Institutul naţional de cercetare ştiinţifică În domeniul muncii şi protecţiei sociale incsmps

Capitolul 5. Impactul creșterii salariului minim asupra informalității la nivelul României

5.1. Introducere

Creșterea recentă a salariului minim in Mai 2016 a reprezentat un subiect fierbinte la nivel national, surescitand numeroase dezbateri in spatiul public, atrangand totodata atentia asupra faptului ca aceste cresteri agresive ale salariului minim ar putea crea o problema de competitivitate in contextul unui nivel relativ ridicat de informalitate.

In cadrul problematicii studiate, conceptul de economie informală include atât conceptul de economie ascunsă asa cum este el definit in literatura de specialitate de Schneider(2006, 2010) cât și termenul generic de economie informală în care activitatea economică informală apare din cauza inadvertențelor sistemelor juridice atunci când se pune problema formalizării înregistrării firmelor, mai degrabă decât ca un rezultat al unei activități de evaziune deliberată. De asemenea se face mențiunea potrivit căreia conceptul definit mai sus nu se referă la sectorul informal și nu include activitățile criminale ori activitățile ilegale.

Prezentul studiu isi propune cuantificarea impactului pe care l-ar putea avea cresterea salariului minim asupra economiei informale a Romaniei utilizand modele econometrice complexe ce includ(modele cu ecuatii structurale, modele de corectie a erorilor(VECM), functia de raspuns la impuls).

Dimensiunea economiei informale a Romaniei va fi estimata ca % din PIB-ul oficial pe baza modelului MIMIC (Cauze Multiple Indicatori Multipli) si reprezinta prima serie trimestriala a informalitatii la nivelul Romaniei estimata si actualizata permanent de catre Institutul National de Cercetare Stiintifica in Domeniul Muncii si Protectiei Sociale.

Este important însă a se menționa faptul că având în vedere natura și caracterul ocult al fenomenului analizat, dar și limitările metodei, o cuantificare exactă a activităților economice din economia infomală este aproape imposibil a se realiza și prin urmare orice inferență empirică sau teoretică bazată pe astfel de rezultate trebuie să fie considerată întotdeauna o aproximare și tratată în consecință corespunzător.

Ulterior obtinerii estimarilor cu privire la dimensiunea economiei informale a Romaniei, studiul vizeaza cuantificarea potentialului impact pe care cresterea salariului minim ar putea-o avea asupra fenomenului informalitatii la nivelul Romaniei. Pentru aceasta se are in vedere utilizarea modelelor VECM ce pot surprinde atât testarea cauzalității pe termen scurt cât și pe termen lung.

Funcția de răspuns la impuls este utilizată pentru a evalua răspunsul economiei informale la propagarea unui șoc temporar pozitiv în salariul minim.

5.2.Relatia dintre salariul minim si activitatea economica informala. Consideratii generale

In perspectiva unei noi cresteri a salariului minim din ianuarie 2017 la valoarea de 1400 lei, analiza efectelor cresterii salariului minim ramane un topic de interes sporit. Ne atrage mai cu seama atentia in acest context, efectul pe care cresterea salariului minim l-ar putea avea in sporirea incidentei activitatii economice informale.

In cadrul prezentului studiu conceptul de economi informala include atât conceptul de economie ascunsă asa cum este el definit in literatura de specialitate de Schneider¹(2006, 2010) cât și termenul generic de economie informală în care activitatea economică informală apare din cauza inadvertențelor sistemelor juridice atunci când se pune problema formalizării înregistrării firmelor, mai degrabă decât ca un rezultat al unei activități de evaziune deliberată. De asemenea se face mențiunea potrivit căreia conceptul definit mai sus nu se referă la sectorul informal și nu include activitățile criminale ori activitățile ilegale.

O crestere a salariului minim va conduce la pierderea locurilor de munca pentru cel putin o parte dintre angajati care vor deveni intr-o prima instanta someri si ulterior vor vedea sectorul informal cel putin ca o solutie pe termen scurt. Astfel salariul minim poate manifesta un efect pozitiv asupra probabilitatii de a lucra fara forme legale. Vor fi afectati de aceasta crestere a salariului minim lucratorii cu productivitate scazuta, in special tinerii si cei slab calificati, mai precis exact persoanele carora li se adreseaza in mod direct aceasta masura.

Potrivit lui Maloney and Mendez(2004), o potentiala crestere a salariului minim va conduce intr-o primă instanță la pierderea de locuri de muncă pentru salariații slab calificați, datorită faptului că un număr mai mare de persoane vor dori să se angajeze pe un salariu mai mare, dar la acest nivel al salariului numărul de locuri de muncă va scădea și cei slab calificați vor fi direct afectati.

Printre principalele cauze ale activității economice informale se pot meționa calitatea scăzută a instituțiilor, aplicarea ineficientă a legislației fiscale, birocrația și corupția domenii la care România ocupă ultimele poziții in Uniune(Schneider et al., 2010). De asemenea, nivelul șomajului și al ocupării pe cont propriu sunt direct relaționate cu un nivel ridicat de informalitate. În acest context nu trebuie omis si rolul economiei oficiale, fiind recunoscut faptul că un grad mai înalt de dezvoltare economică ar putea fi asociat cu un nivel în scădere al informalității(Schneider, 2005). Astfel pentru cazul României, a fost demonstrat faptul că cele două economii sunt mai degrabă substitute și nu complemente, reliefand existenta unui impact negativ pe termen lung al economiei oficiale asupra economiei informale (Davidescu, 2015). În același timp, creșterea prea rapidă a salariului minim ar putea duce la un sector neoficial din ce în ce mai mare.

