixa este operata de o singura companie abilitata si anume TELKOM, Aceasta detine inca monopolul in telefonia fixa. De curand pe piata sud-africana a intrat si operatorul Neotel care a lansat servicii de telefonie fixa si internet. Pana cand sa devina insa un concurent redutabil pentru Telkom, probabil ca vor mai trece un an sau doi.

27. Legaturi intre RSA si Romania

Aeriene :Intre România si Africa de Sud nu exista o legatura aeriana directa. Se pot folosi toate companiile aeriene europene majore British Air, Swissair, Air France, KLM, Lufthansa, Olympic Airways, Turkish Airline, Egyptair,etc. Toate acestea aterizeaza la Johannesburg si o parte si la Cape Town

Maritime : Transportul marfurilor se efectueaza in general pe cale maritima, livrarile facandu-se cu preponderenta in sistem vrac si containerizat, via Canalul Suez si coasta de est a Africii, care are doua curse pe luna, cu descarcare in porturile Durban si Cape Town. De asemenea, se pot folosi companiile de transport maritim care asigura legatura intre porturile din nordul Europei (in principal Hamburg, Amsterdam), cu porturile situate pe coasta de vest a Africii si descarcare in porturile sud-africane Cape Town, Port Elizabeth, East London, Durban si Richards Bay. Livrãri sezoniere se refera in special la importul de fructe si legume proaspete, in perioada iernii australe (iunie-august)

B. DATE ECONOMICE



1. Evolutia si tendintele economiei Sud-Africane

Republica Africa de Sud este tara cu cea mai sofisticata si dezvoltata economie de piata de pe intreg continentul african, putand totodata concura cu multe alte economii din zone cu traditie in ceea ce priveste dezvoltarea economica. Tara, care reprezinta numai 3% din suprafata continentului african, are un aport la economia continentului de 40% la productia industriala , de 25 % din PIB-ul continentului, peste 50% din cantitatea de energie electrica si 45 % din productia de minerale. Circa 75% din intreaga activitate economica sud-africana se desfasoara in cele patru zone metropolitane principale (care impreuna reprezinta 5% din teritoriul RSA) si anume: zona Gauteng din jurul Johannesburgului, zona Durban/Pinetown din regiunea Kwa-Zulu Natal, zona Cape Peninsula din Western Cape si zona Port Elizabeth/Uitenhage din regiunea Eastern Cape. Gauteng este referinta financiara si industriala a tarii contribuind cu peste 40% la PIB-ul Africii de Sud.



Sistemul economic al RSA prezinta o marcanta dualitate: o economie industrializata puternic si moderna s-a dezvoltat in paralel cu o economic subterana, nedezvoltata tehnologic. Acea parte de economie “la vedere”, dezvoltata si cu tehnologii de ultima ora, are o infrastructura si o baza economica deosebita, ce-i confera un inalt potential de crestere si dezvoltare viitoare.

Lipsa locurilor de munca este o problema majora, rata somajului in 2010 fiind de 25%, fata de anul 2009 cand a fost de 23,5%. Cifrele sunt determinate si de faptul ca un procent de circa 30% din forta de munca lucreaza “la negru” (fara documente in regula). Capacitatea sectorului agricol de a crea noi locuri de munca s-a deteriorat foarte mult dupa 1994, unul din motive fiind si cresterea mai rapida a costului fortei de munca decat cresterea valorii capitalului productiv, ducand astfel la o schimbare structurala spre formele de productie intensive. In prezent guvernul analizeaza o noua structura a reglementarilor legale din sectorul agricol care sa incurajeze populatia din patura medie sa se implice in administrarea de ferme si achizitionarea de pamant. Exista nemultumiri in randul populatiei asupra faptului ca peste 90% din fermele din Africa de Sud, apartin in continuare populatiei albe, dar guvernul nu doreste adoptarea unor legi in genul celor din Zimbabwe, care au dus la dezastru economic si social al acestei tarii. Deocamdata sistemul cererii si ofertei este cel care functioneaza in Africa de Sud si reglementeaza si sectorul agricol, dar probabil ca la acesta vor fi aduse unele amendamente care sa ajute populatia de culoare, sa administreze unele proprietati agricole.

In ceea ce priveste sistemul de legi si practica comerciala, economia sud-africana are multe puncte comune cu America de Nord , Europa si Australia. Initiativa particulara este norma de baza a dezvoltarii economice in RSA si desi tara isi continua procesul de privatizare (cu o derulare lenta si controlata), totusi un numar important de sectoare economice sunt inca controlate sau detinute de stat, fiind considerate strategice atat pentru siguranta nationala cat si pentru dezvoltarea economica de viitor : transporturile, telecomunicatiile, apa, electricitatea, industria de aparare etc.

Republica Africa de Sud este totodata “poarta de acces” catre proiectele de investitii din zona sub-sahariana a Africii si ca urmare in ultimii 10 ani comertul si mai ales investitiile RSA in alte state africane au crescut semnificativ.

