Informaţie operativă



Yüklə 267,18 Kb.
səhifə2/4
tarix17.03.2018
ölçüsü267,18 Kb.
#45617
1   2   3   4

Contextul macroeconomic



Inflaţia
Asupra modificărilor prețurilor în anul curent au influențat politica monetară condusă de Banca Națională a Moldovei, stabilitatea cursului de schimb, precum și prețurile mondiale la resursele energetice și produsele agricole.
Dinamica ratei inflației, %

Sursă: Biroul Naţional de Statistică
Rata inflației, în luna martie 2017, a constituit 2,8% față de decembrie 2016, înregistrînd o majorare de 2,7 p.p. comparativ cu rata inflației în aceeași perioadă a anului 2016. Rata inflației anuală (martie 2017 față de martie 2016) a constituit 5,1%, fiind încadrată în limita ţintei inflaţiei stabilite de BNM (5% +/- 1,5%).
Dinamica ratei inflaţiei în ianuarie-martie 2013–2017, %

Anii

Faţă de luna precedentă

Martie

faţă de decembrie a anului precedent

Ianuarie-martie

faţă de perioada similară a anului precedent

Rata inflaţiei medie lunară

Ianuarie

Februarie

Martie

2013

0,9

0,2

0,1

1,2

4,4

0,4

2014

0,8

0,5

0,3

1,6

5,4

0,5

2015

0,8

2,2

0,9

3,9

6,1

1,3

2016

0,7

-0,5

0,0

0,1

11,0

0,1

2017

1,2

1,2

0,4

2,8

4,3

0,9


Sursă: Biroul Naţional de Statistică
Prețurile la produsele alimentare în luna martie 2017 au înregistrat o creștere de 2,7% față de decembrie 2016. În perioada vizată s-au majorat prețurile la cartofi cu 23,8%, legume proaspete - cu 12,6%, fructe proaspete – cu 15% etc. Totodată, au fost înregistrate scăderi ale prețurilor la ouă cu 15,9%.
În condițiile Republicii Moldova, dinamica prețurilor la produsele alimentare este determinată de caracterul sezonier al economiei. În lunile de vară se înregistrează o scădere esențială a prețurilor la legume, fructe, cartofi etc., cu o ulterioară majorare a acestora în lunile de iarnă.
Ca rezultat, creșterea prețurilor la produsele alimentare a contribuit la majorarea IPC general cu 1,1 p.p. Creșterea prețurilor la legume și fructe a condus la majorarea IPC general cu cîte 0,4 p.p., cartofi – cu 0,2 p.p. etc. Totodată, prețurile la ouă au contribuit la reducerea IPC general cu 0,1 p.p.
Prețurile la mărfurile nealimentare în martie 2017 s-au majorat cu 1,7% faţă de decembrie 2016, în special, ca rezultat al majorării prețurilor la țigări cu 8,6% și combustibil - cu 3,8%. Totodată, s-au redus prețurile la medicamente cu 0,4%. Fluctuațiile prețurilor la mărfurile nealimentare a fost determinată, în general, de deprecierea monedei naționale și diminuarea prețurilor mondiale la resursele energetice.
Contribuția prețurilor la mărfurile nealimentare asupra modificării IPC general a constituit 0,6 p.p., din care cîte 0,3 p.p. revine combustibilului și 0,1 p.p. - țigărilor. Totodată, prețurile la medicamente au contribuit la reducerea IPC general cu 0,02 p.p.
Prețurile la serviciile prestate populației au înregistrat o creștere de 4,5% faţă de decembrie 2016, fiind determinată, preponderent, de majorarea tarifelor la servicii de sănătate cu 73,1%, educație și învățămînt – cu 6,2%, alimentație publică cu 1,6% etc. Totodată, s-au înregistrat diminuări la tarife pentru apă potabilă și canalizare cu 0,6% și transportul de pasageri – cu 0,3%. Prin urmare, aportul tarifelor la servicii asupra majorării IPC general a fost de 1,1 p.p., care aproape în totalitate revin tarifelor la servicii de sănătate.
În luna martie 2017 rata inflației de bază (exclusiv produse alimentare și băuturi, combustibili, produse şi servicii cu prețuri reglementate) a fost 1,7% fată de decembrie 2016, cu 0,2 p.p. mai mică decît nivelul ratei inflației de bază în luna respectivă a anului 2016. Rata inflației exclusiv produse alimentare și băuturi a constituit 2,9%, exclusiv produse și servicii cu prețuri reglementate – 2,4% și exclusiv combustibil – 2,8%.
Dinamica ratei anuale a inflației

(fată de luna respectivă a anului precedent), %

Sursă: Biroul Naţional de Statistică
Rata inflaţiei de bază (1,7%) a fost cu 1,1 p.p mai mică decît nivelul ratei inflaţiei. Prețurile la produse şi servicii reglementate s-au majorat cu 4,3% faţă de decembrie 2016, majorîndu-se cu 1,5 p.p. față de IPC general.