Există un cerc vicios în care evaziunea ridicată conduce la finanțe publice scăzute, având drept consecință principală creșterea taxelor și în mod predictibil, o poveră fiscală mai mare îi va determina pe indivizii să evite plata dărilor către stat recurgând la această supapă a sectorului informal. Salariul minim manifestă o influență negativă asupra nivelului de trai prin efectele sale asupra ocupării forței de muncă și structurii câștigurilor salariale, productivității și coeziunii sociale.

Efectul cresterii salariului minim devine si mai discutabil intr-o tara cu o pondere mare a persoanelor cu venituri reduse, cu un nivel ridicat al informalitatii si cu un nivel relativ redus de aplicare al legilor.

Cu o rată a șomajului în rândul tinerilor(21.7%) de trei ori mai mare decât cea la nivel national in 2015(6.8%), cu un nivel al somajului destul de ridicat si pentru lucratori slab calificati(8.1% in 2015), Romania inregistreaza o pondere ridicata a persoanelor cu venituri reduse. Conform datelor Ministerul Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Varstnice, peste 3 milioane de salariati romani, reprezentand aproape 65% din totalul de 4.7 milioane salariati din economie castiga mai putin de 2000 lei net pe luna fiind platiti sub nivelul salariului mediu pe economie(2114 lei in decembrie 2015, conform datelor INS).

La toate acestea se mai poate adauga si incidenta “salariilor în plic-envelope wages”. Potrivit datelor Eurobaromentrului pe Munca nedeclarata din 2013, aproximativ 7% din angajații Romaniei primesc salarii in plicș ei avand un salariul oficial inregistrat(deseori la nivelul salariului minim) si o parte nedeclarata obtinute ca urmare a unei intelegeri verbale.

Considerațiile teoretice ce privesc impactul salariului minim asupra sectoarelor formal si informal au fost evidentiate in literatura pe baza modelelor cu sectoare duale, in care marimea salariului minim, fixat deasupra nivelului de echilibru, pune o limitare cererii de forță de muncă. Ca și consecință a creșterii salariului minim, parte din lucrători își vor pierde joburile, vor deveni șomeri și vor alege ca și soluție pe termen scurt sectorul informal (Krstic si Schneider, 2015; Hohberg si Lay, 2015).

Conform lui Betcherman (2012), in literatura există două perspective ale salariului minim. Prima, cea de instrument de politica socială-asa numitul „fair wage” si cea de-a doua, cea de atragere a salariaților cu productivitate scăzută către sectorul neoficial, afectând astfel exact persoanele care ar trebui să beneficieze de pe urma acestei măsuri.

Prin urmare, efectul presupus pe care l-ar putea avea o crestere a salariului minim(cel putin pentru țările în curs de dezvoltare) este reducerea ocupării formale urmată de o creștere în ocuparea informală. Principala consecință a acestei creșteri în oferta de muncă din sectorul informal ar fi scăderea salariilor în acest sector.

Evidența empirică asociată cu ipoteza potrivit căreia o creștere în salariul minim va obliga salariații să părăsească sectorul oficial și să meargă în sectorul neoficial este mixtă. Efectul pozitiv al creșterii salariului minim asupra sectorul informal a fost probat în studiile lui Packard, Koettl, Montenegro (2012) pentru noile state membr si Hazans (2011), Krstic si Schneider(2015), Muravyev si Oshchepkov (2013) si Maloney si Mendez (2004). Un potential efect negativ este reliefat de studiile lui Packard, Koettl, Montenegro (2012) pentru vechile state membre, Lemos(2004), Fialová si Schneider (2011).

Sumarizand rezultatele celor mai importante studii din literatura de specialitate, putem reliefa efectul negativ al salariului minim asupra ocupării formale, in timp ce influența acestuia asupra sectorului informal este destul de diferită în funcție de tipul țărilor UE. Cel mai probabil o creștere a salariului minim va conduce la creșteri ale sectorului informal, cel putin pentru noile state membre UE si economiile Europei de Sud. Un salariu minim legiferat sporește costurile forței de muncă pentru companii și cei mai afectați vor fi lucrătorii cu productivitate scăzută, în special cei din rândul tinerilor și lucrătorilor slab calificați, care se vor confrunta cu dificultăți în găsirea unui loc de muncă formal. Ei vor deveni fie șomeri sau vor decide să meargă în sectorul informal.

Pentru țările UE mai vechi, impactul potențial este opus iar salariul minim joacă, în acest caz, rolul de "salariu de eficiență", care atrage lucrători în locuri de muncă formale.

In acest context reliefat anterior, studiul isi propune să analizeze relația dintre salariul minim și mărimea activității economice informale în România investigând dacă reglementările pieței muncii(salariul minim) ar putea conduce în mod semnificativ la o mai mare incidență a informalității. Pentru a dovedi aceasta, au fost utilizate modele VECM, analiza de cauzalitate Granger si functia de raspuns la impuls cu rolul de a cuantifica efectul unui soc pozitiv in salariul minim asupra activitatii economice informale utilizand date trimestriale ce acopera perioada 2000-2015. Pentru a cuantifica dimensiunea economiei informala a fost utilizat modelul MIMIC.