Instituţia de învăţământ superior Universitatea Spiru Haret

4.3.1. Tipuri și particularități ale contractelor informatice

4.3.2. Forme de contracte electronice

4.1.Introducere Contractele constituie baza relațiilor pe care o organizație le are cu partenerii de afaceri, studiile arătând că aproximativ 80% din tranzacțiile de afaceri sunt guvernate de acte contractuale. Un contract nu este reprezentat doar de identificarea sa și eventuala valoare financiară, ci este un set complex de clauze, termeni, condiții și momente cheie ce trebuie urmărite și gestionate pe parcursul întregii sale perioade de valabilitate și de multe ori chiar și după aceea. Dezvoltarea fără precedent a afacerilor electronice a determinat apariția unor noi tipuri de contracte, cu caracter specific, deseori fiind întâlnite situații, când acestea sunt încheiate între o persoană și un calculator sau chiar între două calculatoare administrate de oameni de la distanță. De menționat că, dreptul de proprietate intelectuală sau dreptul de autor nu face de obicei, obiectul contractelor informatice întrucât prețul ar fi extrem de mare pentru a reflecta investițiile făcute în dezvoltarea produsului. 4.2.Obiectivele şi competenţele unităţii de învăţare Obiectivele unităţii de învăţare: Familiaziarea studentului cu terminologiei specifică contractelor informatice; cunoaşterea tipurilor de contracte informatice și a principalelor aspecte ale contractelor electronice recunoaşterea principalelor elemente cheie care diferențiază contractul în formă electronică. Competenţele unităţii de învăţare: studenţii se vor familiariza cu noile modalități de contractare (contracte electronice) și cu noile tipuri de contracte (contrcte informatice); cunoașterea stadiului actual al dezvoltării fără precedent al afacerilor electronice și implicațiile acesteia pentru noile forme de contractare; dezvoltarea unor abilitaţi de a recunoaște trăsăturile contractelor informatice, a interpretării clauzelor și condițiilor stipulate. 4.3.Conţinutul unităţii de învăţare 4.3.1. Tipuri și particularități ale contractelor informatice Contractele informatice, într-o definire extrem de simplistă, sunt acte juridice bilaterale sinalagmatice consensuale, prin care o parte se obligă să presteze servicii informatice, iar cealaltă parte se obligă sa achite pretul serviciilor si sa respecte conditiile impuse de furnizor. Contractele informatice, foarte specifice prin obiectul lor, pot fi clasificate în următoarele tipuri principale: contractele de echipament, de programe-produs, de dezvoltare, de service/mentenanță, de acces la bazele de date, de furnizare de servicii internet, etc. și alte tipuri, urmare a multitudinii formelor de manifestare a activităților din domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor. Contractul de echipament^3 este contractul prin care vânzătorul transferă proprietatea echipamentelor hard către cumpărător contra unei sume numită preț. configurația sistemului și performanțele așteptate constituie o rubrică esențială (specificațiile tehnice); chestiuni de compatibiliate; de interfata; (eventual cu o retea de transmisie), de conformitate cu anumite standarde lingvistice. Ex: codul ASCII, UNICODE fiabilitatea sistemului precum garanția pe care o oferă furnizorul către beneficiar; performanțele așteptate sunt diferite în funcție de finalitatea vizată de utilizator și ele sunt verificate printr-un test concret al echipamentului. Prețul echipamentului și eventualul preț al întreținerii echipamentelor trebuie să fie clar stabilite. După instalarea sistemului trebuie vizate următoarele probleme: - componentele care asigură funcționarea și suportul de informații daca prezintă un asemenea caracter încât numai furnizorul poate asigură aprovizionarea antrenând astfel inserarea unor prevederi pentru dejucarea unor eventuale tentative monopoliste. Dacă aceste componente sunt standardizate, contractul trebui să precizeze dacă sursele de aprovizionare alternative sunt autorizate tocmai pentru