Industria auto și mecatronica, un domeniu economic cu o dezvoltare rapidă în Regiunea Centru

Exemple de evenimente culturale majore din Regiunea Centru

Festivalul de Jazz Sibiu

Festivalul Dilema Veche Alba Iulia

Festivalul de Film Rasnov

Festivalul International de Teatru Sibiu

Oktober Fest Brasov

Atelier internaţional de artă plastică FREE Camp Harghita

Transilvania International Film Festival – TIFF – Sibiu

Târgul Internaţional de Carte şi Muzică Libris Braşov

Transilvania Tattoo Expo Sibiu

Festivalul stradal STRADA DELL ‘ARTE Brasov

Festivalului european al Muzicii Vechi Miercurea Ciuc

ARTMania Sibiu

Scaunele // Confruntări vizuale cu puterea, Sfantu Gheorghe

AMural Brasov

Festivalul de Teatru Povesti Alba Iulia

Sibiu Street ART Festival

Blaj a Live

Calfe Calatoare Sibiu

Festivalul Interetnica Sghisoara

Festivalul Medieval Sighisoara

Astra Film Festival Sibiu

Transilvania Dance Festival Brasov

Targul de Craciun Sibiu

Genul de polarizare culturala si creativa care transpare din acest clasament, chiar la 6 ani distanta, este in continuare vizibil daca cercetam statistic situatia proiectelor depuse si finantate la ultimele sesiuni din bugetul Administratiei Fondului Cultural National (AFCN)

In domeniul Arhitectura si Design, au fost depuse la ultima sesiune de cereri de proiecte un numar de 42 de proiecte din 10 judete, fiind finantate doar 4 proiecte (2 din Bucuresti, 1 din Timis si 1 din Covasna). De altfel, 24 dintre proiectele depuse au provenit din Bucuresti, 6 din Cluj, 3 din Iasi, si cate unul din Alba, Maramures, Arad, Prahova, Braila, Timis si Covasna.

In domeniul Arte Vizuale, in cele doua sesiuni au fost depuse 392 de proiecte din care 192 au provenit din Bucuresti. Judetele din regiunea Centru au contribuit cu 35 de proiecte, ceea ce reprezinta 17.5% din proiectele depuse din afara Bucurestiului.

In domeniul Artele Spectacolului - Teatru, in cele doua sesiuni au fost depuse 208 proiecte din care 90 au provenit din Bucuresti. Judetele din regiunea Centru au contribuit cu 35 de proiecte, ceea ce reprezinta aproape 30% din proiectele depuse din afara Bucurestiului. Prezenta masiva a Regiunii Centru in Artele Spectacolului este sustinuta si de ponderea institutiilor si companiilor de spectacole si concerte in totalul national. Conform Registrului Artelor Spectacolului (actualizat la 29 Iunie 2016), ingrijit de Institului National Pentru Cercetare si Formare Culturala¹¹³ din subordinea Ministerului Culturii, dintr-un total de 85 de institutii de spectacole si concerte, 13 sunt din regiunea Centru. Daca luam in considerare faptul ca 11 sunt din Bucuresti, rezulta ca Regiunea Centru cumuleaza aproape 18% din institutiile de gen dinafara capitalei. In cea ce priveste companiile de spectacole sau concerte, 7 din 120 de organizatii se regasesc in Regiunea Centru, in conditiile in care 66 sunt in Bucuresti. Activitatea creativa in acest domeniu este sustinuta si de impresarii artistici, in Regiunea Centru activand 57 de astfel de agenti culturali, persoane fizice si juridice, dintr-un total national de 805, din care 408 sunt localizati in Bucuresti, ceea ce inseamna ca aproape 15% din impresarii din afara Bucurestiului se regasesc in Regiunea Centru.

In domeniul Artelor Spectacolului – Dans, din Regiunea Centru au fost depuse 7 din cele 28 de proiecte primite de AFCN, ceea ce inseamna 25% din total.