In ultimii 15 ani politica economica a fost supusa unui proces de transformari structurale, cautand sa promoveze concurenta loiala, cresterea economica, atragerea si calificarea fortei de munca. Piata sud-africana a cunoscut o revigorare si o revenire a increderii, in sectorul afacerilor. In timp ce rata de crestere a PIB-ului a fost de 1% in perioada 1994-2003, aceasta a inregistrat un salt important in 2004, ajungand la 5% unde s-a mentinut pentru urmatorii 4 ani consecutivi. Din nefericire, problemele din economia globala au atins si Africa de Sud, astfel ca in 2008 cresterea economica a scazut la 3,1%. Obiectivul principal al guvernului actual este revenirea la o crestere a PIB de peste 5% pentru anul 2012.

In afara cresterii PIB-ului, printre obiectivele strategice pe care si le-a propus guvernul sud-african se numara: mentinerea inflatiei in marja de 3% – 6%, reducerea saraciei la 17% din populatie in anul 2014, de la 34% din populatie in 2006, scaderea ratei somajului de la 25,5% in 2006 la 15% in 2014, imbunatarirea sistemului de sanatate, cresterea ratei scolarizarii primare si superioare, diminuarea drastica a ratei criminalitatii, scaderea infectiilor cu HIV etc.



2. Caracteristicile dezvoltarii economice a RSA
Pentru a intelege mai bine economia Republicii Africa de Sud trebuie cunoscut faptul ca pana in anul 1990 tara a fost condusa in sistem aparthaid si de abia incepand cu anul 1994 au avut loc primele alegeri democrate si a luat fiinta primul guvern “multietnic” condus de un presedinte de culoare (Nelson Mandela). Economia sud-africana a cunoscut o perioada de intensa recesiune in perioada sanctiunilor economice impuse de tarile din Europa, America si Asia.. Embargoul la care a fost supus tara a fost ridicat in anul 1990, iar economia a inceput sa se redreseze dupa acea perioada Incepand cu anul 1994 politica economica a fost supusa unui proces de transformari structurale, cautand sa promoveze concurenta loiala, cresterea economica, atragerea si calificarea fortei de munca. Piata sud-africana a cunoscut o revigorare si o revenire a increderii, in sectorul afacerilor, inregistrand cresterii economice continue intrerupte doar de criza mondiala din 2009-2010.
In ceea ce priveste sectoarele din industrie acestea au cunoscut o dezvoltare consistenta si constanta dupa anul 1994, care se datoreaza in primul rand privatizarilor si investitiilor facute in aceste ramuri, dar si politicii guvernului de a crea noi locuri de munca si a contrabalansa exporturile de materii prime. Se remarca urmatoarele:

Sectorul industriei are o pondere insemnata in PIB, datorat si faptului ca aceste industrii au fost dotate in ultimii ani cu tehnologii de ultima generatie.

Industria constructoare (asamblare) de automobile si autovehicole a continuat sa-si dezvolte capacitatile si sa investeasca in modernizari care sa le tina in pas cu competitia internationala. De remarcat ca majoritatea companiilor multinationale constructoare de autovehicule dezvolta activitati de productie (asamblare) in RSA, ceea ce face ca dezvoltarile sau problemele din arena internationala sa se reflecte si in industria sud-africana.

Industria chimica se caracterizeaza prin existenta in paralel a doua tendinte : mentinerea unui sector foarte bine concentrat si dezvoltat tehnologic - sectorul combustibililor lichizi obtinuti din carbune si gaz natural, produse de compania SASOL (sector in care RSA este lider mondial) si sectorul petrochimic – si restul industriei chimice caracterizat prin investitii nesemnificative si folosirea de tehnologii vechi. De remarcat faptul ca sectorul industriei chimice din RSA este cel mai dezvoltat de pe continentul african. Dintr-o perspectiva strategica, sectorul poate fi impartit in 11 sub-sectoare, excluzand fibrele textile sintetice, care intra la industria textila. Productia pe sub-sectoare se prezinta astfel: carburanti lichizi (31%), produse plastice (20%), chimicale pt consum alimentar (5%), chimicale anorganice (8%), polimeri primari si cauciuc (7%), produse farmaceutice (8%), bulk formulated (5%), produse din cauciuc (5%), chimicale organice (6%), specialitati (5%), chimicale fine (1%). Principalele piete de export pentru RSA, pe sub-sectoare se prezinta astfel: chimicale anorganice – SUA, India, UK si Japonia, bulk formulated – Olanda, Zimbabwe, Malawi si India, chimicale pentru consum alimentar – UK, Angola, Mozambic si RDCongo, articole plastic – UK, SUA, Nigeria si Zimbabwe.