a evita imputarea unui defect datorat unei componente concurente. - condițiile în care se instruiește personalul: consiliere permanentă sau parțială; efectuarea de demonstrații; punerea la dispoziție a unui manual detaliat de utilizare. - problemele relative la întreținere sunt suficient de numeroase și de diversificate încât pot face obiectul unui contract individual, care în unele condiții poate fi încheiat cu o altă firma decât aceea care a livrat echipamentul. Trebuie făcută distincția clară între întreținere și garanție în sensul ca conferirea întreținerii unei alte firme decât cea care a vândut echipamentul nu exonerează furnizorul de obligația garantarii viciilor ascunse. Contractul de produse-program (software)este acel contract prin care furnizorul se obligă să livreze beneficiarului o aplicație informatică standard în schimbul achitării contravalorii acesteia. Riscurile care trebuie avute în vedere sunt: - erorile de programare; - distribuirea publică a programului; - adaptarea produsului – program la necesitățile firmei sau unității (aceste operațiuni vor trebui reglementate în cadrul contractului de implemetare a unei aplicații informatice). Clauze obișnuite: - perioada de utilizarea a programului; - reglementarea dreptului de proprietate intelectuală (licentele de utilizare); - funcționarea programelor (performanțe specifice, instalare, flexibilitate și suport tehnic) va constitui obiectul unei descrieri detaliate); - se va preciza expres dacă beneficiarul are acces la programul sursă; - caracterul temporal sau permanent al solicitării clientului privind prezentarea de versiuni noi. Contractul de dezvoltare informaticăeste denumit și contractul de dezvoltare de programe, este de natură apropiată cu contractul de produs-program prin aceea că obiectul contractului constă în furnizarea unui program, dar în contractul de dezvoltare nu a fost încă elaborat furnizorul fiind considerat un aportor de know-how. Și acest contract conține clauze referitoare la dreptul de modificare a programelor de beneficiar, performanțele tehnice de programare și protecția intelectuală a creatorului programului. Contractul de service/mentenanță are ca obiect principal identificarea potenţialelor probleme și preîntâmpină transformarea problemelor minore (hardware și/sau software) în probleme serioase. Acest tip de contract informatic îmbracă următoarele forme: - Suport tehnic - obiectivul acestuia îl constituie minimizarea numărului de intervenții pe teren prin găsirea de soluții rapide și eficiente pentru ce rezolvă incidente semnalate în utilizarea sistemelor de calcul, echipamentelor periferice, rețelei de calculatoare și monitorizarea sistemelor de calcul, serverelor și a rețelei de calculatoare pentru intervenția proactivă și prevenirea incidentelor. - Mentenanță hardware și software - presupune verificarea periodică a întregului sistem informatic atât din punct de vedere hardware cât și din punct de vedere software, pentru a preîntâmpina apariția unor eventuale defecțiuni. Aceasta vizează asigurarea stațiilor de lucru împotriva defecțiunilor, funcționării defectuase sau a problemelor legate de securitate, obținându-se astfel o funcționalitate la parametri optimi și o productivitate sporită, prin: - Mentenanță și administrare sisteme desktop și laptop: Instalare și configurare software și hardware sisteme de calcul; Operațiuni de întreținere și actualizare pentru sistemul de operare și aplicații; Verificarea, identificarea și eliminarea aplicațiilor suspecte (virusi, viermi, troieni, malware, adware, spyware, etc.); Backup-ul datelor stocate acolo unde este cazul; Diagnosticarea gradului de uzură al componentelor și stabilirea necesității de înlocuire a acestora; Service garanție și post garanție la sediul clientului. - Mentenanță și administrare rețele de calculatoare: Administrarea infrastructurii de rețea vizează cu precădere asigurarea unei comunicații fluente, fără erori, între echipamentele interconectate fizic din cadrul sistemului