Cursul de schimb şi piaţa valutară
De la începutul anului 2017 moneda naţională a marcat o apreciere de 2,5% faţă de dolarul SUA în termeni nominali (de la 19,98 lei pentru 1 dolar american la 01.01.2017 pînă la 19,48 lei la 31.03.2017). Faţă de Euro leul moldovenesc s-a depreciat cu 0,1%. Principalii factori care au determinat fluctuațiile  monedei naționale au fost diminuarea remiterilor valutare de peste hotare, oscilaţiile dolarului SUA pe pieţele valutare internaţionale și politica monetară a BNM.


Evoluţia cursului de schimb al monedei naţionale

faţă de dolarul SUA şi Euro, Lei/USD, Lei/EUR


Sursă: Banca Naţională a Moldovei
În ianuarie-martie 2017 rulajul tranzacţiilor pe piaţa valutară internă prin virament a constituit echivalentul a 1223,3 mil. dolari, cu 14,4% mai mult decît în perioada respectivă a anului 2016. Structura tranzacţiilor pe piaţa valutară internă prin virament s-a caracterizat prin majorarea ponderii tranzacţiilor în Euro cu 1,5 p.p. (pînă la 39,5% din volumul total), precum şi rubla rusească - cu 0,4 p.p. şi diminuarea volumului tranzacţiilor în dolari SUA – cu 2,3 p.p.
Structura tranzacţiilor pe piaţa valutară prin virament

în ianuarie-martie 2013-2017, %





2013

2014

2015

2016

2017

Dolarul SUA

49,2

62,4

69,5

58,5

56,2

Euro

47,9

34,4

28,1

38,0

39,5

Rubla rusească

2,3

2,5

1,6

2,6

3,0

Alte

0,6

0,7

0,8

0,9

1,2

Total

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

Sursă: Banca Naţională a Moldovei
În ianuarie-martie 2017 pe piaţa valutară internă prin virament a fost procurată valută străină echivalentul a 430,7 mil. dolari, cu 20,8% mai mult decît în perioada respectivă a anului 2016 şi a fost vîndută echivalentul a 792,6 mil. dolari, cu 11,2% mai mult, respectiv. Astfel, vînzările nete s-au majorat cu 1,6% comparativ cu perioada respectivă a anului 2016, constituind echivalentul a 361,9 mil. dolari.
Tranzacţiile cu valută străină pe piaţa valutară internă prin virament,

echivalentul în mil. dolari SUA
Sursă: Banca Naţională a Moldovei
În ianuarie-martie 2017 rulajul tranzacţiilor pe piaţa valutară internă în numerar a constituit echivalentul a 736 mil. dolari, cu 8% mai mult faţă de perioada similară a anului 2016. Structura tranzacţiilor pe piaţa valutară internă în numerar s-a caracterizat prin diminuarea ponderii tranzacţiilor în dolari SUA cu 0,8 p.p. (pînă la 25,3% din volumul total) și în rubla rusească – cu 0,5 p.p. (pînă la 8,5% din volumul total).
Structura tranzacţiilor pe piaţa valutară internă în numerar

în ianuarie-martie 2013-2017, %






2013

2014

2015

2016

2017

Dolarul SUA

31,8

29,0

33,6

26,1

25,3

Euro

51,2

51,9

51,6

61,3

61,3

Rubla rusească

15,5

17,5

12,2

9,0

8,5

Alte

1,5

1,6

2,5

3,6

4,9

Total

100,0

100,0

100,0

100,0

100,0

Sursă: Banca Naţională a Moldovei
În ianuarie-martie 2017 unităţile de schimb valutar au procurat valută străină echivalentul a 554,3 mil. dolari, cu 4,1% mai mult decît în perioada similară a anului precedent şi au vîndut echivalentul a 181,7 mil. dolari, cu 21,8% mai mult, respectiv. Astfel, cumpărările nete s-au micșorat cu 2,7% comparativ cu ianuarie-martie 2016.
Tranzacţiile cu valută străină pe piaţa valutară internă în numerar,

echivalentul în mil. dolari SUA

Sursă: Banca Naţională a Moldovei
În luna martie 2017 BNM a efectuat cumpărări pe piaţa valutară interbancară în valoare de 28 mil. dolari. De la începutul anului Banca Naţională a Moldovei (BNM) a efectuat cumpărări pe piaţa valutară interbancară în valoare de 28,1 mil. dolari.