Domeniul Artele Spectacolelor – Muzica a atras un total de 194 de proiecte, din care 28 au fost din regiunea Centru iar 74 din Bucuresti. Astfel, ponderea proiectelor din regiune, excluzand Bucurestiul, este de peste 23%.

Institutii si organizatii culturale

Teatrul National Targu Mures

Teatrul de papusi Prichindel Alba Iulia

Teatrul National Radu Stanca Sibiu

Opera Brasov

Teatrul pentru Copii si Tineret Gong Sibiu

Teatrul pentru Copii si Tineret “Ariel” Mures

Filarmonica de Stat Sibiu

Teatrul pentru copii Arlechino Brasov

Filarmonica Brasov

Teatrul "Tomcsa Sandor" Odorheiul Secuiesc

Filarmonica de Stat Targu Mures

Ansamblul de dansuri Trei Scaune Haromszek Covasna

Teatrul Sica Alexandrescu Brasov

Muzeul Astra Sibiu

Muzeul Castelul Bran Brasov

Muzeul Unirii Alba Iulia

Muzeul Bruckental Sibiu

Muzeul Civilizației Urbane Brasov

Muzeul National al Unirii Alba Iulia

De asemenea, remarcabil este faptul ca, in ceea ce priveste Activitatile muzeale, regiunea Centru ocupa o pozitie aparent privilegiata. Conform Editiei 2016 a publicatiei Culture Statistics, editata de Eurostat¹¹⁴, primele doua locuri in top 5 muzee din Romania dupa numarul de vizitatori, in 2013 (cele mai recente date) sunt ocupate de Muzeul Castelul Bran, cu 490.000 de vizitatori, si Muzeul Astra din Sibiu, cu 400.000 de vizitatori, celelate trei locuri fiind ocupate, in ordine, de Muzeul Satului si Muzeul de Stiinte Naturale din Bucuresti si Muzeul Peles din Sinaia. De altfel, valorificarea patrimoniului, material si imaterial, reprezinta o tema de interes la nivel regional, in conditiile in care, la ultimele sesiuni de depunere de proiecte pentru finantare la AFCN, in domeniul Patrimoniu Imaterial, 21,64% din proiecte au provenit din regiunea noastra (21 din 97) iar in ceea ce priveste Patrimoniul Material, cu 23 de proiecte depuse dintr-un total de 173, din care 69 provenite din Bucuresti, Regiunea Centru acopera 22,11% (exceptand Bucurestiul). Preocuparea privind patrimoniul este evidenta si prin prisma faptului ca, din cele 6 site-uri UNESCO din Romania, 2 sunt pe teritoriul Regiunii Centru, respectiv Bisericile Fortificate din Transilvania si Cetatea Sighisoara.
Analiza de mai sus surprinde doar partial complexitatea ecosistemului creativ din Regiunea Centru. Industriile culturale si creative sunt alimentate de caracterul multicultural al Regiunii precum si de deschiderile transculturale determinate de recuperarea legaturilor cu comunitatile etnice care au edificat Transilvania istorica. De altfel, aceasta aprehensiune spre transculturalitate actioneaza, in cazul spatiului geografic studiat, ca un creuzet care dizolva si amesteca diferentele si deschide spiritul catre celalalt. De asemenea, transculturalitatea adauga un cosmopolitism cu radacini istorice, de alt gen decat cosmopolitismul marilor aglomerari urbane, insa cu efect similar, respectiv potentarea capacitatii de depasire a proiectului de conservare in care aluneca si incremenesc comunitatile mici. In contextul dat, transculturalitatea este esentiala deoarece asigura ingredientele necesare realizarii transferului de creativitate dinspre activitatile culturale spre industrie. Deschiderea