Industria textila si de confectii si-a propus si a reusit partial incepand 2008 sa foloseasca la maxim resursele umane si tehnologice disponibile. Datorita cresterii dotarilor tehnologice productia locala de textile si confectii evolueaza catre o dezvoltare intensiva care sa tina pasul atat cu evolutia pietii interne dar mai ales cu noile cerinte de pe pietele internationale. In ultimii ani piata RSA se confrunta insa, din ce in ce mai mult cu importul de produse textile din China si de aceea multe intreprinderi au fost nevoite sa reduca din personal si sa reduca costurile de investitii, iar altele s-au inchis. Inca de la inceputul anului 2007 au intrat in vigoare aplicarea de taxe suplimentare si impunerea de contingente, pentru importurile de textile din China, in vederea protejarii industriei locale, dar acestea au fost scoase pe parcurs incepand cu anul 2009. Deocamdata exista inca un echilibru intre importurile din China si produsele fabricate local, dar asociatiile patronale sud-africane din domeniu solicita in continuare unele restrictii cantitative asupra importurilor de textile din China.

Industria produselor agro-alimentare si a bauturilor alcoolice si nealcoolice inregistreaza un grad ridicat de dezvoltare, facand din RSA unul dintre principalii furnizori mondiali. Investitiile facute in acest sector incepand din 1994 pana in prezent, se ridica la aproape 1 mild USD, ceea ce a dus la o restructurare si realiniere a tehnicilor de productie in vederea asigurarii celor mai inalte standarde de calitate si eficienta. Sectorul productiei alimentare angajeaza 13% din forta de munca locala si reprezinta 12% din valoarea productiei nationale. Subsectorul procesarii de carne este cel mai important, contribuind cu 25% la valoarea productiei alimentare. Subsectorul viticol este de asemenea foarte dezvoltat, ponderea exporturilor totale de vin, depasind 65% in tarile UE.

Industria tehnologiilor informatice si de comunicatii este impartita in 3 subsectoare: telecomunicatii, electronica si tehnologia informatiei (I.T.). Sectorul de telecomunicatii, contribuie cu 7 % la PIB-ul RSA, fiind cel mai dezvoltat de pe continentul african, Telefonia mobila este de asemenea foarte bine dezvoltata pe piata fiind prezente 4 firme: VODACOM, MTN, CELL C si VIRGIN MOBILE. Cresterea pietei de telefonie mobila este foarte mare, anual atingand 50%, ceea ce o situeaza pe locul 4 ca si dezvoltare, in topul international. Cu toate acestea Africa de Sud detine printre cele mai ridicate tarife ale telefoniei mobile din lume, sitandu-se in topul primelor 5 tari, iar ICASA (Internet and Communication Association of South Africa) forul care relgementeaza legi in acest domeniu a cerut in repetate randuri companiilor locale sa reduca preturile practicate. Deocamdata rezultatele acestor demersuri nu au fost cele scontate, tarifele ramand aceleasi.

Cele mai importante firme internationale din domeniul IT-ului sunt reprezentate pe piata producatorilor din RSA, facand astfel ca mediul de afaceri sa se schimbe si sa evolueze catre E-business , E-commerce si E-transactions. Dintre cele mai importante companii cu subsidiare in Africa de Sud sunt: IBM, Unisys, Microsoft, Intel, Dell, Novel etc. Africa de Sud se numara in primii 20 consumatori mondiali de produse si servicii IT, fiind pe locul 18 in lume ca utilizator de internet.

Turismul: numarul total de turisti straini in RSA a crescut de la 3,7 milioane in anul 1994 la 9,5 milioane in 2008. RSA este destinatia numarul 1 printre tarile continetului african si genereaza turisti si pentru tarile limitrofe in particular tarile din SADC. Cea mai mare parte a turistilor straini in RSA, sunt alcatuiti din tarile africane in special cele din SADC. Acesti turisti sunt mai putini afectati de schimbarile si evenimentele ce se petrec in restul lumii, profitant si de comertul de frontiera. Totalul turistilor in RSA, din Africa si Orientul Mijlociu a crescut cu 4,2% in 2008, ajungand la peste 7 mil. Turistii din afara continetului, aprox 2,5 mil in 2008, sunt compusi in principal din englezi, germani, americani, francezi, olandezi si italieni. In 2009 turistii din Germania si Franta au scazut ca procentaj, in timp ce cei din UK si Olanda au crescut cu 1-2%. In anul 2010, beneficiind si de organizarea Campionatului Mondial de Fotbal, Africa de Sud a reusit sa atraga peste 8 milioane de turisti.

Transportul: Africa de Sud dispune de cea mai larga si dezvoltata infrastructura de pe continentul african cu:

- 1440 km de autostrada cu doua benzi pe sens, 292 km autostrada cu o singura banda pe sens si 4041 km de sosele cu dublu sens;

- compania Transnet (care inglobeaza Spoornet) detine serviciile pentru transportul pe cale ferata, cea mai dezvoltata pe continent;

- compania Transnet este si cea mai mare autoritate portuara din zona Africii sub-sahariene si deserveste porturile din Africa de Sud, Durban (cel mai mare port din Africa si al 8-lea in lume), Cape Town, Port Elizabeth, East London, Richards Bay si Mossel Bay.
3. IMPACTUL CRIZEI ECONOMICE INTERNATIONALE ASUPRA ECONOMIEI AFRICII DE SUD
Criza financiara internationala declansata initial de sistemul ipotecar american, la jumatatea anului 2008 a afectat in mare masura pietele emergente ale lumii, printre care se numara si Africa de Sud.