Activitatea BNM pe piaţa interbancară,

echivalentul în mil. dolari SUA
Sursă: Banca Naţională a Moldovei
Stocul activelor valutare de rezervă ale BNM la 31.03.2017 a atins o valoare de 2256,4 mil. dolari, majorîndu-se cu 2,3% comparativ cu nivelul înregistrat la sfîrşitul anului 2016 şi cu 29,2% faţă de situația la 31.03.2016. Majorarea activelor oficiale de rezervă se datorează, preponderent, intervenţiilor pe piaţa valutară internă sub formă de cumpărări de valută.
Activele oficiale de rezervă ale Băncii Naţionale a Moldovei,

mil. dolari SUA

Sursă: Banca Naţională a Moldovei


Indicatorii monetari
Evoluția indicatorilor monetari reflectă nu numai situaţia economiei naționale, dar și a sferei sociale: procesul de creditare redă atît necesitatea economiei în realizarea investițiilor, deschiderea din partea agenților economici de a se împrumuta de la bănci, precum și viziunea băncilor cu privire la evoluția economiei naționale în viitor. De asemenea, procesul de economisire, descris prin prisma nivelului depozitelor atrase de bănci, arată nu numai disponibilitatea mijloacelor bănești, dar și încrederea pe care o manifestă populația și agenții economici în băncile comerciale.
Masa monetară M3 la sfîrşitul lunii martie 2017 a constituit 70197,9 mil. lei şi s-a majorat cu 11,1% comparativ cu situația similară din anul 2016. În componența M3 intră banii lichizi în circulație, depozite în lei la vedere, depozite în lei la termen și depozitele în valută. Cea mai mare parte în structura M3 revine depozitelor (77%), de aceea evoluția acestora va avea cel mai mare impact asupra masei monetare. La sfîrşitul lunii martie a anului curent soldul acestora a fost la nivel de 53809,9 mil. lei, înregistrînd o majorare cu 10,8% faţă de data similară a anului 2016.
Masa monetară M3 pe componente

la sfîrşitul lunii martie 2013-2017, mil. lei
Sursă: Banca Naţională a Moldovei
Faţă de sfîrşitul lunii martie 2016 soldul depozitelor în monedă naţională (55,7% din volumul total) s-a majorat cu 25%, atingînd un volum de 29982,4 mil. lei. Această situaţie se datorează evoluţiei depozitelor la termen cu 12,5%, contribuţia pozitivă la modificarea M3 fiind de 3,3 p.p. Depozitele la termen dețin cea mai mare pondere – 62%, în mare parte datorită faptului că rata dobînzii este mai înaltă decît pentru depozitele la vedere.
Volumul depozitelor noi atrase în monedă naţională în luna martie 2017 a înregistrat o creștere de 10,9% comparativ cu luna martie 2016.
Depozite atrase, mil. lei
Sursă: Banca Naţională a Moldovei
Însă nu toate tipurile de depozite au înregistrat creștere. Soldul depozitelor în valută străină faţă de sfîrşitul lunii martie 2016 a marcat o scădere de 3,1%, însumînd 23827,5 mil. lei. Deoarece soldul depozitelor în valută străină este recalculat în lei, valoarea acestora în mare parte depinde de evoluția cursului de schimb.
În luna martie 2017 au fost atrase depozite în valută străină mai puțin cu 31,1% față de luna martie 2016. Este de menționat, în acest context, diminuarea cursului de schimb în aceeași perioadă.
Soldul depozitelor şi ratele dobînzii (medii lunare)

la sfîrşitul lunii martie 2013-2017




Sursă: Banca Naţională a Moldovei
Rata dobînzii la depozitele în monedă naţională în luna martie 2017 a fost micșorată cu 8,6 p.p., ajungînd la 6,1%. Concomitent, și rata dobînzii la depozitele în valută străină a fost diminuată pînă la circa 2%.
Ratele dobînzilor la depozite, %
Sursă: Banca Naţională a Moldovei
Volumul de bani în circulaţie a constituit 16388 mil. lei și a crescut cu 12,1% faţă de situaţia de la sfîrşitul lunii martie 2016 (contribuind pozitiv la modificarea M3 cu 2,8 p.p.).