Invatamant si cercetare

Unul din pilonii esentiali ai competitivitatii sectorului IT si Industrii culturale si creative este invatamantul. In Romania, in anul 2014, conform datelor Eurostat¹¹⁵, erau inregistrati 76,1 mii de studenti in domeniile culturale, ceea ce reprezenta 13,1% din totalul studentilor, sub media UE 27 de 15,7%. Aceste valori sunt esentiale pentru examinarea pozitiei Romaniei in ecosistemul creativ european deoarece aici se formeaza bazinul antreprenorial pentru industriile creative. In acest clasament, care cuprinde subdomeniile Arte, Stiinte Umane, Informatie si Jurnalism si Arhitectura si Urbanism, campionii industriilor creative, respectiv Irlanda, Marea Britanie, Italia, au ponderi de peste 18% din total studenti. Dezvoltarea inca incipienta a antreprenoriatului creativ in Romania este vizibila si la examinarea numarului mediu de salariati in intreprinderile culturale¹¹⁶ – 4,6 angajati in 2013, fata de media europeana de 3,2 angajati, respectiv a treia cea mai mare valoare la nivel european, dupa Lituania (5,6 angajati) si Germania (6 angajati) – ceea ce, in interpretarea noastra, in absenta unei economii mature, reprezinta un deficit de antreprenoriat. Practic, intreprinderile culturale romanesti sunt putine si de mari dimensiuni, caracteristic stadiilor incipiente de dezvoltare. Tot ca efect al caracterului emergent al economiei romanesti, in domeniul comertului cu bunuri culturale, statisticile Eurostat¹¹⁷ constata existenta unui deficit destul de consistent, mai ales daca il raportam la marimea pietei. Institutul statistic european a luat in considerare, pentru anul 2014, comertul extern cu filme, jocuri si console video, opere de arta, carti, antichitati, instrumente muzicale, materiale impletite si crosetate, broderii, tapiterii, CD, DVD si discuri de gramofon, ziare, jurnale si periodice, hartie si film fotografic, harti si planuri si schite de arhitectura. Din totalul exporturilor UE, in valoare de 12,775 miliarde euro, Romania a exportat bunuri de gen in valoare de 71 milioane euro, mai mult de 60% din acest export fiind format din carti si ziare, jurnale si periodice. Importurile Romaniei de bunuri de gen, totalizeaza, in schimb, 154 milioane euro, deficitul balantei comerciale fiind de 116,9%, fata de un excedet UE 28 de 17,08% (valoarea importurilor de gen UE 28 a fost de 10,868 miliarde euro, valoarea absoluta a excedentului fiind de 1,907 miliarde euro). Cea mai mare pondere in aceste importuri o are categoria de bunuri materiale impletite si crosetate, broderii, tapiterii (49,2%), urmata de carti, cu 16,7%. Un alt aspect suprinzator il reprezinta modul in care arata piata de antichitati, Romania raportand 0 importuri de antichitati iar datele privind exporturile lipsesc.

Universitatea Transilvania Brasov

• 
  programe de licenta relevante
  
  • 
    Design industrial (romana si engleza)
    
  • 
    Calculatoare
    
  • 
    Tehnologia Informatiei
    
  • 
    Informatica
    
  • 
    Informatica aplicata (romana si germana)
    
  • 
    Informatica economica
    
  • 
    Comunicare si relatii publice
    
  • 
    Limba si literatura romana - O limba si literatura moderna (engleza, franceza, germana)
    
  • 
    Limba si literatura engleza - O limba si literatura moderna (franceza, germana)/Limba si literatura romana
    
  • 
    Limba si literatura chineză - Limba si Literatura Română/ Engleză/ Franceză/ Germană
    
  • 
    Limbi moderne aplicate (limba franceza si limba engleza) (limba germana si limba engleza)
    
  • 
    Studii culturale - Studii americane (in limba engleza)
    
  • 
    Interpretare muzicala – instrumente
    
  • 
    Interpretare muzicala – canto
    
  • 
    Pedagogie muzicala
    

Univesritatea Lucian Blaga Sibiu

• 
  programe de licenta relevante
  
  • 
    Limba şi literatura engleză - O limbă şi literatură modernă (franceză/ germană) sau Limba şi literatura română
    
  • 
    Limba şi literatura germană - O limbă şi literatură modernă (engleză/ franceză) sau Limba şi literatura română
    