Africa de Sud a resimtit efectele crizei economice globale si a suferit contractii serioase in dezvoltarea economica, prin scaderea exporturilor, reducerea consumului local, diminuarea capacitatilor de productiei, scaderea veniturilor din exporturile de materii prime etc. Contractia economica a avut repercusiuni vizibile incepand cu ultimul trimestru al anului 2008, dar cea mai mare contractie s-a inregistat in primul trimestru al 2009, cand Africa de Sud a intrat in prima recesiune economica din ultimii 17 ani, cu o scadere a PIB-ului de 6,4%, urmata in trimestrul al doilea de o scadere de 3% a PIB-ului. Totusi caderea economica ar fi putut fi si mai abrupta daca guvernul nu ar fi implementat o politica monetara precauta si adaptata permanent la conditiile economice actuale. La aceasta s-au adaugat si cheltuielile guvernamentale si investitiile straine destinate pregatirilor pentru organizarea Campionatului Mondial de Fotbal din anul 2010. Infrastructura rutiera, constructiile, turismul, transportul public, serviciile, securitatea au fost principalele sectoare care au beneficiat de aportul banilor guvernamentali si ai investitorilor straini, in aceasta perioada, creand locuri de munca si generand in randul populatiei, stabilitate si incredere.




Sistemul bancar in Africa de Sud.

Forumul economic mondial a clasat sistemul bancar sud-african pe locul 15 in topul celor mai sigure sisteme bancare mondiale, dintr-un total de 134 tari, se mentioneaza in raportul 2008/2009 al “Global Competitiveness Report – GCR”. Africa de Sud a marcat 6,54 puncte dintr-un total de 7 puncte indicand ca bancile sud-africane sunt in general mai sanatoase, mai sigure si cu o balanta pozitiva, fata de alte banci din tari cu traditie ca Elvetia (locul 16), Germania (locul 39), Statele Unite (locul 40) si Marea Britanie (locul 44). Ministrul sud-african de finante a mentionat ca locul ocupat de siguranta in sistemul bancar este datorat unei reglementari bancare foarte stricte care a creat incredere in sistemul financiar al Africii de Sud. Africa de Sud s-a clasat pe locul 45 in topul general al Raportului GCR, scazand doar un loc fata de anul trecut. Principalul indice dupa care se face clasamentul in cadrul GCR este Global Competitiveness Index – GCI.

GCI este bazat pe 12 piloni si anume: institutii, infrastructura, stabilitate macro-economica, educatie primara si sanatate, educatie la nivel superior, economie de piata, eficienta in piata muncii, dificultatile din piata financiala, tehnologie, marimea pietei, inovatii in afaceri etc. Clasamentul a fost castiga anul acesta de catre Statele Unite, urmata de Elvetia, Danemarca, Suedia si Singapore.

Africa de Sud ramane cea mai bine clasata tara din zona Africii Sud-Sahariene. Din Raport rezulta ca unul din principalele atuuri ale Africii de Sud il reprezinta marimea economiei, unde se afla pe locul 23 din total.

Africa de Sud a primit de asemenea puncte si in alte domenii pe care le masoara GCI si anume, protectia proprietatii intelectuale (locul 23), calitatea institutiilor private (25) si calitatea marfurilor (31), eficienta in piata financiara (24), complexitatea afacerilor (33) si inovatie (37).

In mod deosebita Africa de Sud a inscris la “reglementari privind securitatea la schimburile valutare” (locul 5) in fata altor state ca Elvetia (locul 6), Germania (locul 15), Statele Unite (locul 20) si Marea Britanie (locul 27).


Africa de Sud intampina dificultati la competitivitate si anume piata fortei de munca (locul 88) pentru lipsa de flexibilitate, potentialul inovativ si rata de educatie superioara (locul 93). Insecuritatea ramane un alt aspect pe care indicele GCI il ia in calcul iar Africa de Sud s-a situat de abia pe locul 129 din 134 tari. De asemenea acelasi loc l-a ocupat si dupa criterul sanatatii fortei de munca, infectiile cu HIV si alte boli transmisibile fiind foarte ridicate.

Africa de Sud are nevoie de multa persistenta si disciplina pentru a-si imbunatati pozitia generala in cadrul raportului GCR. Deocamdata prognoza pentru incetinirea cresterii economice la doar 2,4% in comparatie cu 3,5 % din previziunile initiale nu vor avea un efect benefic asupra indicelui GCI, iar deprecierea randului va contribui si el la crearea unui climat instabil pe piata sud-africana.