Activitatea de creditare a economiei este destul de pasivă. Soldul creditelor în economie la sfîrșitul lunii martie a anului curent a fost mai mic decît nivelul înregistrat la data similară a anului 2016 cu 8,8%, constituind 38756,4 mil. lei. Acest fenomen se observă încă din primele luni ale anului 2015, cînd resursele creditare au început să se scumpească și au devenit mult mai deficitare. Soldul creditelor în valută străină s-a diminuat cu 8,6%, iar al celor în monedă naţională - cu 8,9%. O cauză importantă care explică diminuarea soldului de credite în economia națională este diminuarea activității investiționale.
Soldul creditelor şi ratele dobînzii (medii lunare)

la sfîrşitul lunii martie 2013-2017
Sursă: Banca Naţională a Moldovei
Pe parcursul anului 2016 presiunile dobînzilor s-au temperat neesențial, dar oricum rămîn sufocante pentru economie, accesul agenților economici și a consumatorilor la surse de finanțare fiind încă dificil. Rata dobînzii în luna martie 2017 la creditele în monedă naţională a constituit circa 11% şi s-a micșorat cu 4,5 p.p. faţă de luna martie 2016. Rata dobînzii la creditele în valută străină s-a micșorat cu circa 0,8 p.p. şi a atins 5,3%.
Ratele dobînzilor la credite,%
Sursă: Banca Naţională a Moldovei

În luna martie 2017 a fost acordat un volum de credite în monedă națională mai mare cu 17,4% față de cel din luna martie 2016. Volumul de credite acordate în valută străină a fost cu 37% mai mic.
Credite acordate, mil. lei


Sursă: Banca Națională a Moldovei
Gradul de acoperire a creditelor prin depozite a fost la nivel de 138,8%, comparativ cu 114,3% la sfîrșitul lunii martie 2016. Astfel, o parte importantă din resursele disponibile băncile le utilizează la procurarea valorilor mobiliare de stat și alte scopuri investiționale.
Un indicator important care arată atît situația curentă a economiei naționale, cît și eficiența bancară este nivelul creditelor neperformante. Acestea reprezintă datoriile care cel mai probabil nu vor fi rambursate, astfel creînd probleme și dificultăți băncilor creditoare. Creditele neperformante sunt una dintre principalele cauze ale stagnării unei economii. Astfel, concomitent cu descurajarea activității de creditare, în perioada de analiză se evidențiază o înrăutățire a situației creditelor neperformante. Soldul datoriei la credite neperformante ca pondere în soldul total al datoriei la credite a avut o evoluție ascendentă de la 11,1% la sfîrșitul lunii martie 2016 pînă la 16,2% la sfîrșitul lunii martie 2017.

Datoria la credite neperformante, % din total datorie la credite

Sursă: Banca Națională a Moldovei
Finanţe publice

În lunile ianuarie-martie din anul curent la bugetul public național (BPN) au fost acumulate venituri în sumă de 11993,2 mil. lei, cu 20,9% mai mult faţă de ianuarie-martie anul trecut. S-au efectuat cheltuieli în sumă totală de 12260,7 mil. lei, cu 24,8% mai mult, respectiv. În ansamblu, BPN a înregistrat un deficit în sumă de 267,5 mil. lei.
Evoluţia bugetului public naţional

în ianuarie-martie 2016-2017, mil. lei


 

2016

2017

2017/2016%

martie

3 luni

martie

3 luni

martie

3 luni

Bugetul public naţional

Venituri

4349,5

9916,9

5115,2

11993,2

117,6

120,9

Cheltuieli

3783,9

9826,4

4570,3

12260,7

120,8

124,8

Deficit (-), excedent (+)

565,6

90,5

544,9

-267,5

x

x

Bugetul de stat

Venituri

2796,1

6109,1

3541,5

7746,1

126,7

126,8

Cheltuieli

2408,8

6704,4

2938,2

8424,9

122,0

125,7

Deficit (-), excedent (+)

387,3

-595,3

603,3

-678,8

x

x

Bugetele locale

Venituri

925

2398,0

1099,1

2888,5

118,8

120,5

Cheltuieli

922,3

2212,8

1135,1

2766,9

123,1

125,0

Deficit (-), excedent (+)