  • 
    Limba şi literatura franceză - O limbă şi literatură modernă (engleză/ germană) sau Limba şi literatura română
    
  • 
    Limba şi literatura română - O limbă şi literatură modernă (engleză/ franceză/ germană)
    
  • 
    Limba şi literatura chineză – Limba şi literatura engleză
    
  • 
    Limbi moderne aplicate: Engleză, Germană, Franceză
    
  • 
    Ştiinţe ale comunicării - Ştiinţe ale informării şi documentării
    
  • 
    Teatrologie - Management cultural
    
  • 
    Artele spectacolului – Actorie
    
  • 
    Informatica
    
  • 
    Științe ale comunicării / Jurnalism ID
    
  • 
    Științe ale comunicării / Comunicare și relații publice ID
    

Universitatea Petru Maior Targu Mures

• 
  programe de licenta relevante
  
  • 
    Automatică şi informatică aplicată
    
  • 
    Informatică
    
  • 
    Limba şi literatura română - Limba şi literatura engleză
    
  • 
    Limbi moderne aplicate
    
  • 
    Comunicare şi relaţii publice
    
  • 
    Istorie
    

Universitatea de Arte Targu Mures

• 
  programe de licenta relevante (romana si maghiara)
  
  • 
    Artele Spectacolului – Actorie
    
  • 
    Artele Spectacolului – Papusi – marionete
    
  • 
    Artele Spectacolului – Regie
    
  • 
    Artele Spectacolului – Coregrafie
    
  • 
    Teatrologie
    
  • 
    Scenografie si Eveniment artistic
    
  • 
    Pedagogie muzicala
    
  • 
    Comunicare audio - vizuala
    

Universitatea 1 Decembrie 1918 Alba Iulia

• 
  programe de licenta relevante
  
  • 
    Istorie
    
  • 
    Arheologie
    
  • 
    Muzeologie
    
  • 
    Limba şi literatura română-Limba şi literatura franceză
    
  • 
    Limba şi literatura română-Limba şi literatura engleză
    
  • 
    Limba şi literatura franceză-Limba şi literatura engleză
    
  • 
    Limbi moderne aplicate - Traducere si interpretare
    
  • 
    Informatica
    

DOMENIUL "TEHNOLOGIA INFORMATIEI SI A COMUNICATIILOR, SPATIU SI SECURITATE"

LISTA REZULTATELOR FINALE LA COMPETITIA BRIDGE GRANT 2016

Universitatea Petru Maior – SC Hasel Invent SRL - Protejarea comunicațiilor în sistemele de transport a gazelor naturale

UNIVERSITATEA 1 DECEMBRIE 1918 ALBA IULIA – SC IPEC SA - Sistem inteligent bazat pe învățare automată și vedere artificială pentru optimizarea fluxului de fabricație a porțelanului

UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA - CONTINENTAL AUTOMOTIVE SYSTEMS SRL - Optimizarea tehnologiilor ICT pentru evaluarea și valorificarea Capitalului Intelectual în centrele de Cercetare & Dezvoltare ale Continental Automotive Systems prin procesare Big Data

UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA - MARQUARDT SCHALTSYSTEME SCS - Optimizarea tehnologiilor ICT pentru Marquardt GmbH prin dezvoltarea unei tranzacții SAP de planificare a producției, procesare algoritmică și transfer de cunoaștere

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRASOV - SCHAEFFLER ROMANIA SRL - MARKETINGUL CARIEREI PRIN ASISTAREA DECIZIEI ÎN RESURSE UMANE

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRASOV – SC DIP & GIP SRL – Platforma informatica de tip comisionariat pentru mediul economic din industria de prelucrare a lemnului
TRANSFER LA OPERATORUL ECONOMIC – PTE 2016

SC SAS SRL - Partener 1 (P1) - UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA; Partener 2 (P2) - ASOCIATIA ROMANIAN QUANTITATIVE STUDIES ASSOCIATION - Măsurarea identității culturale într-o societate aflată în schimbare