4. Date statistice :


GDP (PPP)

: 524,341 mld. $ ( IMF 2010)

GDP – per capita

: 10.500 $ (2010)

GDP – compunerea pe sectoare

agricultura: 3,3%
industrie: 33,7%
servicii: 63,0%

Agricultura – produse

: Porumb, grau, sorg, trestie de zahar, fructe, vegetale, zootehnie (in principal bovine, ovine si caprine);

Industria

: Miniera (cel mai mare producator mondial de platina, aur si crom), asamblare automobile (Mercedes, BMW, VW, Ford, Toyota), prelucrarea metalelor, masini unelte, textila, siderurgie, chimicale, ingrasaminte, alimentara, reparatii navale etc.

Resurse naturale

Africa de Sud este o imensa concentrare de rezerve minerale fiind unul din marii producatori si printre cei mai mari exportatori de minereuri ai lumii Aurul constituie una din principalele venituri din export, iar carbunele este cel de-al doilea produs important la export .



In Africa de Sud se afla cele mai adânci mine din lume, iar industria miniera dispune de cele mai avansate tehnologii de profil. Din punct de vedere al rezervelor de minereuri si al productiei situatia se prezinta astfel:

Minerale



Rezerve

Procent din rezervele mondiale

%

Loc in lume dupa rezervele detinute



Productie


(2009)

-aur

20.000 t

44

1

212.700 kg

-diamante

360 mii carate

24

2

12.901.000 carate

-uraniu

317.000 t

19

2

-

-platina

30.200 Kt

78

1

275,000 kg

-crom

3.200 Mt

75

1

4.6875 Kt

-mangan

3.992 Mt

82

1

4.201 Kt

-vanadium

7,3 mil t

47

1

290.0 t

-titan

31.000 t

10

5

340.000 t

-fier

6,5 mld t

-

6

23 mil t

-carbune

58 mld t

-

5

283 mil. t.

-antimoniu

120.000 t

-

6

-

-andaluzit

90 mil t

-

1

-

-feldspat

-

30

1

-

-azbest

8,2 mil t

-

4

-

-plumb

5 mil t

4

4

-

-nichel

11,4 mil t

10

5

-

-fosfati

2.310 mil t

6

3

-

-zinc

15 mil t

5

4

-

-zirconiu

6,9 mil t

14

2

-


C. CADRUL JURIDIC ECONOMIC AL RSA




1. CADRUL JURIDIC BILATERAL CU ROMANIA
Pana in prezent sunt semnate urmatoarele acorduri economice :
In luna noiembrie 2007 a fost semnat Protocolul Aditional de extindere al TDCA – Acordul de Cooperare, Dezvoltare si Comert semnat intre UE si RSA. In acest Protocol se prevad aplicarea tutror obligatiilor si drepturilor din TDCA, catre Romania si Bulgaria, ca noi membre ale UE. Protocolul aditional a fost publicat in Monitorul Oficial al Africii de Sud in data de 20 februarie 2009, intrand in vigoare cu aceeasi data si cu aplicabilitate retroactiva din 1 ianuarie 2007.

- Acord privind evitarea dublei impuneri, semnat la Bucuresti, la 12 noiembrie 1993, intrat in vigoare la 21 octombrie 1995, cu valabilitate nedeterminata;

- Memorandum de intelegere intre Camera de Comert si Industriei Bucuresti si Camera de Comert si Industrie din Johannesburg, semnat la 16 Aprilie 2008

- Acord de cooperare intre Camera de Comert, Industrie si Navigatie Constanta si Camera de Comert si Industrie Durban, semnat la Durban, la 25 septembrie 1998, intrat in vigoare la data semnarii;

- Acord de cooperare intre Camera de Comert si Industrie a României si a Municipiului Bucuresti si Camera de Comert si Industrie Johannesburg, semnat la Johannesburg, la 6.10.2000.

- Acord de cooperare intre CCIRMB si CCI Durban, semnat la Durban, in luna octombrie 2000.


2. CADRUL JURIDIC CU ALTE STATE, GRUPURI DE STATE SAU ORGANIZATII ECONOMICE INTERNATIONALE
-Republica Africa de Sud este membra fondatoare a GATT;

-este membra OMC, cu statut de tara dezvoltata (desi s-a straduit sa obtina statutul de

tara in curs de dezvoltare).

-Africa de Sud are aranjamente de comert cu Malawi, Zimbabwe si Mozambic.

-este membra ONU;

-este membra in urmatoarele organizatii si grupari regionale:

* SADC – Comunitatea de Dezvoltare a Africii Australe;

* SACU – Uniunea Vamala a Africii Australe;

* ACP – grupul tarilor din Africa, Caraibe si Pacific;

* Conventia Lomé;

* BAD – Banca Africana de Dezvoltare;

* OUA – Organizatia Unitatii Africane;



*FAO–Organizatia mondiala pentru ajutor in domeniul alimentatiei
Preferintele acordate/primite de Republica Africa de Sud altor / de la alte tãri:

Un numar de 8 tari au inclus Africa de Sud pe lista Sistemului Generalizat de Preferinte (SGP) si anume: UE (ca partener colectiv), SUA, Canada, Norvegia, Elvetia, Japonia, Cehia si Ungaria. Africa de Sud nu are acorduri sau intelegeri pentru tratament preferential cu alte state, in afara de cele care decurg din calitatea sa de membru SADC si SACU.