informatic. - Mentenanță și administrare servere: Administare și mentenanță domenii de rețea; Operațiuni de întreținere și actualizare pachete și aplicații de tip server; Monitorizarea traficului, limitarea și/sau restricționarea accesului anumitor utilizatori, filtrare de conținut, filtrare Antivirus și Antispyware, etc. Procese de backup pentru fișiere și structuri de date; Service garanție și post garanție la sediul clientului. - Mentenanță și administrare echipamente periferice – imprimante, multifuncționale, scannere, copiatoare, etc: Instalare și configurare; Mentenanță periodică și aprovizionare consumabile; Service garanție și post garanție la sediul clientului. Contractul OEM (Original Equipment Manufacturers) - sunt utilizate frecvent de către producătorii de echipamente de calcul, celor care asamblează sau comercializează calculatoare. Aceștia preinstalează produsele software și furnizează apoi calculatoarele gata pregătite pentru a fi folosite de către utilizatorii finali. Prețurile licențelor OEM sunt în general mai scăzute decât produsele livrate, tocmai pentru ca firmele System Builder(firme/organizații ce construiesc, asamblează și comercializează calculatoare) să poată oferi la prețuri convenabile calculatoare cu software preinstalat profesional. De exemplu, Microsoft recomandă tuturor utilizatorilor achiziționarea sistemului de operare Windows în regim OEM. Calculatoarele cu Windows preinstalat funcționează imediat ce au fost achiziționate și au avantajul unui cost redus al sistemului de operare. În plus, programele de licențiere în volum ale Microsoft pornesc de la premiza că sistemul de operare este gata instalat și licențiat. Contractul privind accesul la bazele de date^4. Când vorbim despre bazele de date, prima oară trebuie să distingem între structura și conținutul unei baze de date. Termenul de „date” se referă la conținutul bazei de date însăși. Elementele de structură includ lucruri cum ar fi câmpurile și un model pentru date – organizarea acestor câmpuri și inter-relaționarea lor. În multe jurisdicții, este posibil ca elementele structurale ale unei baze de date să fie protejate de drepturi de autor (copyright), depinzând însă și de nivelul de „creativitate” în crearea unei structuri de date. Când se face referire la „date”, trebuie acorde o atenție deosebită deoarece acest cuvânt nu este foarte precis: „date” poate să însemne 2 elemente din baza de date (de exemplu două date bibliografice) sau „date” pot să însemne o colecție întreagă (de ex. Toate înregistrările bazei de date). Sper deosebire de alt conținut cum ar fi text, muzică sau film, situația juridică a datelor depinde mult de la țară la țară. Cu toate acestea, cele mai multe jurisdicții acordăunele drepturi asupra datelor (ca o colecție). Distincția între „conținutul” unei baze de date și colecția de date este în mod special crucial pentru bazele de date cu informații factuale, pentru că nicio jurisdicție nu acordă un drept monopolistic pe faptele în sine („conținutul”), chiar dacă ar putea acorda drept(uri) asupra lor ca o colecție. Pentru a exemplifica, să luăm exemplul simplu al unei baze de date care conține punctele de topire ale diverselor substanțe. Câte vreme baza de date, ca totalitate, ar putea fi protejată de lege astfel încât o altă persoană nu are dreptul de a o accesa, reutiliza sau redistribui fără permisiune, aceasta nu ar trebui să te împiedice să scrii faptul că substanța Y se topește la temperatura Z. Formele de protecție se încadrează în mod larg în două categorii: Dreptul de autor pentru compilații; Un drept sui generis pentru colecțiile de date. De reținut că nu există reguli generale și situația depinde în funcție de jurisdicție. Astfel, vom putea doar detalia de la țară la țară dacă aceste forme de protecție (sau niciuna din ele) este folosită într-o jurisdicție anume. De asemenea, trebuie punctăm faptul că în absența oricărei norme legale, mulți furnizori de baze de date (închise) au posibilitatea de a folosi un simplu contract combinat cu o dispozițiile legale care împiedică încălcarea mecanismelor de control a accesului, pentru a obține rezultate similare cu un drept formal de proprietate intelectuală. De exemplu, dacă X este un furnizor de o baza de date de citate, poate obține un contract (termeni și condiții) pe care îl dorește prin: - Cerința ca utilizatorii să se logheze cu o parolă; - Punerea la dispoziție a numelui de utilizator și parola unui noi utilizator doar cu condiția ca acel utilizator să fie de acord cu termenii și condițiile. 