2,7

185,2

-36

121,6

x

x

Bugetul asigurărilor sociale de stat

Venituri

1251,4

3921,7

1458,4

4435,2

116,5

113,1

Cheltuieli

1230,0

3608,8

1532,6

4316,3

124,6

119,6

Deficit (-), excedent (+)

21,4

312,9

-74,2

118,9

x

x

Fondurile asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală

Venituri

482,8

1188,0

535,6

1511,0

110,9

127,2

Cheltuieli

328,6

1000,3

483,8

1340,2

147,2

134,0

Deficit (-), excedent (+)

154,2

187,7

51,8

170,8

x

x

Sursă: Ministerul Finanţelor
În structura totală a veniturilor, partea majoră revine veniturilor bugetului de stat – 64,6%, apoi bugetului asigurărilor sociale de stat – 21,6%, fondurilor asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală – 7,2% și bugetelor locale – 6,6%.

Veniturile bugetare proprii

în ianuarie-martie 2017, mil. lei


Sursă: Ministerul Finanţelor

Veniturile BPN au însumat 11993,2 mil. lei. Din acestea, 66,8% (8006 mil. lei) revin impozitelor și taxelor, 28,8% (3452,3 mil. lei) - contribuțiilor și primelor de asigurări obligatorii, 4,2% (497,3 mil. lei) - altor venituri și 0,3% (37,6 mil. lei) - granturilor primite (de la guvernele altor state și din partea organizațiilor internaționale). Cea mai mare pondere (67,2%) în volumul total al impozitelor și taxelor revine impozitelor și taxelor pe mărfuri şi servicii (din care încasările din TVA au constituit 67,5%), apoi impozitelor pe venit (27,7%) și impozitelor pe bunurile imobiliare (0,5%).
În structura cheltuielilor, ponderea celor efectuate de la bugetul asigurărilor sociale de stat a constituit 35,2%, de la bugetul de stat - 31,3%, de la bugetele locale – 22,5% şi de la fondurile asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală – 10,9%.
Cheltuielile bugetare proprii

în ianuarie-martie 2017, mil. lei


Sursă: Ministerul Finanţelor
Cea mai mare pondere în volumul total al cheltuielilor revine cheltuielilor pentru protecția socială – 37,8% (4631,9 mil.lei), urmată de cheltuieli pentru învățămînt – 17,6% (2162,7 mil. lei), ocrotirea sănătății – 12,6% (1547,7 mil. lei), servicii în domeniul economiei – 10,3% (1260 mil. lei), servicii de stat cu destinație generală – 9,9% (1208,9 mil. lei) etc.
În ianuarie-martie 2017 încasările la bugetul de stat pe toate componentele au constituit 7746,1 mil.lei, cu 26,8% mai mult decît în ianuarie-martie 2016. Din acestea, 94,9% revin impozitelor și taxelor. O creștere considerabilă se înregistrează la veniturile administrate de către Serviciul Vamal (+30,4%). De asemenea, au crescut cu 23,3% și veniturile administrate de Serviciul Fiscal de Stat. Acest salt al încasărilor s-a datorat în special veniturilor din TVA (+24,9%) și accize (+49,9%). Partea de cheltuieli a bugetului de stat s-a realizat în sumă de 8424,9 mil. lei. Cheltuielile pe toate componentele au crescut cu 25,7%. Executarea bugetului de stat s-a soldat cu un deficit în sumă de 678,8 mil. lei, fiind mai mare cu 83,5 mil. lei decît cel înregistrat în ianuarie-martie 2016.
La bugetele locale în perioada de raport au fost acumulate venituri în sumă de 2888,5 mil. lei, în creștere cu 20,5% faţă de perioada similară din 2016. Din suma totală a veniturilor bugetelor locale, veniturilor proprii (fără transferurile bugetului de stat) revin numai 27,5% sau 794 mil. lei. De la bugetul de stat au fost alocate transferuri în sumă totală de 2094,5 mil. lei (72,5%). S-au efectuat cheltuieli în sumă de 2766,9 mil. lei, în creștere cu 25%. În ansamblu, bugetele locale au înregistrat un excedent în sumă de 121,6 mil. lei, comparativ cu 185,2 mil. lei în ianuarie-martie 2016.
La bugetul asigurărilor sociale de stat au fost acumulate venituri în sumă de 4435,2 mil.lei, inclusiv: contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii – 2592 mil. lei (58,4%), transferuri de la bugetul de stat – 1841,8 mil. lei (41,5%) și alte venituri – 1,4 mil. lei. Veniturile totale acumulate la acest buget au fost în creştere cu 13,1%. S-au efectuat cheltuieli în sumă de 4316,3 mil. lei, în creştere cu 19,6%. În ansamblu, bugetul asigurărilor sociale de stat a înregistrat un sold bugetar pozitiv la nivel de 118,9 mil. lei, față de 312,9 mil. lei în ianuarie-martie 2016.
În ianuarie-martie 2017 la fondurile asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală au fost acumulate venituri în sumă de 1511 mil. lei, inclusiv: încasări din contribuții și prime pentru asigurările obligatorii de asistență medicală – 860,3 mil. lei (56,9%), transferuri primite de la bugetul de stat – 648,3 mil. lei (42,9%) și alte venituri – 2,4 mil. lei. Veniturile totale acumulate au fost mai înalte decît nivelul înregistrat în ianuarie-martie 2016 cu 27,2%. S-au efectuat cheltuieli pentru ocrotirea sănătăţii în sumă de 1340,2 mil. lei, cu 34% mai mult, respectiv. Executarea fondurilor asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală a înregistrat o depăşire a veniturilor faţă de cheltuieli în sumă de 170,8 mil. lei.
Se accentuează un grad înalt de îndatorare a țării. Datoria de stat (internă şi externă) administrată de Guvern a înregistrat nivelul de 51649,2 mil. lei la sfîrşitul lunii martie 2017, fiind în creştere cu 48,4% faţă de aceeaşi dată a anului 2016.
Datoria de stat administrată de Guvern

