Inspectoratul şcolar al judeţului neamţ

Analiza SWOT
Puncte tari

• 
  realizarea unei încadrări optime, cu specialişti calificaţi în centrele pentru educaţie incluzivă;
  
• 
  evaluarea elevului cu deficienţe prin folosirea unor instrumente specifice în concordanţă cu nivelul de dezvoltare şi cu progresul realizat de elevul cu CES pe linia formării acestuia (recuperare, compensare, abilitare);
  
• 
  acordarea de asistenţă psihopedagogică şi de specialitate prin profesorii itineranţi copiilor/elevilor deficienţi sau cu dificultăţi de învăţare, menţinuţi în şcoala publică.
  

Puncte slabe

• 
  demersuri didactice ce depăşesc nivelul de înţelegere al elevului deficient, folosirea manualelor vechi, fără o adaptare a textelor sau conţinuturilor;
  
• 
  scăderea numărului activităţilor desfăşurate în colaborare cu voluntarii;
  
• 
  imposibilitatea acordării de servicii specializate tuturor copiilor integraţi individual în învăţământul public, şcolarizarea acestora fiind realizată pe întreaga arie a judeţului;
  
• 
  etichetarea şi uneori izolarea copiilor integraţi în învăţământul public, integrarea acestora fiind pur formală.
  

Oportunităţi

• 
  legislaţia în vigoare privind dreptul la educaţie a tuturor copiilor;
  
• 
  posibilităţi de accesare a fondurilor structurale;
  
• 
  interes din partea M.E.C.T.S. pentru diversificarea serviciilor acordate copiilor cu cerinţe educative speciale - realizarea grupurilor de lucru pentru îmbunătăţirea legislaţiei.
  

Ameninţări

• 
  exluderea/maginalizarea copiilor/elevilor cu cerinţe educative speciale în şcoala publică;
  
• 
  interes scăzut din partea unor cadre didactice din şcoala publică de a antrena în activităţi copiii/elevii cu cerinţe educative speciale;
  
• 
  abandon şcolar la copiii cu cerinţe educative speciale din mediul rural datorită lipsei cadrelor didactice de sprijin.
  

.

Concluzii

În analiza procesului instructiv – educativ, terapeutic – compensator s-a remarcat faptul că majoritatea cadrelor didactice şi-au proiectat demersurile educaţionale astfel încât să creeze elevilor o motivaţie pozitivă pentru participare la propria dezvoltare, au urmărit utilizarea cunoştinţelor dobândite, au facilitat transferul de abilităţi şi deprinderi, contribuind astfel la compensarea personalităţii copilului cu CES.

Activitatea de predare-învăţare a urmărit adaptarea curriculară la cerinţele individuale ale fiecărui copil în parte. Buna cunoaştere a elevilor şi a capacităţii lor de învăţare s-a materializat în proiectarea didactică şi în transmiterea conţinuturilor, preponderent formative (abilităţi, priceperi, deprinderi). Intervenţia curriculară s-a realizat atât pe grupe de nivel, cât şi individual. Strategiile didactice utilizate au fost selectate cu profesionalism, accentul fiind pus pe metodele interactive. Utilizarea materialului concret - intuitiv este absolut necesară, chiar obligatorie, pentru facilitarea însuşirii conţinuturilor. Evaluarea a fost mai ales curentă, după fiecare secvenţă didactică, pentru a şti tranziţia la secvenţa următoare sau reluarea secvenţei anterioare.