3. Cadrul juridic de desfasurare a relatiilor dintre R.S.A si U.E.
- Acordul de cooperare, dezvoltare si comert (Trade, Development and Cooperation Agreement – TDCA) semnat intre Africa de Sud si Uniunea Europeana la 11 Octombrie 1999. A intrat in vigoare incepand cu 1 ianuarie 2000, cu aplicare partiala pentru unele capitole, dar incepand cu 01.05 2004 are functionalitate completa.
Este primul acord de cooperare si comert pe termen lung, incheiat de UE cu o tara de pe continentul african si are drept scop furnizarea unui cadru juridic potrivit si oportun cu noile schimbari ce au avut loc atat in Africa de Sud, cat si pe plan european. Sustine si incurajeaza eforturile depuse RSA in domeniul economic si social in procesul de tranzitie, promoveaza cooperarea regionala (SADC si SACU), incurajeaza dezvoltarea si liberlaizarea comertului cu produse, servicii si capital, sustine integrarea Africii de Sud pe planul economiei mondiale si promoveaza cooperarea intre U.E si RSA si implicit faciliteaza comertul cu tarile din Africa Australa strans legate de exporturile si importurile din RSA.

Acordul de cooperare, dezvoltare si comert acopera mai multe domenii dintre care amintim:



  • comert de liber schimb;

  • politicile comerciale si instrumente de aparare comerciala;

  • proprietatea intelectuala;

  • dezvoltare economica

  • aspecte politice (respectarea democratiei si a drepturilor omului)

  • aspecte sociale, culturale, mediul inconjurator si altele

D. COMERTUL EXTERIOR AL RSA




  1. Comertul exterior al rsa – consideratii generale

Ponderea Africii de Sud in comertul mondial este de 0,75%, din care importurile reprezinta 0,8%, iar exporturile 0,7%. In ceea ce priveste relatiile cu Uniunea Europeana ponderea comertului acesteia cu Africa de Sud reprezina 1,5% din care exporturile 1,56%, iar importurile 1,46%.

Uniunea Europeana este principalul partener colectiv al RSA, detinand o pondere de 25,9% din totalul exporturilor sud-africane si 31% din importurile sud-africane.

Schimburile comerciale ale Africii de Sud in anul 2010 au totalizat 167,04 mld. USD (1USD=7 rand) din care exporturile Africii de Sud au fost de 83,42 mld. USD, iar importurile de 83,61 mld. USD. (Sursa: statistica DTI).



Exporturile Africii de Sud in anul 2010

(primele 10 tari); 1USD=7 rand

Nr. crt.

Tara

Valoarea

(mld. USD)

1

China

8,36

2

SUA

7,48

3

Japonia

6,61

4

Germania

6,1

5

Marea Britanie

3,8

6

India

3,17

7

Olanda

2,45

8

Elvetia

2,4

9

Coreea de Sud

1,85

10

Belgia

1,77


Importurile Africii de Sud in anul 2010

(primele 10 tari); 1USD=7 rand

Nr. crt.

Tara

Valoarea

(mld. USD)

1

China

12,01

2

Germania

9,54

3

SUA

6,01

4

Japonia

4,42

5

Arabia Saudita

3,38

6

Marea Britanie

3,16

7

India

2,96

8

Franta

2,46

9

Nigeria

2,3

10

Italia

2,1



Structura schimburilor comerciale ale RSA

In ciuda eforturilor de diversificare a structurii exporturilor, materiile prime minerale si semifabricatele constituie, inca, sursa principala a incasarilor valutare, constând in principal in:



export: produse minerale, vegetale, chimice, hârtie, produse din lemn, perle, bijuterii, metale pretioase, metale, echipamente mecanice si electrice, autovehicule, avioane. Aurul este produsul cel mai important si vânzarile acestui metal pe piata internationala au o importanta vitala in fluctuatiile financiare.

import: echipamente industriale, mijloace de transport, petrol, IT&C, semifabricate, bunuri de consum, produse chimice diverse.
Republica Sud Africana este unul din cei mai mari exportatori de aur ( lingouri sau chiar sub forma de minereu ), diamante ( neslefuite), platina, lana, zahar, mangan si crom, azbest, materiale folosite la producerea energiei atomice, carbune, antimoniu,cupru si fier. RSA este in acelasi timp un mare exportator de citrice, piei si blanuri de animale, produse chimice, produse din metal, masini si aparate, echipamente pentru transport si alte produse manufacturate.

