4.4. Consecintele mecanice ale arderii. 4.4.1. Puterea.
Gratie rapiditatii arderii obtinem puterea.
Pentru a întelege mai bine, o mica recapitulare a unor notiuni de fizica.
Daca o forta F îsi deplaseaza punctul de aplicatie, spre exemplu deplasând un corp, ea efectueaza un lucru mecanic.
Notiunea de putere este legata de notiunea de lucru mecanic si timp.Prin definitie, puterea unei masini este egala cu lucrul mecanic efectuata de aceasta masina împartit la timpul folosit de masina pentru a produce acest lucru mecanic.
Forta F care ne intereseaza este cea care se exercita asupra capului pistonului si care este rezultatul presiunii importante datorata arderii amestecului aer-benzina.
Cu cat arderea este mai rapida cu atât cresterea de temperatura deci si cresterea de presiune va fi mai rapida.
4.4.2. Cuplul.
Cuplul mecanic este un ansamblu de 2 forte F paralele dar de sens opus carea actioneaza asupra acluiasi corp.Ele solicita corpul la rotatie.
Gratie arderii complete a amestecului carburant putem obtine cuplul motor.Când toata benzina este arsa, se degaja un maxim de energie si ne permite sa recuperam un maxim forta pe capul pistonului, care este transmisa prin intermediul mecanismului biela-manivela la arborele cotit.
Reamintim totusi ca notiunile de putere si cuplu depind puternic de caracteristicile tehnice ale motorului ( raport cursa-alezaj ; distributie ; motor multisupapa ; motor atmosferic sau supraalimentat)
Exemple de curbe de putere si cuplu.
Cum putem constata pe aceste curbe,pentru :
o anumita stare tehnica a motorului,
o anumita calitate a carburantului si a comburantului,
motorul furnizeaza un cuplu si o putere variabila cu regimul.Variatia este data de umplerea mai mult sau mai putin importanta a cilindrului cu amestec.
4.5. Arderi anormale. -
|
Detonatii.
Debutul arderii se produce normal, dar
datorita unei cresteri de presiune,
amestecul care nu este atins
de frontul de flacara arde în totalitate. Acest
fenomen este favorizat de folosirea unui
carburant cu cifra octanica prea
mica în comparatie cu raportul de
compresie al motorului
|
|
Autoaprinderea.
Este aprinderea spontana a amestecului
înaintea aparitiei scânteii de la bujie. Este
datorata unei compresii excesive care
creste temperatura peste nivelul de
aprindere al amestecului
|
-
|
Pre-aprinderea.
Este o aprindere necomandata care apare
înaintea scânteii de la bujie. Se produce
datorita existentei în camera de ardere a
punctelor calde (electrodul bujiei sau
supapa de esapament prea calde,
particule de carbon)
| 4.5.1. Consecinte ale arderii anormale. |
|
Ardere anarhica.
Întâlnirea dintre doua fronturi de flacara
produce o unda de soc : DETONAŢIA
a carei energie provoaca o incalzire
brutala si se poate ajunge pâna la
ruperea electrodului bujiei sau
spargerea capului pistonului. Detonatiile
specifice regimurilor de repriza, sarcina
plina si regim mic, se sting usor, durata
lor este scurta deci sunt mai putin
periculoase.
Dar, detonatiile produse la sarcina plina
si regim maxim pot cauza stricaciuni
importante motorului.
| 4.6 Diferenta între arderea normala si explozie.
Nu trebuie confundata ARDEREA cu EXPLOZIA.
-
ARDEREA
|
EXPLOZIA
|
Nu se produce instantanei în interiorul motorului.
Ea se propaga în masa gazoasa cu o
viteza de aproximativ 30m/s.
|
Eate o ardere extrem de rapida. Ea se propaga în amestec cu o viteza mai
mare de 400 m/s (in cazul explozivilor
viteza este de 4000 la 10000 m/s).
| 5. Punerea la punct a motorului.
Atentie :
Functionarea motorului se bazeaza pe doua puncte estentiale si inseparabile :
- Conformitatea sistemului de injectie.
- Starea mecanica a motorului si a perifericelor sale.
Pentru aceasta nu trebuie neglijate bazele elementare ale punerii la punct a unui motor, înainte de a trage concluzia ca sistemul de injectie este cel care nu functioneaza corespunzator..
Care sunt efectele unei puneri la punct defectuoase?
1. Reglajul jocului supapelor.
Influenteaza asupra compresiei motorului.
-
|
Consecinte :
Deteriorarea supapelor.
Motorul risca sa nu porneasca
(compresie prea slaba)
Motorul porneste greu la cald si la
rece
Motorul nu are performante.
Motorul consuma si polueaza mult.
Motorul are ezitari.
Calculatorul de injectie risca sa
primeasca date eronate.
|
2. Calajul distributiei.
Motorul nu porneste ( dinti sariti).
Motorul nu are performante (dinti sariti)
Calculatorul de injectie risca sa primeasca
date eronate.
|
|
-
3. Filtru de aer ancrasat.
|
Motorul porneste dar apoi se îneaca.
Poate avea reprize ezitante.
Fum negru la esapament.
Motorul nu are performante.
Motorul consuma.
|
4. Filtru de benzina imbâcsit sau
debit al pompei de benzina anormal
Motorul nu demareaza (lipsa de
presiune sau debit)
Motorul nu are preformante
(presiune prea mica)
Motorul porneste apoi se opreste.
|
|
5. Priza de aer.
|
Pornire la rece si la cald dificila.
Motorul porneste apoi se
opreste (garnitura colectorului,
circuitul de reaspiratie).
Relanti instabil (Ajutajul pe
circuitul de reaspiratie non
conform sau inexistent).
Reprize ezitante.
Relatiul poate fi mai ridicat.
|
6.Linia de esapament obturata
|
Demaraj dificil.
Lipsa de performate.
Demaraj imposibil.
|
Dostları ilə paylaş: |