la data de 31 martie 2013-2017, mil. lei

Sursă: Ministerul Finanţelor
Stocul datoriei de stat interne este complet format din valori mobiliare de stat (VMS), volumul cărora a constituit circa 21793,4 mil. lei la preţul de cumpărare, inclusiv: VMS emise pe piaţa primară – 6388,9 mil. lei (în creștere cu 4,4%), VMS convertite (datoria de stat internă contractată anterior de la BNM convertită în VMS) – 2063,4 mil. lei (la nivelul perioadei similare a anului 2016) și VMS emise pentru executarea garanției de stat – 13341,2 mil.lei. Datoria de stat internă s-a majorat esențial față de situația de la sfîrșitul lunii martie 2016 – de 2,7 ori.
În primele trei luni ale anului curent au fost comercializate VMS în valoare de 4712 mil. lei, cu 7,5% mai puțin decît în perioada similară din 2016. Totodată, au fost efectuate cheltuieli pentru răscumpărarea VMS în sumă de circa 4438,2 mil. lei, mai mult cu 7,3%, respectiv.
Valorile mobiliare de stat cu scadenţă pînă la un an au fost emise pe 3 termene: bonuri de trezorerie de 91, 182 şi 364 zile, ponderea acestora în totalul VMS comercializate a constituit 77,5%. Majoritatea VMS au fost emise pe termen de un an (31,4%), 182 zile (27,1%) și 91 zile (19%). Se evidențiază o creștere bruscă a ponderii VMS emise pe 2 ani – de la 0,2% pînă la 15,4%, la acestea fiind înregistrată cea mai mare rată a dobînzii.
Rata medie a dobînzii la VMS realizate prin licitaţie a fost de 6,4%, față de 24,8 la situația din 31 martie 2017.
Soldul datoriei de stat externe administrată de Guvern a însumat 1532,7 mil. dolari (29855,8 mil. lei), comparativ cu 1354,8 mil. dolari (26610,2 mil. lei) la data de 31 martie 2016. Astfel, s-a înregistrat o creștere de 13,1%. Pe parcursul lunilor ianuarie-martie 2017 finanțarea externă netă a atins o valoare pozitivă (intrările de surse externe de finanțare au depășit rambursările datoriei de stat externe) - circa 41,8 mil. dolari. Totodată, fluctuația ratei de schimb a dolarului SUA față de alte valute a atins valori pozitive, contribuind la majorarea datoriei de stat externe cu 26,2 mil.dolari.



  1. Yüklə 267,18 Kb.

    Dostları ilə paylaş:
1   2   3   4




Verilənlər bazası müəlliflik hüququ ilə müdafiə olunur ©muhaz.org 2024
rəhbərliyinə müraciət

gir | qeydiyyatdan keç
    Ana səhifə


yükləyin