SC INDUSTRIAL SOFTWARE S.R.L. - Partener 1 (P1) - UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA - INSTEP - Platformă stigmergică pentru localizare indoor
DOMENIUL "PATRIMONIU SI IDENTITATE CULTURALA"

LISTA REZULTATELOR FINALE LA COMPETITIA BRIDGE GRANT 2016

UNIVERSITATEA 1 DECEMBRIE 1918 ALBA IULIA – Partener 1 (P1) - TRANSILVANIA PREST SOLUTIONS SRL - Optimizarea tehnologiilor de executie privind reabilitarea cladirilor de patrimoniu afectate de umiditate

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRASOV - Partener 1 (P1) - AMADEUS SRL - Efectul muzicii de fundal asupra productivitatii in munca fizica repetitiva

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRASOV - Partener 1 (P1) - MUZEUL CASA MURESENILOR; Partener 2 (P2) - BLUEMIND SOFTWARE SRL - Realitate Augmentată pentru Interpretarea Patrimoniului Cultural și Integrarea Noilor Audiențe în Muzee

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRASOV - Partener 1 (P1) - ABEONA SRL - OENOTURISMUL ROMÂNESC PILON DE PROMOVARE ȘI DEZVOLTARE A IDENTITAȚII NAȚIONALE

UNIVERSITATEA 1 DECEMBRIE 1918 ALBA IULIA - Partener 1 (P1) - TIPO-REX SERVICE SRL - Antologie muzicală, laică şi religioasă, şi tradiții din Munții Apuseni

Analiza sectorului medical și farmaceutic din Regiunea Centru

1. 
   Prezentare generală
   

Sistemul de sănătate este reprezentat de ansamblul tuturor structurilor medicale, organizaţiilor publice şi private, instituţiilor şi resurselor mandatate să prevină, menţină, să îmbunătăţească şi să redea sănătatea populaţiei.

Starea de sănătate a populației este esențială pentru prosperitatea economică a unei țări/regiuni, iar un sistem de sănătate dezvoltat presupune acces la servicii medicale de calitate, personal medical bine pregătit și investiții care să susțină dezvoltarea continuă a acestui sector.
Pentru o avea o viziune de ansamblu asupra infrastructurii de sănătate, s-a pornit de la situația curentă și s-au identificat cele mai importante date statistice atât la nivel național, cât și regional.
La nivel național, în perioada 2011-2015, infrastructura de sănătate s-a dezvoltat constant prin creșterea numărului de unități sanitare, așa cum rezultă din Graficul 1, cu excepția Regiunii Vest care a înregistrat un trend ușor descendent în perioada analizată.

Unitățile sanitare reprezintă unitățile care asigură populației asistență medicală curativă și profilactică prin următoarele unități sanitare din sectorul public și privat: spitale, dispensare medicale, policlinici, sanatorii, centre de diagnostic și tratament, ambulatorii integrate spitalelor și de specialitate, preventorii, cabinete medicale de familie, cabinete stomatologice, cabinete medicale de specialitate, cabinete medicale școlare/studențești, laboratoare medicale, creșe, farmacii și puncte farmaceutice etc.

Din totalul numărului de unități sanitare raportat la nivel național, cele mai multe sunt concentrate în Regiunea București-Ilfov, aceasta fiind bine reprezentată atât în sectorul public, cât și în cel privat.

Regiuni / Nr. unitati sanitare	An 2011	An 2012	An 2013	An 2014	An 2015
Regiunea N-V	7239	7451	7652	7723	7878
Regiunea CENTRU	6217	6271	6472	6655	6810
Regiunea N-E	7940	8185	8279	8481	8709
Regiunea S-E	6152	6405	6589	6959	7316
Regiunea Sud-Muntenia	6005	6053	6429	6621	6874
Regiunea B-If	8416	8429	8620	9328	10206
Regiunea S-V Oltenia	5111	5405	5654	5446	5558
Regiunea Vest	5552	5445	5577	5423	5550
Total unitati la nivel national	52762	53780	55404	56771	59039