2. Relatiile comerciale bilaterale ROMANIA-RSA
Evolutia schimburilor comerciale bilaterale in perioada 2002-2010

- valori în milioane dolari SUA -





2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010


TOTAL

35,73

45,52

46,48

33,13

44,44

80,48

125,35

120,03

151,877

Export

3.55

3,42

4,83

6,285

10,08

12,50

79,85

68,135

131,041

Import

32,18

42,10

41,65

26,85

36,35

67.98

45,50

51,894

20,836

Balanţa

28,65

-38,68

-36,82

-20,56

-26,27

-55,48

34,35

16,24

110,205

Aşa cum se observă din statistica comercială, exporturile româneşti au cunoscut o creştere continuă, începand cu anul 2004.

Se observă o creştere semnificativă a excedentului comercial în anul 2010 faţă de perioada similară a anului 2009 pe fondul scăderii importului de produse sud africane în România. Trebuie subliniat, că în pofida condiţiilor dificile ale anului 2010, exporturile româneşti în Africa de Sud au crescut cu peste 92% comparativ cu anul 2009.

Structura exportului românesc în anul 2010 este caracterizată de produse cu grad înalt şi foarte înalt de prelucrare şi valoare adaugată mare după cum urmează:



  • maşini şi aparate, echipamente electrice şi părti ale acestora, aparate de înregistrare sau de reprodus sunetul şi imaginea, sau părţi şi accesorii ale acestora;

  • vehicule, aeronave şi echipamente auxiliare de transport: livrarea de piese şi componente auto pentru autoturismele Sandero, comercializate sub brandul Renault şi Dacia Pick-up, comercializată sub brandul Nissan;

Restul exportului românesc este format din produse cu grad mediu de prelucrare şi anume: materiale plastice, articole din materiale plastice, cauciuc şi articole din cauciuc, metale comune şi articole din metale comune, precum şi din produse ale regnului vegetal (pentru prima dată).

Importurile României din Africa de Sud sunt constituite în majoritate din materii prime şi produse cu un grad redus şi mediu de prelucrare. Africa de Sud se numără printre parteneri comerciali ai României din zona Africa şi Orientul Mijlociu care au înregistrat şi în anul 2010 o creştere în ceea ce priveşte exportul de produse româneşti, în pofida dificultăţilor economice cu care s-au confruntat cele două ţări.

In anul 2010, nu mai putin de 84 de firme româneşti au avut relaţii comerciale cu Africa de Sud, dintre acestea 20 fiind sucursale, înregistrate în România, ale unor companii trasnaţionale.
Structura schimburilor comerciale defalcată pe secţiuni şi capitole se prezintă astfel:
EXPORTURILE ROMÂNEŞTI ÎN AFRICA DE SUD LA 31.12.2010

Primele 6 secţiuni în ordinea importanţei

Total export:131.041,0 mii USD

XVI. Maşini, aparate, echipamente, electrice şi părţi …................…...….58.284,2

84. Reactori nucleari, boilere, maşini şi dispozitive……. ..................…....24.156,2

85. Maşini, aparate şi materiale electrice ………… …..................…...…..34.128,1

XVI. Vehicule, aeronave, vase şi echipament………….................….….. 35.022,9

87. Automobile, tractoare, accesorii ……………….. ..................………..35.022,7
II. Produse ale regnului vegetal……………...............................................24.192,2

12. Seminţe şi fructe, plante industriale şi medicinale…….......................23.626,7
VII. Materiale plastice şi articole din material plastic şi cauciuc ......…..5.314,8

39. Materiale plastice şi articole din material plastic …… ………...........1.325,8

40. Cauciuc şi articole din cauciuc ………………… ……….....................3.988,9
XV. Metale comune şi articole din metale comune.. ………...................3.599,

XVIII. Instrumente şi aparate optice şi de măsurat …….......................1.553,4
IMPORTURILE ROMÂNEŞTI DIN AFRICA DE SUD LA 31.12.2010

Primele 5 secţiuni în ordinea importanţei

Total importuri: 20.836,2 mii USD
V. Produse minerale………………………………………………..….........9.072,1

27. Combustibili, uleiuri minerale, materii bituminoase…….. …........….8.724,8
XVII. Vehicule, aeronave, vase, echipamente……………….................2.982,9

87. Automobile, tractoare, accesorii………………………….….............2.975
XVI. Maşini şi aparate, echipamente electrice…………................…....2.863,6

84. Reactori nucleari, boilere, masini şi dispozitive................................2.107,2

XV. Metale comune si articole din metale comune.. ……….................2.217,6

72. Fonta, fier şi oţel…………………………….. ………......................904,3

73. Produse din fontă, fier sau otel…………………..............................876
VI. Produse ale industriei chimice……………………...........................2.125,9

Principalele târguri si expozitii periodice, organizate in RSA unde Romania poate participa cu pavilion national


TÂRGUL

PERIOADA

LOCUL

ORGANIZATOR

SCOPUL MANIFESTÃRII

Mining INDABA

Februarie

Cape Town

Mining Indaba LLC

Unul dintre cele mai mari targuri internationale din industria miniera

Design for Living

Aprilie

Cape Town

Kagiso Exhibition

Targ pentru bunuri de consum

Africa Aerospace and Defence

Septembrie

(se organizeaza o data la 2 ani)



Johannesburg sau Cape Town

Ministerul sud-african al apararii

Targ specializat pentru industria aeronautica si militara (targ organizat din doi in doi ani)

SAITEX

Iulie

Johannesburg

Show and Events Company

Targ general de comert

INDABA Tourism

Mai

Durban

South African Tourism

Targ de turism

The Rand Show

Aprilie

Johannesburg

Kagiso Exhibition Ltd


Targ anual specializat in articole si produse de larg consum.