4.3.2. Forme de contracte electronice În încercarea de a se adapta mediului virtual, contractul a dobândit forma contractului în formă electronică. Forma electronică a unui contract se obţine utilizând mijloacele electronice de comunicaţie la distanţă. Contractele încheiate prin mijloace electronice^5 produc toate efectele pe care legea lerecunoaşte contractelor, dacă au fost îndeplinite cerinţele legii pentru validitatea acestora. Pentru caun contract încheiat prin mijloace electronice să fie valabil, nu este necesar un consimţământ prealabil al părţilor asupra utilizării mijloacelor electronice. Din punct de vedere al definiției, contractul în formă electronică nu pare să difere de omologul său clasic. Ceea ce diferențiază contractul în formă electronică de contractul clasic este materializarea sa: în locul cernelii pe hârtie, a vorbelor pronunțate sau a gesturilor săvârșite, vom avea un mesaj de date pe suport electronic. În vederea încheierii unui contract în formă electronică, se presupune că una din părțile contractante va avea inițiativa ofertării. În acest scop, va emite un mesaj care semnalează disponibilitatea de a încheia un contract. Să luăm, de exemplu, cazul des întâlnit, în care suntem în căutarea unor informații pe Internet, iar browser-ul deschide pagina care conține informația pe care o căutăm, însă pe lângă această informație, în colțul din dreapta sus ne apare și o mini-fereastră care înfățișează, să spunem, o nouă promoție la pantofii marca X. Întrebarea este dacă avem de a face cu un mesaj publicitar sau cu o ofertă de a contracta? Experiența demonstrează că, cel mai adesea, avem de a face doar cu un mesaj publicitar, însă nu trebuie neglijat faptul că acesta poate îmbrăca concomitent și forma unei oferte de a contracta. Furnizorul de servicii, dacă nu a convenit altfel cu destinatarul, este obligat să pună ladispoziţia acestuia, înainte ca destinatarul să trimită oferta de a contracta sau acceptarea oferteiferme de a contracta făcute de furnizorul de servicii, anumite informaţii privind etapele tehnice pentru încheierea contractului, posibilitatea de stocare a contractului de către furnizorul de servicii şi accesibilitatea sa, mijloacele tehnice pe care furnizorul de servicii le pune la dispoziţia destinatarului pentru identificarea şi corectarea erorilor survenite cu ocazia introducerii datelor, limba în care se poate încheia contractul, codurile de conduită relevante la care furnizorul de servicii subscrie, informaţii despre modul în care aceste coduri pot fi consultate prin mijloace electronice, precum şi alte condiţii impuse prin dispoziţiile legale în vigoare şi, de asemenea, furnizorul de servicii are obligaţia de a oferi destinatarului posibilitatea de a utiliza un procedeu tehnic adecvat, eficace şi accesibil, care să permită identificarea şi corectarea erorilor survenite cu ocazia introducerii datelor, anterior trimiterii ofertei sau acceptării acesteia. Chiar cu consimţământul destinatarului, furnizorul de servicii nu poate fi scutit de aceste obligaţii, dacă una din părţi are calitatea de consumator. Clauzele şi condiţiile generale ale contractului propus trebuie puse la dispoziţia destinatarului într-un mod care să îi permită acestuia să le stocheze şi să le reproducă. După cum se observă, contractul în formă electronică este un caz special de informație juridică ce ia înfățișarea electronică în scopul prelucrării eficiente cu ajutorul calculatorului (sau a altor mijloace similare).