Natural and Organic Products Exhibition

Februarie si octombrie

Cape Town si Johannesburg

Shows and Events Company

Targ pentru produse naturale si organize (bianual)

Interbuild Africa

Septembrie (se organizeaza o data la 2 ani)

Johannesburg

Specialized Exhibition (Pty) Ltd


Targ in domeniul constructiilor civile si industriale

Oil and Gas Africa

Martie

Cape Town

Show and Events

Company


Targ specializat pentru industria petroliera si gaze (se desfasoara o data la doi ani)

Electra-Mining Africa

Octombrie

Johannesburg

Specialised Exhibitions

Targ specializat pe industria miniera si electrica si energetica

E. Site-uri de interes in RSA


Motoare de cautare

: Aardvark = www.aardvark.co.za

: Ananzi = www.ananzi.co.za

: Marques = www.marques.co.za

: South Africa Online = www.southafrica.co.za
Site-uri utile

: Media Africa = www.mafrica.co.za

: Webcheck = www.webcheck.co.za

: Asociatia providerilor de servicii Internet = www.ispa.org.sa

: Business contacts site = www.mbendi.co.za

: SA Directory Exports = www.southafricaexports.com

: Business = www. yellowpages.co.za / sadocs

: Africa Poduct Digest = www.africaexports.com

: Reed Business Information = www.reedbusiness.co.za

: Business Day Online = www.businessday.co.za

: Electronic Commerce Association SA = www.ecasa.org.za
Camere de comert, Departamentul Industriei si Comertului, Vama

: Camera de afaceri sud-africana= http://www.sacob.co.za/


: Camera de Comert si Industrie Johanesburg: www.jcci.co.za
: Camera de comert din Cape Town si Western Cape =

http://www.capechamber.co.za/

: Camera de Comert din Port Elizabeth : www.pechamber.co.za

: Chamber of Mines = www.bullion.org.za

: Camera de Comert din Durban: www.durbanchamber.co.za/

: DTI ( Department of Trade & Industry) = www.thedti.gov.za

: WESGRO ( Western Cape Investment and Trade Promotion Agency):



www.wesgro.co.za

: South African Revenue Sistem (include Vama)= http://www.sars.co.za

: Gauteng Economic Development Agency = www.geda.co.za

: Industrial Development Corporation (IDC) = www.idc.co.za

: KwaZulu Natal Economic Council = www.kznec.org.za

: SA Reserve Bank = www. reservebank.co.za

: Sasol Ltd = www.sasol.com

: Spoornet = www.spoornet.co.za

: Transnet = www.transnet.co.za

: Econometrix = www.econometrix.co.za

: Information Technology Association = www.ita.org.za

: National Economic Development & Labour Council

(NEDLAC) = www.nedlac.org.za

: JSE (Bursa de valori din Johanesburg) = www.jse.co.za

: Council for Scientific & Industrial Research (CSIR) = www.csir.co.za

: National Research Foundation = www.nrf.ac.za

: Stats SA = www.stassa.gov.za
GUVERN

: Guvern = www.gov.za


TURISM

: South African Tourism (SATOUR) = www.southafrica.net



: SA National Parks = www.parks-sa.co.za





Каталог: Files
Files -> Fövqəladə hallar və həyat fəaliyyətinin təhlükəsizliyi”
Files -> Azərbaycan Respublikası Kənd Təsərrüfatı Nazirliyi Azərbaycan Dövlət Aqrar Universiteti adau-nun 80 illik yubileyinə həsr edilir adau-nun elmi ƏSƏRLƏRİ g əNCƏ 2009, №3
Files -> Ümumi məlumat Fənnin adı, kodu və kreditlərin sayı
Files -> Mühazirəotağı/Cədvəl I gün 16: 40-18: 00 #506 V gün 15: 10-16: 30 #412 Konsultasiyavaxtı
Files -> Mühazirə otağı/Cədvəl ivgün saat 13 40 15 00 otaq 410 Vgün saat 13 40 15 00
Files -> TƏDRİs plani iXTİsas: 050407 menecment
Files -> AZƏrbaycan respublikasi təHSİl naziRLİYİ XƏZƏr universiteti TƏHSİl faküLTƏSİ
Files -> Mühazirə otağı/Cədvəl Məhsəti küç., 11 (Neftçilər kampusu), 301 n saylı otaq Mühazirə: Çərşənbə axşamı, saat 16. 40-18. 00


Dostları ilə paylaş:


Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2019
rəhbərliyinə müraciət

    Ana səhifə